{"id":19877,"date":"2011-04-03T09:16:00","date_gmt":"2011-04-03T09:16:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/john-adams-1735-1826-2"},"modified":"2011-04-03T09:16:00","modified_gmt":"2011-04-03T09:16:00","slug":"john-adams-1735-1826-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/john-adams-1735-1826-2\/","title":{"rendered":"John Adams (1735-1826)"},"content":{"rendered":"
<\/div>
John Adams al doilea pesedinte al Statelor Unite, s-a nascut \u00een satul Braintree (Quincy) statul Massachussetts la 30 octombrie (pe stil vechi 19 octombrie) 1735. Parin\u0163ii \u015fi st\u0103mo\u015fii s\u0103i au fost cet\u0103\u0163eni onorabili ai comunit\u0103\u0163ii \u00eenc\u0103 de la \u00eentemeierea ei. Tat\u0103l s\u0103u,  John Adams, era o persoana influent\u0103 \u00een lumea afacerilor, fiind \u015fi ofi\u0163er \u00een mili\u0163ia local\u0103; mama sa, Suzanna Boylston Adams, era cunoscut\u0103 pentru devotamentul ei pentru familie \u015fi biseric\u0103. Familia Adams a venit din Anglia pe la 1640 \u015fi s-au stabilit pe p\u0103m\u00e2ntul pe care urma\u015fii lor \u00eenc\u0103 \u00eel mai cultivau \u00een vremea copil\u0103riei lui John. <\/span><\/div>\n
Pe l\u0103ng\u0103 instruirea informal\u0103 c\u0103p\u0103tat\u0103 \u00een satul s\u0103u natal, Adams a fregventat \u015fi \u015fcoala latin\u0103. \u00cen ciuda dorin\u0163ei sale de a deveni fermier, anii de scoal\u0103 l-au peg\u0103tit pentru universitate \u015fi pentru o carierer\u0103 de profesor de religie. Cu pu\u0163ina preg\u0103tire \u00een latin\u0103 deprins\u0103 de la Joseph Marsh, un om de \u015ftiin\u0163\u0103 local,  John a luat examenul de admitere la Harvard College \u00een 1751 \u015fi \u015fi-a \u00eenceput cei patru ani de studii univesitare care \u00ee-i incitau imagina\u0163ia.  La absolvire \u00een 1755 a acceptat postul de profesor la Worcester. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Cariera public\u0103 timpurie<\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
Cariera de profesor nu-l satisfacea pe Adams, elevi deabia \u015ftiau ABC-ul \u015fi observaser\u0103 c\u0103 profesorul lor era preocupat de alte probleme. Pozi\u0163ia lui, totu\u015fi, i-a dat posibilitatea s\u0103-i cunoasc\u0103 pe intelectualii din Worcester, inclusiv pe James Putnam, un distins jurist. \u00cen final Adams decide s\u0103 fac\u0103 o carier\u0103 \u00een drept \u015fi \u00ee-\u015fi face ucenicia cu Putnam. <\/span><\/div>\n
Juristul Adams \u015fi-a \u00eenceput cariera \u00een Braintree scriind testamente \u015fi acte de interes local. Pe 25 octombrie 1764 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Abigail, fiica reverndului William Smith cu care traie\u015fte foate multi ani. <\/span><\/div>\n
Adams \u015fi-a exprimat concep\u0163iile politice c\u00e2nd a formulat protestul locuitorilor din Braintree \u00eempotriva Legii Timbrului (Stamp Act) care a devenit un model pentru demonstra\u0163ii similare \u00een toat\u0103 Noua Anglie. El a considerat taxa de timbru ca o povar\u0103 inutil\u0103 pe spinarea poporului \u015fi un act neconstitu\u0163ional. Prin aceste idei a devenit cunoscut \u00een Massachsetts. Braintree la recunoscut ca pe un frunta\u015f al comuniti \u015fi la ales \u00een comitetul director al localit\u0103tii, dar activitatea sa de jurist \u00eel obliga s\u0103 strea mai mult la Boston drept care a renun\u0163at la amintita func\u0163ie \u015fi s-a mutat la Boston \u00een 1768. De\u015fi Adams era preg\u0103tit pentru a afirma n\u0103zuin\u0163a sa de libertate, \u015fi-a men\u0163inut independen\u0163a politic\u0103 \u015fi \u015fi-a oferit serviciile oricui avea probleme. Cazul cel mai dramatic a ap\u0103rut \u00een 1770 c\u00e2nd el \u015fi Josiah Quincy i-au ap\u0103rat pe solda\u0163ii britanici acuza\u0163i de crim\u0103 \u00een masacrul de la Boston.  Deoarece a preluat acest caz Adams a fost atacat de ziarele patriotice dar \u00een particular a fost felicitat pentru c\u0103 a c\u00e2\u015ftigat acest caz \u00een favoarea libert\u0103\u0163ii. <\/span><\/div>\n
Din mai 1770 Adams a devenit reprezentantul de Boston \u00een legislativ (General Court). \u00cen 1771 se decide \u00eens\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 via\u0163a politic\u0103 dar numai dup\u0103 16 luni de semire-tragere revine la Boston. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Ascensiunea la putere<\/span><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
In mai 1773 radicali l-au ales \u00een Consiliul Guvernatorului (Governor\u2019s Council) fiind implicat \u00een unele manevre patriotice \u015fi s-a bucurat c\u0103nd bostonienii au aruncat ceaiul \u00een mare in celebra \u201cPartid\u0103 de ceai de la Boston\u201d din 1773. \u00cen acest fel a revenit la peteneriatul cu radicalii \u015fi a devenit delegat al primului Congres Continental \u00een 1774. <\/span><\/div>\n
\u00cen urm\u0103torii trei ani la Philadelphia, Adams a for\u0163at congresul s\u0103 ia m\u0103suri hot\u0103r\u00e2te care urmau s\u0103 separe coloniile de Anglia. El a impus cu succes numirea lui George Washington<\/i> \u00een calite de comandant al for\u0163elor Coloniale \u015fi creearea unei for\u0163e navale care s\u0103 concureze suprema\u0163ia Angliei pe mare. \u00cen comitet \u015fi Congres el a pus bazele principiilor de politic\u0103 extern\u0103 \u015fi a ajutat la scrierea rezolu\u0163iilor din 10 mai 1776 care declarau America independent\u0103; de asemenea, a ap\u0103rat Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103<\/i> \u00een timpul dezbaterilor din Congres. <\/span><\/div>\n
\u00cen calitate de pre\u015fedinte al Comitetului pentru R\u0103zboi \u015fi Armament timp de un an (1776-1777), Adams a \u00eencercat s\u0103 echipeze armata. Impotant pentru cauza revolu\u0163ionar\u0103 a fost \u015fi coresponden\u0163a extins\u0103 precum \u015fi srierile publicate. Lucrarile sale Novanglus <\/i>(1774-1775) \u015fi G\u0103ndul despre Guvern<\/i> (1776) subliniau principiile libert\u0103\u0163ii \u015fi ordinii pentru Americani. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Serviciul diplomatic<\/span><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen 1778, Adams a fost trimis s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe Silas Deane, unul din agen\u0163ii diplomatici la Paris, pentru negocieri \u00een vederea unei alian\u0163e comerciale \u015fi militare cu Fran\u0163a. \u00cenainte ca el s\u0103 ajung\u0103 acolo negociatorii Americani terminaser\u0103 negocierile cu succes. Adams s-a \u00eentors la Boston unde a fost ales menbru al conven\u0163iei costitu\u0163ionale din Massachusetts; a formulat cele mai multe articole ale Constitu\u0163iei acceptat\u0103 de Conven\u0163ia din 1780. <\/span><\/div>\n
Activitatea lui Adams de reprezentant al statului a fost complet\u0103 c\u0103nd a fost numit ministru plenipoten\u0163ial \u00een vederea negocierilor de pace cu Marea Britanie. La Paris \u00een timp ce a\u015ftepta \u00eenceperea negocierilor era e asteptat s\u0103 fie calm \u015fi insipid, rol nepotrivit cu temperamentul lui nervos \u015fi pasional. De\u015fi sf\u0103tuit f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi de toat\u0103 lumea, Adams i-a enervat pe oficialii francezi amestec\u0103ndu-se \u00een probleme de politic\u0103 \u015fi l-a m\u00e2niat \u015fi pe Benjamin Franklin prin comentarii la adresa comportamentului sau. \u00cen final d\u00e2nd fr\u00e2u liber ostilit\u0103\u0163ilor el s-a retras \u00een Olanda unde s-a asigurat de recunoa\u015fterea independen\u0163ei Americii \u015fi a negociat un \u00eemprumut \u015fi tratatul de amici\u0163ie \u015fi comer\u0163. <\/span><\/div>\n
\u00centorc\u00e2ndu-se al Paris \u00een octombrie 1782, Adams s-a al\u0103turat lui John Jay \u015fi lui Franklin \u00een discu\u0163iile pentru pace. La aceste \u00eentruniri Adams a insistat pentru extinderea teritoriului American c\u0103t mai spre V posibil. Tratatul de la Paris care a pus cap\u0103t R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 s-a semnat pe 3 septembrie 1783. \u00cen vreme ce tratatul de pace era ratificat de Congres, Adams \u015fi fiul s\u0103u, John Quincy Adams f\u0103ceau turul Angliei. \u00cen 1784-1784 Adams a negociat \u00eemprumuturi pentru SUA \u00een Olanda \u015fi tratatele comerciale \u00een Fran\u0163a. \u00cen 1785 a fost numit primul ambasador al statelor unite \u00een Marea Britanie. Cei trei ani petrecu\u0163i la Londra n-au dat roade semnificative \u00een ceea ce prive\u015fte ob\u0163inerea unor concesii comerciale sau \u00een punerea rela\u0163iilor Anglo-americane pe o baz\u0103 amical\u0103. Adams a folosit timpul bine, totu\u015fi, cunosc\u0103ndu-l mai de aproape pe Thomas Jefferson \u015fi scriind \u201cAp\u0103rarea Constitu\u0163iei Guvernului Statelor Unite\u201d<\/i> (3 vol., 1787).  <\/i>Ulterior a renun\u0163at la postul neproductiv de la Londra \u015fi s-a \u00eentors la Braintree s\u0103 studieze, s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 gr\u0103din\u0103reasc\u0103. \u00cen cursul anului, la primele alegeri \u0163inute sub noua constitu\u0163iei, a fost ales vice-pre\u015fedinte al SUA, confirm\u0103ndu-i-se pozi\u0163ia na\u0163ional\u0103 de al doilea om dup\u0103 pre\u015fedintele Washington. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Primul vice-pre\u015fedinte<\/span><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen 1792 a fost reales \u015fi iar a acceptat resposabilit\u0103\u0163ile de vice-pre\u015fedinte cu energie \u015fi seriozitate. Adams a prezidat Senatul SUA \u015fi adeseori a avut votul decisiv pentru m\u0103suri care s\u0103 sporeasc\u0103 puterile guvernului na\u0163ional, \u00een general, sau acelea ale pre\u015fedin\u0163iei \u00een particular. Adams a conferen\u0163iat \u00een senat despre \u00eendatoririle acestuia. A publicat o serie de eseuri Discursuri despre Davila<\/i> (1791)  care comentau \u00een mare dezordinea civil\u0103 cu referin\u0163\u0103 special\u0103 la revolu\u0163ia francez\u0103. Spre deosebire de Washington, Adams avea rivali la pre\u015feden\u0163ie \u015fi ar fi trebuit s\u0103 fie mai flexibil. \u00cen schimb, el ia pemis lui Alexander Hamilton s\u0103-\u015fi asume conducerea partidului federaslist \u00een vreme ce \u00eencerca s\u0103 se retrag\u0103 din politica partizan\u0103 asociindu-se chiar cu critici ai partidului. \u00cen timpul campaniei preziden\u0163iale din 1796 Hamilton a incercat \u00een secret s\u0103-l substituie pe Thomas Pinckney lui Adams \u015fi astfel a divizat partidul. Ca rezultat alegerea era extrem de aproape: Adams a c\u0103\u015ftigat pre\u015fedin\u0163ia cu trei voturi electorale (71 la 68) asupra republicanului Jefferson care \u00een cadrul sistemului electoral pe atunci \u00een uz, a devenit vice-pre\u015fedinte. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Pre\u015fedin\u0163ia <\/span><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Adams \u015fi-a \u00eenceput mandatul pe 4 martie 1797. Foarte con\u015ftient de victoria lui fragil\u0103, el a c\u0103utat s\u0103 instaureze armonia politic\u0103. \u00cen cuv\u00e2ntul inaugural, urm\u0103rind evolu\u0163ia na\u0163iunii, a afirmat credin\u0163a lui \u00een republicanism \u015fi a chemat oamenii s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t politicii partizane. El a \u00eencercat s\u0103 ajung\u0103 la un acord cu Jefferson, s\u0103-i concilieze pe adep\u0163ii lui Hamilton \u015fi s\u0103 dea un curs pa\u015fnic controverselor cu Fran\u0163a asupra tratatului lui Jay. Dar a \u00eent\u00e2mpinat mari greut\u0103\u0163i. <\/span><\/div>\n
\u00cen calitatea sa de prim pre\u015fedinte care a urmat unui altuia, Adams nu avea experien\u0163\u0103 \u00een a organizarea cabinetul a\u015fa c\u0103 a decis s\u0103 p\u0103streze cabinetul mediocru al lui Whashington, par\u0163ial pentru c\u0103 dorea s\u0103-i reconcilieze pe federali\u015fti \u015fi pentu c\u0103 \u015ftia c\u00e2t de greu este s\u0103 g\u0103se\u015fti oameni buni care s\u0103 fac\u0103 servicii. Cabinetul era federalist \u015fi chiar mai mult Hamiltonian \u00een ceea ce prive\u015fte loialitatea. Adams nu \u015fi-a dat seama pe deplin de pericolele inerente ale acestei situa\u0163ii p\u0103n\u0103 \u00een 1799 c\u00e2nd cabinetul \u015fi-a violat \u00eencrederea lucr\u00e2nd \u00eempotriva politiciilor lui Adams. <\/span><\/div>\n
Cum rela\u0163iile cu Fran\u0163a se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163eau a trebuit sa recomande preg\u0103tiri pentru ap\u0103rare \u00een timp ce negocierile pentru pace continuau. Desi i-a iritat pe replubicani el \u015fi-a men\u0163inut politica de pace \u015fi de preg\u0103tire chiar dupa ce Directoratul Francez i-a insultat pe trimi\u015fii Americani \u015fi a \u00eenceput s\u0103 re\u0163in\u0103 vasele americane. \u00cen ianuarie 1798 el a propus crearea unui departament naval \u015fi a cerut fonduri pentru a pune armata pe picior de r\u0103zboi. <\/span><\/div>\n
Reprimarea de c\u0103tre Adams a captur\u0103rii de c\u0103tre francezi a navelor Americane a fost popular\u0103 o perioad\u0103 \u015fi federali\u015ftii au c\u0103\u015ftigat alegerile pentu Congres in 1798. De\u015fi Congresul nu a declarat r\u0103zboi Adams \u015fi-a continuat preg\u0103tirile militare, aleg\u0103ndu-i pe Washington,  Henry Knox, Charles C. Pinckney \u015fi Hamilton s\u0103 fie generalii armatei. Dar \u00een timp ce Adams vizita Quincy cabinetul a decis s\u0103-l fac\u0103 pe Hamilton al doilea la comand\u0103 dup\u0103 Washington. Adams \u015fi-a dat seama de semnifica\u0163ia acestei manevre, el a realizat c\u0103 controlul armatei trecea \u00een subordinea lui Hamilton (mai ales pentru ca Washington nu era asteptat sa mai participe la vreo b\u0103t\u0103lie) \u015fi, mai mult dec\u0103t acum, a v\u0103zut spectrul militarismului.<\/span><\/div>\n
\u00cen timp ce Adams \u015fi d\u0103dea seama complet de ceea ce se \u00eent\u0103mpla, a primit vesti din Europa c\u0103 Fran\u0163a inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 reia negocierile. \u00cen februarie 1799 la nominalizat brusc pe William Vans Maurray ca trimis special spre stupefac\u0163ia adep\u0163ilor lui Hamilton. Dezbaterea asupra acestei ac\u0163iuni a fost dur\u0103 \u015fi Adams a f\u0103cut un compromis accept\u00e2nd s\u0103 numeasc\u0103 o comisie \u00een loc de un singur delegat dar a rezistat presiunilor lui Hamiltom, ambasadorului britanic \u015fi ai unor membri din cabinet. \u00cen cele din urm\u0103 comisia a \u00eencheiat un tratat cu Fran\u0163a pe 30 septembrie 1800. Adams reu\u015fise s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpine un r\u0103zboi cu Fran\u0163a \u015fi s\u0103 p\u0103streze neutralitate \u0163\u0103rii.<\/span><\/div>\n
Negocierile tratatului au divizat partidul \u015fi federali\u015ftii au considerat efectul acestor diviz\u0103ri \u00een alegerile din 1800. C\u00e2nd doi membri ai cabinetului \u015fi-au ar\u0103tat neloialitatea fa\u0163\u0103 de Adams el le-a for\u0163at demisia f\u0103r\u0103 nici o delicate\u0163e politic\u0103. Ac\u0163iunea sa dur\u0103 i-a \u00eenfuriat pe Hamiltonieni care \u015fi-au clamat sentimentele \u00een public al\u0103tur\u00e2nduse comportamentului nediplomatic al pre\u015fedintelui. Republicanii condu\u015fi de Jefferson \u015fi Aaron Burr s-au bucurat de acest\u0103 situa\u0163ie dificil\u0103 a federali\u015ftilor. Adams a fost incapabil s\u0103-\u015fi asume reseponsabilit\u0103\u0163ile de \u015fef de patid. Rezultatele alegerilor au reflectat aceast\u0103 sl\u0103biciune. Federali\u015ftii au piertdut pre\u015fedin\u0163ia \u00een favoarea lui Jeferson \u015fi a republicaniilor cu opt voturi electorale (73 la 65) \u015fi deasemenea au pierdut Congresul. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Ultimi ani<\/span><\/b><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Adams a pierdut presedin\u0163ia \u00een favoarea vie\u0163ii private \u00een Quincy; \u015fi-a reg\u0103sit sim\u0163ul umorului \u015fi \u015fi-a servit \u0163ara \u00eentr-un alt mod. A devenit pre\u015fedinte al societa\u0163ii de arte \u015fi \u015ftiin\u0163e din Massachusetts, al societ\u0103\u0163ii pentru promovarea agriculturii etc. <\/span><\/div>\n
Coresponden\u0163a sa cu Jefferson \u015fi Benjamin Rush sunt monumente de erudi\u0163ie care dezvolt\u0103 o personalitate \u00eenc\u0103nt\u0103toare care putes fi \u015fi militant\u0103 \u015fi dr\u0103g\u0103stoas\u0103 \u00een c\u00e2teva zeci de r\u0103nduri vioaie. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
John Adams a murit la Quincy pe 4 iulie 1926 la a 50-a aniversarea a Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103.   Jeffeson a murit \u00een aceea\u015fi zi.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
John Adams a fost toat\u0103 via\u0163a lui un tiran, cu un temperament exploziv, niciodat\u0103 multumit, niciodat\u0103 satisf\u0103cut cu ce i se oferea de\u015fi nici el nu \u015ftia exact ce vrea.  Scrierile lui (scrisori, c\u0103r\u0163i, jurnale) au oferit importante date despre via\u0163a politic\u0103 din acea vreme, dar \u00een special arat\u0103 o minte  bine organiat\u0103, logic\u0103 , \u00een acela\u015fi timp un vis\u0103tor, un dornic de joac\u0103 dar foarte inteligent om.   Se spune de el c\u0103 nu a r\u0103mas \u00een istorie ca un mare pre\u015fedinte pentru c\u0103 nici un eveniment important nu s-a petrecut \u00een vremea sa, dar cariera lui de politician a fost stralucit\u0103, chiar dac\u0103 mai enerva uneori pe oficialii str\u0103ini. De fapt ce putea s\u0103 fac\u0103 un al doilea pre\u015fedinte, abia pus la conducerea unei na\u0163iuni noi, far\u0103 s\u0103 aiba pe mai mul\u0163i \u00een fa\u0163\u0103 de unde s\u0103 trag\u0103 \u00eenv\u0103t\u0103minte. <\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

John Adams al doilea pesedinte al Statelor Unite, s-a nascut \u00een satul Braintree (Quincy) statul Massachussetts la 30 octombrie (pe stil vechi 19 octombrie) 1735. Parin\u0163ii \u015fi st\u0103mo\u015fii s\u0103i au fost cet\u0103\u0163eni onorabili ai comunit\u0103\u0163ii \u00eenc\u0103 de la \u00eentemeierea ei. Tat\u0103l s\u0103u,  John Adams, era o persoana influent\u0103 \u00een lumea afacerilor, fiind \u015fi ofi\u0163er \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19877"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19877"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19877\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19877"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19877"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19877"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}