{"id":19866,"date":"2011-04-03T09:44:00","date_gmt":"2011-04-03T09:44:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/premisele-razboiului-antiotoman-si-ale"},"modified":"2011-04-03T09:44:00","modified_gmt":"2011-04-03T09:44:00","slug":"premisele-razboiului-antiotoman-si-ale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/premisele-razboiului-antiotoman-si-ale\/","title":{"rendered":"Premisele r\u0103zboiului antiotoman \u015fi ale unirii politice a \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"
<\/div>
  Angajarea \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne \u00een r\u0103zboiul antiotoman de la sf\u00eer\u015fitul sec. al<\/span> XVI-lea a fost  determinat\u0103 de factori interni \u015fi externi.  Criza Imperiului Otoman   \u00een ultima treime a sec. al XVI-lea s-a manifestat \u015fi \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne prin agravarea domina\u0163iei otomane au \u00eencetat, iar aceasta a avut drept urmare \u00een\u0103sprirea suzeranit\u0103\u0163ii asupra \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne. A fost instaurat un regim politic controlat de Poart\u0103, care \u00eenc\u0103lca stipula\u0163iile ahidnamelor (capitula\u0163iilor), menite s\u0103 reglementeze  rela\u0163iile rom\u00e2no-otomane. Perioada ce a urmat dup\u0103 \u00eenfr\u00eengerea lui Ioan-Vod\u0103 (1572-1574) se caracterizeaz\u0103 prin aprofundarea  domina\u0163iei otomane: este \u00eenc\u0103lcat\u0103 tradi\u0163ia dinastic\u0103 a succesiunii la domnie, iar tronurile sunt scoase la mezat, ceea ce a determinat o instabilitate politic\u0103 \u015fi o cre\u015ftere substan\u0163ial\u0103 a obliga\u0163i- unilor  financiare c\u0103tre Poart\u0103. Obliga\u0163iunile tradi\u0163ionale- haraciul \u015fi pe\u015fche\u015furile- au atins niveluri pe care nu le avuser\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 anterioar\u0103. Cuantumul obliga\u0163iunilor  economice dep\u0103\u015fea adesea capacitatea de pro- ducere a \u0163\u0103ranilor, \u015fi ca urmare ducea la ruinarea lor, provoc\u00eend o grav\u0103 criz\u0103 demografic\u0103  \u015fi o instabilitate a popula\u0163iei rurale.<\/span><\/div>\n
  Poarta a favorizat stabilirea \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne a elementului comercial greco-levantin, mai ales \u00een calitate de c\u0103m\u0103tari, care contribuia la ruinarea nobilimii locale. \u00cen institu\u0163iile reprezentative ale statului p\u0103trunde un num\u0103r apreciabil de boieri greci, afla\u0163i \u00een str\u00eens\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu cercurile fanariote din capitala otoman\u0103.<\/span><\/div>\n
  Acestui element str\u0103in se opune boierimea nou\u0103 autohton\u0103, care sus\u0163ine domnul \u00een lupta antiotoman. Boierimea autohton\u0103 nu mai este satisf\u0103cut\u0103 de condi\u0163iile suzeranit\u0103\u0163ii otomane, a\u015fa cum era \u00een secolul al XV-lea mijlocul sec. al XVI-lea, deoarece evolu\u0163ia regimului otoman prevestea o posibil\u0103 instalare a pa\u015fal\u00eecului.<\/span><\/div>\n
  Hot\u0103r\u00eerea de a porni la lupt\u0103, <\/span>adoptat\u0103 de boierimea local\u0103, era \u00eendreptat\u0103 at\u00e2t \u00eempotriva elementului greco-levantin, c\u00eet \u015fi \u00een general \u00eempotriva domina\u0163iei otomane. Astfel, ideea unei revizuiri a rela\u0163iilor rom\u00e2no-otomane devine imperioas\u0103. <\/span><\/div>\n
  \u00cen lupta antiotoman domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti miza pe o sus\u0163inere a popoarelor balcanice: a negusto- rilor \u015fi clerului din Balcani, a conspira\u0163iei grece\u015fti  antiotomane etc.<\/span><\/div>\n
   Rolul hot\u0103r\u00eetor \u00een concentrarea for\u0163elor antiotomane trebuia s\u0103-l joace unirea eforturilor \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne. Ac\u0163iunile comune politico-militare ale \u0162.Rom\u00e2ne s-au desf\u0103\u015furat pe fondul unor permanente leg\u0103turi economice ale teritoriilor din spa\u0163iul locuit de rom\u00e2ni, al unit\u0103\u0163ii institu\u0163ionale \u015fi al rela\u0163iilor constante dintre voievozii \u015fi boierii rom\u00e2ni, al unit\u0103\u0163ii spirituale (religia ortodox\u0103) \u015fi al unit\u0103\u0163ii de cultur\u0103 exprimat\u0103 prin circula\u0163ia \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc a tip\u0103riturilor \u015fi traducerilor \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Cultura a avut un rol cov\u00e2r\u015fitor \u00een formarea \u015fi dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei de neam a tuturor rom\u00e2nilor: moldovenilor, muntenilor \u015fi ardelenilor.<\/span><\/div>\n
   Ac\u0163iunile antiotomane ale rom\u00e2nilor s-au desf\u0103\u015furat \u00eentr-un cadru politic extern favorabil, determinat de constituirea unei coali\u0163ii europene antiotomane- Liga Cre\u015ftin\u0103<\/i>, ini\u0163iat\u0103 de Imperiul Hasburgic \u015fi Statul Papal, la care au mai aderat Spania \u015fi ducatele din nordul Italiei- Toscana, Mantova, Ferara, nu \u00eens\u0103 Polonia \u015fi Anglia, care au ocupat o pozi\u0163ie rezervat\u0103 fa\u0163\u0103 de coali\u0163ie.<\/span><\/div>\n
   Ace\u015ftia au fost factorii ce au servit drept premis\u0103 a r\u0103zboiului antiotoman \u015fi a unirii politice a \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne sub conducerea lui Mihai Viteazul.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
R\u0103zboiul antiotoman. Mihai Viteazul devine domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u00een octombrie 1593, fiind sprijinit de marele vizir Sinan Pa\u015fa, de puternica familie a Buze\u015ftilor (din Oltenia, unde Mihai fusese ban) \u015fi de Cantacuzinii afla\u0163i la Constantinopol.<\/span><\/div>\n
   \u00cen anul c\u00eend noul domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti urca pe tron, Liga Cre\u015ftin\u0103 depunea eforturi pentru a atragere \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne \u00een coali\u0163ie, deoarece a\u015fezarea \u015fi a\u015fezarea strategic\u0103 \u015fi poten\u0163ialul lor militar puteau fi decesive \u00eentr-o confruntare cu otomanii. \u00cen august, 1594 Ligii i se alinia principele Transilvaniei Sigismund Bathory, apoi (prin interven\u0163ia acestuia)  se al\u0103tur\u0103  \u015fi domnul Moldovei-Aron Tiranul. Mihai Viteazul era ocolit de delega\u0163iile Ligii, \u00eentruc\u00e2t \u00eel considerau fidel turcilor. Domnul muntean, \u00eens\u0103, \u00ee\u015fi ofer\u0103 imediat serviciile militare; \u2026nevr\u00e2nd ca puterea turceasc\u0103 s\u0103 creasc\u0103 cu o\u015ftile mele, m-am aliat cu Liga din propria mea voin\u0163\u0103-<\/i>scria Mihai \u00eemp\u0103ratului Rudolf al II-lea.<\/span><\/div>\n
    La 13 noiembrie 1594 la Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi se declan\u015feaz\u0103 insurec\u0163ia antiotoman\u0103 prin ac\u0163iunea asasin\u0103rii garnizoanei otomane \u015fi a c\u0103m\u0103tarilor levantini. Urmeaz\u0103 atacul lui Mihai asupra cet\u0103\u0163ilor de la Dun\u0103re-Giurgiu, H\u00e2r\u015fova, Silistra, dup\u0103 care oastea muntean\u0103 face incursiuni \u00een Balcani, ajung\u00eend p\u00een\u0103 la Varna.<\/span><\/div>\n
   Reac\u0163ia otomanilor fiind previzibil\u0103, Mihai \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 alian\u0163ile. La 20 mai 1595 o delega\u0163ie muntean\u0103 a boierilor, trimis\u0103 de Mihai la Alba Iulia, \u00eencheie cu principele Ardealului –  Sigismund Bathory, un tratat de suzeranitate a acestuia asupra \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Conform tratatului, domnului i se retr\u0103geau prerogativele domniei, el devenind un loc\u0163iitor sfetnic al princepelui. \u0162ara urma s\u0103 fie guvernat\u0103 de un sfat, alc\u0103tuit din 12 boieri. Aflat sub amenin\u0163area invaziei otomane, Mihai este nevoit s\u0103 accepte tratatul, de\u015fi boierii au dep\u0103\u015fit instruc\u0163iunile primite de la domn \u015fi au c\u0103utat s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 privilegiile.<\/span><\/div>\n
    Tratatul con\u0163inea \u015fi stipula\u0163ii favorabile bisericii rom\u00e2ne din Ardeal, care urma s\u0103 fie a\u015fezat\u0103 sub jurisdic\u0163ia Mitropoliei de la T\u00eergovi\u015fte. Opun\u00eendu-se calvini\u015ftilor, principele transilv\u0103nean permite \u00eenfiin\u0163area Mitropoliei ortodoxe din Alba Iulia, c\u0103reia i se supune biserica ortodox\u0103 din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului.<\/span><\/div>\n
   \u00cen iunie 1595 Sigismund semneaz\u0103 un tratat similar cu Aron Vod\u0103. Dar suspect\u00eend pe domnul moldovean de infedilitate, sigismund \u00eel \u00eenlocuie\u015fte cu \u015etefan R\u0103zvan, care recunoa\u015fte de asemenea suzeranitatea ardelean\u0103. Sigismund devine suzeranul T\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi al Moldovei.<\/span><\/div>\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\n
\n
Documentar:<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
\u201cDeci s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 ne-am b\u0103tut cu turcul, \u00eenainte cu vreo trei s\u0103pt\u0103m\u00eeni \u00een \u0163ara noastr\u0103 la C\u0103l\u0103gureni, \u00een care b\u0103t\u0103lie bunul Dumnezeu ne-a ajutat nou\u0103 cre\u015ftinilor \u00een chip minunat\u2026Eu fire\u015fte, cu toate c\u0103 doresc peste m\u0103sur\u0103 s\u0103 m\u0103 n\u0103pustesc iar\u0103\u015fi asupra du\u015fmanului, socotesc totu\u015fi c\u0103 trebuie a\u015fteptat ajutorul celorlal\u0163i cre\u015ftini. Iar\u0103\u015fi \u015fi iara\u015fi v\u0103 rug\u0103m st\u0103ruitor s\u0103 v\u0103 \u00eendura\u0163i de treburile cre\u015ftine\u015fti \u015fi s\u0103 stinge\u0163i focul care arde p\u0103catele vecinului, \u00eenainte ca el s\u0103 v\u0103 ajung\u0103 pe voi \u201d   <\/span><\/i>(Din scrisoarea lui Mihai Viteazul c\u0103tre Castelanul Lvovului, 12 septembrie 1595).<\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

<\/span> <\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

<\/span> <\/span><\/div>\n

<\/p>\n

                                                                              \u00cen <\/span>vara anului 1595 a avut loc prima confruntare serioas\u0103 dintre<\/span><\/div>\n
                                                                             oastea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi cea osman\u0103, condus\u0103 de Sinan-Pa\u015fa. <\/span><\/div>\n
                                                                              Turcii dispuneau de un efectiv de 50.000-80.000 de oameni, iar<\/span><\/div>\n
                                                                             oastea  lui Mihai- de 16.000-18.000 de oameni  \u015fi 12 tunuri,<\/span><\/div>\n
                                                                           c\u0103rora li se al\u0103turase   un deta\u015fament ardelean (7000 de oameni), <\/span><\/div>\n
                                                                           condus de Albert Kiraly.Mihai,retras \u00eentr-o pozi\u0163ie mai favorabil\u0103<\/span><\/div>\n
                                                                            ob\u0163ine la C\u0103lug\u0103reni, la 13 august 1595, o remarcabil\u0103 victorie, <\/span><\/div>\n
                                                                            pun\u00eend pe fug\u0103 oastea otoman\u0103. Pierderile otomane erau mari <\/span><\/div>\n
                                                                            (3000 de oameni \u015fi 3 pa\u015fale au fost ucise). Dar superioritatea <\/span><\/div>\n
                                                                            numeric\u0103 a turcilor \u00eel face pe Mihai s\u0103 se retrag\u0103. Sinan-Pa\u015fa <\/span><\/div>\n
                                                                            ocup\u0103 Bucure\u015ftiul \u015fi T\u00eergovi\u015ftea, ridic\u0103 fortifica\u0163ii \u015fi \u00eencepe s\u0103 <\/span><\/div>\n
                                                                            organizeze teritoriul potrivit sistemului de pa\u015fal\u00eec. <\/span><\/div>\n
                                                                                  \u00cen octombrie 1595 oastea transilv\u0103nean\u0103, cea moldoveneasc\u0103 <\/span><\/div>\n
                      &n<\/p>\n

bsp;                                                     \u015fi cea muntenesc\u0103 fac jonc\u0163iune, atac\u00eend \u00eempreun\u0103 pe otomani. <\/span><\/div>\n

                                                                            Ultimii sunt urm\u0103ri\u0163i, ataca\u0163i la Giurgiu \u015fi cu mari pierderi se re-<\/span><\/div>\n
                                                                            trag \u00een panic\u0103 peste Dun\u0103re. <\/span><\/div>\n
                                                                                   Campania din 1594-1595 a dus la \u00eenl\u0103turarea suzeranit\u0103\u0163ii <\/span><\/div>\n
                                                                            Otomane prin ac\u0163iunile unite ale for\u0163elor muntene,transilv\u0103nene  <\/span><\/div>\n
                                                                           \u015fi moldovene. <\/span><\/div>\n
            <\/span><\/span><\/div>\n
\u00centre <\/span>timp, coali\u0163ia se destram\u0103: cancelarul polon Ian Zamoyski \u00eel detroneaz\u0103 pe \u015etefan R\u0103zvan, \u00eenlocuindu-l cu Ieremia Movil\u0103 (1595-1606). Ca urmare,Mihai, la propunerea vizirului \u00eencheie pace cu Poarta, care \u00eel recunoa\u015fte domn (ianuarie 1597). <\/span><\/div>\n
   Profit\u00eend de r\u0103gaz, Mihai \u00eent\u0103re\u015fte ordinea \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen noiembrie-decembrie 1595 el adopt\u0103 un A\u015eEZ\u0102MINT prin care interzicea dreptul de st\u0103mutare a \u0163\u0103ranilor dependen\u0163i, numi\u0163i rum\u00e2ni. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 era menit\u0103 s\u0103 statorniceasc\u0103 popula\u0163ia satelor \u015fi s\u0103 asigure veniturile vistieriei statului. <\/span><\/div>\n
\u00cen 1598, la T\u00eergovi\u015fte, Mihai Viteazul \u00eencheie un un tratat de alian\u0163\u0103 cu Imperiului Habsburgic prin care \u00eemp\u0103ratul Rudolf al II-lea \u00eei recunoa\u015fte lui Mihai domnia erieditar\u0103 \u015fi \u00eei acord\u0103 ajutor financiar pentru a n\u0103imi lefegii \u015fi a opri pe otomani la Dun\u0103re. Noul tratat a anulat clauzele tratatului de la Alba Iulia cu Sigismund Bathory din 20 mai 1595. Alian\u0163a cu Imperiul Habsburgic a redeschis ostila\u0163iile cu turcii. O campanie \u00eentreprins\u0103 de oastea lui Mihai peste Dun\u0103re (care ajunge p\u00een\u0103 \u00een Balcani), \u00eei face pe turci s\u0103 revin\u0103 la rela\u0163ii de pace. Ca urmare a luptelor \u00eempotriva otomanilor din 1594-1599 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103n \u015fi-a redob\u00eendit independen\u0163a. <\/span><\/div>\n
Unirea politic\u0103 a \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne.<\/span><\/div>\n
Evenimentele politice \u015fi militare din 1594-1599 l-au convins pe Mihai Viteazul c\u0103 \u00eenl\u0103turarea suzeranit\u0103\u0163ii otomane este posibil\u0103 numai prin unirea eforturilor celer trei \u0163\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti. Colaborarea <\/span><\/div>\n
s-a destr\u0103mat at\u00eet \u00een urma instaur\u0103rii \u00een Moldova a domnului Ierimia Movil\u0103, c\u00eet \u015fi a renun\u0163\u0103rii lui Sigismund Bathory la tronul Transilvaniei. Dup\u0103 o scurt\u0103 revenire la tron, el renun\u0163\u0103 din nou \u00een favoare v\u0103rului s\u0103u, cardinalul polonez Andrei Bathory. Ultimul \u00eencheie pace cu turcii \u015fi vara anului 1599 \u00eei cere lui Mihai s\u0103 renun\u0163e la tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti.<\/span><\/div>\n
   Domnul muntean trimite soli la \u00eemp\u0103ratul Rudolf al II-lea, cer\u00e2ndu-i \u00eencuviin\u0163area de a-l \u00eenl\u0103tura pe Andrei Bathory din Transilvania.<\/span><\/div>\n
   Oastea muntean\u0103 trece Carpa\u0163ii \u00een dou\u0103 coloane, care fac jonc\u0163iune l\u00eeng\u0103 Sibiu la 16 octombrie 1599, iar la 18 octombrie, \u0103n conuscuta b\u0103t\u0103lie de la \u015eelimb\u0103r, Andrei Bathory este \u00eenfr\u00eent . Fiind prins de secui, el este decapitat. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul intr\u0103 \u00een capitala principatului-Alba Iulia.<\/span><\/div>\n
Dieta \u00eel recunoa\u015fte la locui\u0163itor al \u00eemp\u0103ratului.<\/span><\/div>\n
   Mihai Viteazul, care se intitula domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi Ardealului, ia m\u0103suri pentru a-\u015fi consolida domnia. El \u00eentroduce doi boieri munteni \u00een Consiliul principelui, a\u015faz\u0103  \u00een cet\u0103\u0163i p\u00eerc\u0103labi proprii, face dona\u0163ii de domenii boierilor munteni, \u00eencerc\u00eend \u015f\u0103-\u015fi creeze o baz\u0103 social\u0103 proprie. Totodat\u0103 scute\u015fte de biruri preo\u0163ii rom\u00e2ni \u015fi duce o politic\u0103 ecleziastic\u0103 de dialog cu catolicismul. Scopul preconizat era elimenarea bisericii calvine \u015fi unitariene \u015fi \u00eentroducerea bisericii ortodoxe al\u0103turi de catolicism \u015fi luteranism \u00een sistemul religiilor recepte. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00eensemna o deschidere spre recunoa\u015fterea rom\u00e2nilor  ca element politic.<\/span><\/div>\n
    Domnul a \u00eent\u0103rit vechile privilegii ale secuilor \u015fi a obligat Dieta s\u0103 acorde drept de p\u0103\u015funat satelor rom\u00e2ne\u015fti.<\/span><\/div>\n
   Consolid\u00e2ndu-\u015fi domnia \u00een Transilvania, Mihai \u00eentreprinde un nou efort pentru a readuce Moldova \u00een tab\u0103ra antiotoman\u0103, cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet domnulei, Ieremia Movil\u0103, ajutat de poloni, av<\/p>\n

ea inten\u0163ia de a-l instala domn \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 pe fratele s\u0103u Simion Movil\u0103, fiind sus\u0163inut de o parte din boierii munteni.<\/span><\/div>\n

  \u00cen mai 1600 oastea muntean\u0103 (17000 de oameni), divizat\u0103 \u00een trei coloane, p\u0103trunde pe teritoriul Moldovei. Intrarea \u00een Suceava \u015fi Neam\u0163 se f\u0103cea f\u0103r\u0103 lupt\u0103. \u00centr-un act din 6 iulie 1600 Mihai Viteazul se intitulez\u0103 Domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, al Ardealului \u015fi toat\u0103 Moldovei. <\/i>Frontul antiotoman este ref\u0103cut. Domnul ia m\u0103suri pentru a atrage boierii \u015fi popula\u0163ia Moldovei de partea sa. Or\u0103\u015fenii \u015fi s\u0103tenii care au avut de suferit \u00een urma campaniei erau scuti\u0163i de d\u0103ri pe 6 ani. Urcarea lui Mihai pe tronul Moldovei a fost consfin\u0163it\u0103 de un sinod bisericesc \u00een frunte cu mitropolitul Dionisie Rally. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
    Vestea despre fr\u0103m\u00eent\u0103rile politice din Transilvania \u00eel face pe domn s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Moldova (aug.1600), unde las\u0103 loc\u0163iitor pe Marcu Vod\u0103  (fiul lui Petru Cercel, fostul domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti).<\/span><\/div>\n
Dar \u00een scurt timp domnia \u0162\u0103rii Moldovei este reluat\u0103 de Ieremia Movil\u0103, ajutat de poloni.<\/span><\/div>\n
   Nobilimea maghiar\u0103, ostil\u0103 unei suprama\u0163ii rom\u00e2ne, s-a al\u0103turat generalului austriac Basta (care nutrea planuri ambi\u0163ioase \u00een privin\u0163a principatului) \u015fi l-a \u00eenvins pe Mihai la Mir\u0103slau la 18 septembrie 1600.<\/span><\/div>\n
  Inten\u0163iile nobilimii ardelene de a-l readuce la domnie pe Sigismund Bathory \u00eel fac pe \u00eemp\u0103ratul Rudolf  s\u0103-l primeasc\u0103 pe Mihai aflat la Viena, apoi la Praga, \u015fi s\u0103 apeleze la serviciile lui \u00een redob\u00eendirea Transilvaniei. Lui Mihai i se promit subven\u0163ii pentru reorganizarea o\u015ftii \u015fi se trimite porunc\u0103 lui Basta s\u0103 colaboreze pentru izgonirea lui Sigismund din principat. La 3 august 1601 la Gurusl\u0103u (l\u00eeng\u0103 Z\u0103l\u0103u) o\u015ftirele lui Mihai \u015fi Basta \u00eel \u00eenfr\u00eeng pe Sigismund. O r\u0103scoal\u0103 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 duce la izgonirea lui Simion Movil\u0103 din scaunul muntenesc. Mihai Viteazul putea s\u0103 readuc\u0103 sub ascultarea sa Transilvania \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cens\u0103 habsburgii, care \u00ee\u015f\u00ee aveau scopurile lor \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, pun la cale asasinarea lui Mihai prin intermediul generalului Basta, la 9 august 1601, pe c\u00eempia Turdei. Astfel se \u00eencheia  via\u0163a unui mare comandant de o\u015fti, ap\u0103r\u0103tor al dezideratelor majore ale neamului s\u0103u.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
  Decesiv \u00een deteminarea soartei actului unific\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti a fost factorul extern: Polonia, Imperiul Otoman \u015fi Imperiul Habsburgic, care aveau interese proprii \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, nu puteau vedea cu ochi buni o atare \u00eenf\u0103ptuire \u015fi au contribuit din plin la n\u0103ruirea ei.<\/span><\/div>\n
    Opera de unificare politic\u0103 a rom\u00e2nilor, fiind  de o clip\u0103, a creat un precedent ce s-a constituit \u00een timp \u00eentr-un ideal. Genera\u0163ia pa\u015foptist\u0103, angajat\u0103 \u00een lupta pentru crearea statului modern rom\u00e2n, va vedea \u00een Mihai Viteazul precedesorul s\u0103u firesc.<\/span><\/div>\n
                                                            STUDIU DE CAZ<\/span><\/div>\n
                                      MIHAI VITEAZUL \u00ceNISTORIOGRAFIE<\/span><\/div>\n
  Figura excep\u0163ional\u0103 a marelui domn a fost apreciat\u0103 diferit \u00een literatura istoric\u0103. Ea a atras aten\u0163ia istoricilor \u00een perioada constituirii statului modern rom\u00e2n. Istoricii rom\u00e2ni N.B\u0103lcescu , A.D Xenopol, N.Iorga \u015f.a. \u00eel prezentau pe Mihai Viteazul drept un predecesor al unirii rom\u00e2nilor din epoca modern\u0103. \u00cen perioada interbelic\u0103, unii istorici (P.Panaitescu) au expus p\u0103rerea c\u0103 motivul de baz\u0103 \u00een activitatea voievodului  a fost unire cre\u015ftinilor \u00een lupta cu otomanii. \u00cen istoriagrafia marxist\u0103 rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103 <\/span><\/div>\n
s-a \u00eencercat s\u0103 se prezinte fapta unificatoare a marelui domn drept o ac\u0163iune con\u015ftientizat\u0103 de la bun \u00eenceput, drept o etap\u0103 \u00een constituirea statului rom\u00e2n modern. <\/span><\/div>\n
    Dar nu to\u0163i s-au l\u0103sat prin\u015fi \u00eentr-o asemenea curs\u0103. Istoricul transilv\u0103nean David Prodan scria \u00een 1967 apoi \u00een 1984 despre Mihai Viteazul \u201cSt\u0103p\u0103nirea lui de un an \u00een Transilvania, unire pentru moment a celor 3 \u0163\u0103ri sub aceea\u015fi st\u0103p\u00eenire, rom\u00e2neasc\u0103, a f\u0103cut un \u00eenceput \u015fi a creat un precedent cu importante consecin\u0163e pentru viitor\u201d. Fapta lui Mihai Viteazul era \u00een viziune lui un \u201cmoment\u201d \u015fi nu o \u201cepoc\u0103\u201d, \u201capoteoz\u0103\u201d, cum se insista \u00een istoriagrafia ceau\u015fist\u0103.Istoriagrafia sovietic\u0103, dimpotriv\u0103, \u00eel prezenta pe voievod drept cuceritor de p\u0103m\u00eenturi str\u0103ine. Mai ales era blamat\u0103 campania lui Mihai \u00een Moldova. \u00cen unele lucr\u0103ri \u201cistorice\u201d ap\u0103rute recent se \u00eencearc\u0103 de asemenea prezentarea eroului martir drept un tipic condotier de epoc\u0103, dornic de cucerire. <\/span><\/div>\n
   Dar unificarea \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne se baza cu scopul de a forma o putere cre\u015ftin\u0103 contra suzeranit\u0103\u0163ii otomane.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Angajarea \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne \u00een r\u0103zboiul antiotoman de la sf\u00eer\u015fitul sec. al XVI-lea a fost  determinat\u0103 de factori interni \u015fi externi.  Criza Imperiului Otoman   \u00een ultima treime a sec. al XVI-lea s-a manifestat \u015fi \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne prin agravarea domina\u0163iei otomane au \u00eencetat, iar aceasta a avut drept urmare \u00een\u0103sprirea suzeranit\u0103\u0163ii asupra \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne. A […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19866"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19866"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19866\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}