{"id":19864,"date":"2011-04-03T09:54:00","date_gmt":"2011-04-03T09:54:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/mitul-dracula-2"},"modified":"2011-04-03T09:54:00","modified_gmt":"2011-04-03T09:54:00","slug":"mitul-dracula-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/mitul-dracula-2\/","title":{"rendered":"Mitul Dracula"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Datorit\u0103 numero\u015filor cercet\u0103tori ai fenomenului mitic, s-au elaborat de-a lungul timpului peste 500 de defini\u0163i. Noi vom explica pe acelea care ne-au ghidat cercetarea, dar \u015fi o succint\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a problematicii mitologiei, pentru ca apoi s\u0103 formul\u0103m o p\u0103rere personal\u0103 asupra raportului mit-realitate \u00een umbra c\u0103ruia vom \u00een\u0163elege adecvat semnifica\u0163iile Mitului Dracula.<\/span><\/div>\n
Pentru Mircea Eliade<\/span><\/span><\/span> miturile reveleaz\u0103 structurile realului \u015fi multiple moduri de a fi \u00een lume, a\u015fadar ele sunt modelul exemplar al comportamentului uman; povestesc istorii adev\u0103rate, referindu-se la lucruri adev\u0103rate. Nu exist\u0103 mit, dac\u0103 nu exist\u0103 dezv\u0103luire a unui mister, revela\u0163ia unui eveniment primordial, care a \u00eentemeiat fie o structur\u0103 a realului, fie un comportament uman. A\u015fadar mitul nu poate fi particular, privat sau personal. De asemenea, consider\u0103 Mircea Eliade, c\u0103 mitul este asumat de om ca fiin\u0163\u0103 total\u0103, el nu se adreseaz\u0103 numai inteligen\u0163ei sau numai imagina\u0163iei.<\/span><\/div>\n
Pentru Victor Kernbach<\/span><\/span><\/span> afl\u0103m c\u0103, \u00een urma consult\u0103rii unei bibliografi impresionante, mitul este definit a fi o nara\u0163iune tradi\u0163ional\u0103 complex\u0103, ivit\u0103 la intersec\u0163ia dintre planul cosmic cu cel uman, av\u00e2nd con\u0163inut specific, decantat din vremuri memoriale \u00een forme sacralizate, al c\u0103rui scop este modelarea explic\u0103rii unor fenomene \u015fi evenimente enigmatice cu caracter spa\u0163ial \u015fi temporal, care privesc at\u00e2t natura biologic\u0103 c\u00e2t \u015fi spiritual\u0103 a omului, precum \u015fi fenomene ale naturii ambiente sau chiar a \u00eentregului univers. Miturile ar fi explica\u0163ii ale destinului condi\u0163iei cosmice \u015fi umane, atribuindu-le tuturor acestora origini supranaturale din vremea crea\u0163iei primordiale, pe care le consider\u0103 sacre \u015fi revelate de fiin\u0163e supraumane.<\/span><\/div>\n
Vom pleca, totu\u015fi, de la o premis\u0103 destul de controversat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een cadrul psihologiei, dar, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, verosimilitatea ei a fost \u00een termeni necesari \u015fi suficien\u0163i dovedit\u0103. Este vorba de \u201cteoria arhetipului\u201d ca parte integrant\u0103, dobandit\u0103 filogenetic, a fiin\u0163ei umane. Consider\u0103m, deci c\u0103 \u00eenca din momentul na\u015fterii, omul posed\u0103 o serie de poten\u0163iali\u0163\u0103\u0163i, nu este nicidecum o tabula rasa \u015fi c\u0103 mediul \u015fi educa\u0163ia sunt cele care \u015flefuiesc devenire personalit\u0103\u0163ii.<\/span><\/div>\n
Av\u00e2nd \u00een vedere structura organismului, ar fi de mirare ca psihicul s\u0103 fie unicul fenomen care s\u0103 nu prezinte urme clare ale istoriei evolu\u0163iei sale, iar faptul c\u0103 aceste indicii sunt \u00een cea mai str\u00e2ns\u0103 corela\u0163ie tocmai cu substratul instinctual este extrem de probabil.<\/span><\/span><\/span> A\u015fadar omul are \u00een sine \u00eensu\u015fi a priori tipuri de instincte, care constituie modelul activit\u0103\u0163ii sale. Tot Jung afirma c\u0103 aceste arhetipuri sunt parte integrant\u0103 a fiin\u0163ei umane, c\u0103 intensitatea si frecven\u0163a manifest\u0103rilor lor nu a suferit dramatic nici o modificare, de-a lungul evolu\u0163iei sale de la hoarda primitiv\u0103 la omul contemporan:\u201dele nu sunt numai relicve sau reziduuri \u00eenc\u0103 prezente  ale unor modalit\u0103\u0163i de func\u0163ionare  mai vechi, ci regulatori mereu prezen\u0163i, biologic indispensabili, ai sferei instinctelor, al c\u0103ror efect se extinde asupra \u00eentregului domeniu al psihicului\u201d<\/span><\/span><\/span>. Cu alte cuvinte omul a construit, construie\u015fte \u015fi va construi dup\u0103 un \u201cpattern of behavior\u201d. Toate activit\u0103\u0163ile sale sociale fie intelectuale, fie de vibrare afectiv\u0103, au la baz\u0103, la temelie arhetipuri.<\/span><\/div>\n
Dac\u0103 dup\u0103 cum am v\u0103zut func\u0163ia arhetipului r\u0103m\u00e2ne relativ acea\u015fi de-a lungul genera\u0163iilor, s\u0103 vedem ce putem spune despre con\u0163inutul s\u0103u ideatic. El este considerat a fi un fond de imagini str\u0103vechi, ce apar\u0163in tezaurului comun al omenirii. Rezult\u0103 de aici c\u0103 activit\u0103\u0163ile  care \u00ee\u015fi au funda\u0163ia pe arhetipuri sunt eminamente colective, sunt rezultate ale g\u00e2ndirii colective. Arhetipul devine pentru sistemul psihicul uman ceea ce instinctul este pentru omul biologic.<\/span><\/div>\n
Prin \u201cimagini\u201d nu trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem simple fotografii interioare, ci reflec\u0163ii imanente ale unor scheme de comportament, iar faptul c\u0103 este comun umanit\u0103\u0163i conduce la idea c\u0103 activit\u0103\u0163ile care au la funda\u0163ie aceste tipuri de comportament sunt constatabile, evident nu direct ci hermeneutic, numai \u00een produsele sociale ale omului, c\u0103ci cea care le-a conceput este g\u00e2ndirea colectiv\u0103.<\/span><\/div>\n
G\u00e2ndirea omului nu a r\u0103mas neatins\u0103 de evolu\u0163ie, ea este chiar nota sa definitorie, av\u00e2nd rol determinant \u00een structura bio-psihic\u0103 actual\u0103. Vrem s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 arhetipul chiar dac\u0103 este un dat ereditar, cap\u0103t\u0103 forme de manifestare \u00een func\u0163ie de gradul de dezvoltare a g\u00e2ndirii, a capacit\u0103\u0163i acesteia de \u00een\u0163elegere \u015fi mai ales de a privi mediul \u00eenconjur\u0103tor \u015fi pozi\u0163ia sa \u00een raport cu acesta.<\/span><\/div>\n
Imediat dup\u0103 ce \u015fi-a indeplinit trebuin\u0163ele biologice primare, omul a c\u0103utat ob\u0163inerea \u00eentr-un fel sau altul a securit\u0103\u0163i, a siguran\u0163ei. Nivelul de dezvoltare a g\u00e2ndirii i-a permis s\u0103 constate c\u0103 toate obiectele amorfe sau lucrate de om, ca \u015fi toate fenomenele naturii \u00ee\u015fi au sufletul, via\u0163a \u015fi modul propriu de existen\u0163\u0103, dup\u0103 model uman: cortul are so\u0163ie \u015fi copii, iar animalele \u00ee\u015fi au gospod\u0103riile \u015fi chiar \u0163\u0103rile lor propri<\/span><\/span><\/span>. La un moment dat \u00een existen\u0163a sa a constatat c\u0103 cei dragi nu mai pot s\u0103 vorbeasc\u0103 cu el, nu mai \u201cau umbr\u0103\u201d. A devenit preocupat de anumite fenomene care i se \u00eent\u00e2mplau \u015fi a descoperit sufletul. Consider\u0103 acum c\u0103 sufletul \u00eel poate p\u0103r\u0103si temporar, \u00een somn sau le\u015fin, ori definitiv \u00een cazul mor\u0163ii. Dup\u0103 ce \u015fi-a format o reprezentare intuitiv\u0103 asupra vie\u0163ii, a devenit con\u015ftient de drama existen\u0163ei. \u00cen str\u00e2ns\u0103 corela\u0163ie cu nivelul de dezvoltare a g\u00e2ndirii sale, cu descoperirea ideii de suflet sau de sine, si a constat\u0103rii c\u0103 natura este mama femeii cu care s-a insurat, potrivnic\u0103 dorin\u0163elor sale, necru\u0163\u0103toare, omul a n\u0103scocit ideea de divinitate, prima crea\u0163ie colectiv\u0103 a umanit\u0103\u0163ii.<\/span><\/div>\n
Divinitatea nu putea fi g\u00e2ndit\u0103 a fi altfel dec\u00e2t antropomorf\u0103, o abstractizare superioara nefiind posibil\u0103. Asemeni lui \u00eensu\u015fi divinitatea putea fi mi\u015fcat\u0103 prin apeluri la \u00eendurarea, la speran\u0163ele \u015fi temerile lor. Dac\u0103 el \u00eensu\u015fi putea fi emo\u0163ionat prin simple rug\u0103min\u0163i \u015fi daruri, fa\u0163\u0103 de divinitate este nevoie de un anumit protocol, o anumit\u0103 atitudine \u015fi o anumit\u0103 exprimare. Iat\u0103 deci c\u0103 el a descope<\/p>\n

rit magia si forma sa de manifestare: ritualul. \u00centr-un astfel de sistem existen\u0163ial omul primitiv se sim\u0163ea \u00een siguran\u0163\u0103, la ad\u0103post, nimic nu mai st\u0103tea \u00een calea de abia n\u0103scutului embrion al voin\u0163ei de putere, putea nestingherit s\u0103 influen\u0163eze cursul naturii \u00een propriul s\u0103u folos.<\/span><\/div>\n

Lumea contemporan\u0103 \u00eei spune acestei concep\u0163ii \u201cmit\u201d \u015fi o trateaz\u0103 cu v\u0103dit\u0103 ironie. S\u0103 fie atunci cunoa\u015fterea susceptibil\u0103 de valorizare? Nicidecum! Mitul este reflec\u0163ia cuno\u015ftin\u0163elor despre lume \u015fi via\u0163\u0103 la care a ajuns omul primitiv, evident naive \u00eens\u0103 numai \u00een compara\u0163ie cu cele contemporane; \u00een sistemul s\u0103u de referin\u0163\u0103 mitul era un adev\u0103r indubitabil. Din cele spune de noi rezult\u0103 c\u0103 \u015fi omul contemporan se conduce dup\u0103 Mituri, el \u00eens\u0103 a renun\u0163at s\u0103 le mai numeasc\u0103 a\u015fa ci le spune acum Teorii.<\/span><\/div>\n
\u00cen conformitate cu teoria arhetipului \u015fi cu cele precizate de noi p\u00een\u0103 acum se degaj\u0103 ideea c\u0103 at\u00e2t un studiu transversal c\u00e2t \u015fi unul longitudinal ar trebui s\u0103 releveze ideea c\u0103 mitul nu este personal sau privat, prin \u00eens\u0103\u015fi modul s\u0103u de a fi. El s-a n\u0103scut din arhetip \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 trebuie s\u0103 fie prezent \u00eentr-o forma sau alta la indivizii umani afla\u0163i la acela\u015fi nivel de evolu\u0163ie, dar \u015fi la cei afla\u0163i \u00een epoci diferite, evident \u0163in\u00e2nd cont de deform\u0103rile \u015fi deghiz\u0103rile pe care le presupune achizi\u0163iile culturale specifice.<\/span><\/div>\n
Studiul transversal a\u015fadar, dore\u015fte s\u0103 dovedeasc\u0103 ideea c\u0103 diferitelor mitologii le corespund personaje care \u00eentruchipeaz\u0103 acelea\u015fi arhetipuri. Pentru a demonstra adecvat aceast\u0103 ipotez\u0103 vom cerceta un exemplu concret: arhetipul eroului civilizator.<\/span><\/div>\n
Un astfel de personaj g\u0103sim \u00een mitologia mesopotamian\u0103. Este vorba de Oannes, zeu sau fiin\u0163\u0103 suprauman\u0103, mesianic\u0103, dintr-un mit sumerian. Ea \u00eei inva\u0163\u0103 scrierea, \u015ftiin\u0163ele \u015fi felurite arte. Le arat\u0103 cum s\u0103-\u015fi zideasc\u0103 locuin\u0163ele, s\u0103 \u00eentemeieze temple, s\u0103 se foloseasc\u0103 de legi \u015fi de cele mai de seama principii ale geometriei<\/span><\/span><\/span>. Acest\u0103 f\u0103ptur\u0103 i-a \u00eenv\u0103\u0163at pe oameni tot ce putea s\u0103-i umanizeze.<\/span><\/div>\n
Mitologiile civiliza\u0163iilor precolumbiene ne furnizeaz\u0103 un personaj cu tras\u0103turi asem\u0103n\u0103toare. Quatzalcoatl este un zeu aztec care \u00een ipostaza sa uman\u0103 este mare legislator \u015fi aduc\u0103tor de cultur\u0103 \u015fi civilizatie, un rege sensibil, ne\u00eendur\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 suferin\u0163a fiin\u0163elor \u015fi un m\u00e2ntuitor.<\/span><\/span><\/span> <\/span><\/div>\n
Mult mai cunoscut este \u00eens\u0103 Prometheus, zeu titan \u00een mitologia greac\u0103. Este r\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva lui zeus, dar  prieten al oamenilor, c\u0103rora le-a d\u0103ruit focul \u015fi ra\u0163iunea \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-i \u015fi me\u015fte\u015fugurile esen\u0163iale; este totu\u015fi, pedepsit de zeus pentru activitatea sa de erou civilizator.<\/span><\/span><\/span> Aceste exemple vin s\u0103 consolideze ipoteza de la care am pornit.<\/span><\/div>\n
Cercetarea longitudinal\u0103 o vom \u00eencepe cu lumea tradi\u0163ional\u0103. Imediat dup\u0103 con\u015ftientizarea propriei existen\u0163e, omul s-a intrebat cum a ap\u0103rut lumea \u00een care el respir\u0103, dar \u015fi el \u00eensu\u015fi. Au ap\u0103rut \u00een consecin\u0163\u0103 miturile sau teoriile cosmogonice \u015fi dependent de acestea cele antropogonice. Exist\u0103 astfel de mituri at\u00e2t la omul arhaic c\u00e2t \u015fi la cel modern? Evident, da! <\/span><\/div>\n
Omul tradi\u0163ional consider\u0103 c\u0103 s-a n\u0103scut \u00een urma unui gest divin, c\u0103 \u00eentregul univers a existat \u00eentr-o form\u0103 sau alta \u00eenainte ca zeii s\u0103-i dea structura \u015fi ordinea pe care o constat\u0103 ast\u0103zi. <\/span><\/div>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte credin\u0163ele omului modern lucrurile sunt pu\u0163in mai delicate. S-au produs \u00eentre timp de la omul primitiv p\u00e2n\u0103 la cel contemporan modific\u0103ri semnificative \u00een g\u00e2ndire. \u00cen\u0163elegen prin aceasta ponderea g\u00e2ndirii personale, considerat\u0103 for\u0163\u0103 motrice, \u00een detrimentul g\u00e2ndirii colective, predominant\u0103 \u00een g\u00e2ndirea omului primitiv.<\/span><\/div>\n
Cum era de a\u015fteptat mitul crea\u0163ionist s-a conservat, chiar dac\u0103 concomitent cu el exist\u0103 o alt\u0103 teorie pseudo\u015ftiin\u0163ific\u0103 la fel de naiv\u0103. Este vorba de teoria Marelului Big Ben, a expansiunii materiei din ea \u00eens\u0103\u015fi.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 ce a rezolvat dilema originii lumii \u015fi a sa \u00eensu\u015fi omul din toate epocile s-a preocupat de modul, de arta de a tr\u0103i via\u0163a. \u015ei s-au n\u0103scut astfel tabuurile, eroii civilizatori, sistemele morale si apoi cele etice.<\/span><\/div>\n
Dependent de r\u0103spunsul dat \u00eentrebarii privitoare la originea omului s-a n\u0103scut cea referitoare la drama existen\u0163ial\u0103. Se reg\u0103se\u015fte at\u00e2t \u00een arhaism c\u00e2t \u015fi \u00een contemporaneitate concep\u0163ia existen\u0163ei postume, a unei escatologii universale, unice sau ciclice, dar \u015fi a uneia private. De abia acum din perspectiva dramei existen\u0163iale, a ineren\u0163ei mor\u0163ii, putem privi \u015fi \u00een\u0163elege pe deplin sensul ritualului si r\u0103spunsul sublim dat acestei probleme de con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103. <\/span><\/div>\n
Mitul nu este forma ultim\u0103 de manifestare a concep\u0163iei primitive. Acesta odat\u0103 elaborat na\u015fte sacrul ori acesta inspir\u0103 team\u0103 \u015fi respect dar \u015fi interdic\u0163ie. \u00cen consecin\u0163\u0103, cu divinitatea nu se poate comunica oricum ci prin intermediul unor procedee magice, dup\u0103 un scenariu riguros, adic\u0103 printr-un ritual. Acesta este \u00een primul r\u00e2nd o imitare a cosmogoniei sau antropogoniei, a unirii elementelor primordiale, deoarece prin acest act magic s-ar reu\u015fii preluarea puterii divinit\u0103\u0163ii.<\/span><\/div>\n
Pe de alt\u0103 parte de corectitudinea \u015fi mai ales de efectuarea \u00eens\u0103\u015fi a ritualului depinde chiar ordinea lumii. Iat\u0103 de ce era at\u00e2t de important pentru ciobanul muntean \u00eendeplinirea strict\u0103 a datinii. Moartea este inerent\u0103 condi\u0163iei umane, ca de altfel \u015fi via\u0163a postum\u0103, ori din aceast punct de vedere ritualul care asigur\u0103 trecerea dintr-o form\u0103 de existen\u0163\u0103 \u00een alta este decisiv. Moartea este privita ca un fel de escatologie personal\u0103, iar ritualul de \u00eenmorm\u00e2ntare devine actul de crea\u0163ie al unei noi vie\u0163i. Rolul ritualului, care descinde din mit, are \u00een cele din urm\u0103 o func\u0163ie catharctic\u0103, de purificare, alinare.<\/span><\/div>\n
Intr-o lume \u00een care fiecare activitate sau chiar gest este repetarea unui model exemplar, cu alte cuvinte a unei cosmogonii, no\u0163iunea de Timp <\/i>se estompeaz\u0103, el nu mai curge de la sine implacabil \u015fi univoc a\u015fa cum consider\u0103 omul modern. Am f\u0103cut aceasta ampl\u0103 trecere \u00een revist\u0103 pentru a \u00eendrept\u0103\u0163i distinc\u0163ia pe care o vom opera asupra \u201crealit\u0103\u0163ii\u201d.<\/span><\/div>\n
Consider\u0103m a\u015fadar c\u0103 exist\u0103 \u00een func\u0163ie de r\u0103spunsul dat cosmogoniei \u015fi dramei<\/p>\n

existen\u0163ei o \u201crealitate mitic\u0103\u201d \u015fi o \u201crealitate istoric\u0103\u201d. Deosebirea dintre ele ar consta \u00een faptul c\u0103 \u00een cazul celei mitice no\u0163iunea de timp nu are sens, consisten\u0163\u0103, \u00een timp ce cealalt\u0103 a\u015feaz\u0103 la baza ei tocmai trecerea timpului. Dac\u0103 realitatea mitic\u0103 consider\u0103 real tot ceea ce corespunde \u015fi \u00ee\u015fi are originea \u00een sistemul de cuno\u015ftin\u0163e care a generat-o, realitatea istoric\u0103 este \u00een primul r\u00e2nd concret\u0103, reale fiind obiectele \u015fi fenomenele percepute numai pe calea sim\u0163urilor sau a ra\u0163iunii, purific\u00e2ndu-o de orice tendin\u0163\u0103 afectiv\u0103. Realitatea mitic\u0103 este chiar dimpotriv\u0103 rezultatul unei dorin\u0163e, al unui ideal, devenind real\u0103 numai pentru c\u0103 este o oper\u0103 social\u0103, colectiv\u0103.<\/span><\/div>\n

Cum societatea tradi\u0163ional\u0103 a\u015feaz\u0103 la fundamentul vie\u0163ii sociale \u015fi culturale mitul ca metod\u0103 de ap\u0103rare, evident utopic\u0103, \u00een fa\u0163a vicisitudinilor vie\u0163ii cotidiene, va imbr\u0103\u0163i\u015fa realitateea mitic\u0103. A\u015fa cum au convenit renumi\u0163i exege\u0163i ai fenomenului mitic, actele umane, obiectele pe care el le crea, \u015fi mediul ambiant \u00een care tr\u0103ia dup\u0103 descoperirea religiei, dob\u00e2ndeau consisten\u0163\u0103, realitate \u00een m\u0103sura \u00een care reiterau fie un act mitic, fie erau \u00eentruchiparea teluric\u0103 a unui model, a unui arhetip celest.<\/span><\/div>\n
Comportamentul con\u015ftient al omului arhaic nu cuno\u015ftea acte care s\u0103 nu fi fost \u00eenf\u0103ptuite \u015fi tr\u0103ite anterior de un altul care nu era om. Ceea ce el f\u0103cea, a mai fost f\u0103cut, via\u0163a sa fiind repetarea ne\u00eentrerupt\u0103 a unor gesturi inaugurate de al\u0163i. Gestul nu cap\u0103t\u0103 sens, realitate dec\u00e2t \u00een m\u0103sura exclusiv\u0103 \u00een care reia o ac\u0163iune primordial\u0103. Astfel c\u0103s\u0103toria sau orgia colectiv\u0103 trimit la prototipuri mitice, fiind practicate pentru c\u0103 au fost c\u00e2ndva, \u201c \u00een illo tempore\u201d, consacrate de zei, de str\u0103mo\u015fi sau eroi. Conchidem c\u0103 un obiect sau o ac\u0163iune nu au valoare autonom\u0103 intrinsec\u0103, nu-\u015fi g\u0103sesc realitatea, identitatea dec\u00e2t \u00een masura \u00een care \u00eentr-un fel sau altul particip\u0103 la o realitate care le transcede.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/div>\n
Construc\u0163iile amului arhaic nu sunt altceva dec\u00e2t imita\u0163i ale unui model extra-terestru. Omul construie\u015fte dup\u0103 un arhetip<\/span><\/span><\/span>. \u00cens\u0103 nu numai ora\u015ful sau templul s\u0103u au modele celeste, dar la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu toate regiunile pe care el le locuie\u015fte, cu fluviile, cu c\u00e2mpurile care \u00eel hr\u0103nesc. Conform credin\u0163elor mesopotamiene<\/span><\/span><\/span>, Tigrul \u00ee\u015fi are modelul \u00een steaua Arunit \u015fi Eufratul \u00een steaua R\u00e2ndunelei. Pentru unele popoare mun\u0163ii au prototip ideal \u00een cer, iar la egipteni numele de locuri \u015fi persoane erau date dup\u0103 cele din \u201cc\u00e2mpurile\u201d celeste. Se desprinde din cele spuse ideea c\u0103 realitatea este func\u0163ie de imitare a arhetipului mitic.<\/span><\/div>\n
Societ\u0103\u0163ile care au urmat ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la cea modern\u0103 nu au putut ignora admirabilul r\u0103spuns dat dramei existen\u0163ei. Acesta se va mula perfect pe arhetipurile deja primite drept \u201ccadou\u201d, dar va fi influen\u0163at de actualul sistem de cuno\u015ftin\u0163e.<\/span><\/div>\n
Astfel \u00een cazul omului modern se constat\u0103 coexisten\u0163a acestor dou\u0103 realit\u0103\u0163i, una fiind \u00een mod necesar transcendent\u0103. La aceasta din urm\u0103, cea mitic\u0103, omul contemporan se \u00eentoarce ori de c\u00e2te ori realitatea istoric\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-un veritabil \u015fi abil du\u015fman, ori de c\u00e2te ori ea este incapabil\u0103 s\u0103 \u00eei satisfac\u0103 dorin\u0163ele.<\/span><\/div>\n
Plec\u00e2nd dar, de la premisa exemplarit\u0103\u0163ii \u015fi universalit\u0103\u0163ii, ca dimensiuni constitutive ale mitului, scopul lucr\u0103rii noastre este acela de a revela Mitul Dracula \u00een primul r\u00e2nd, \u00een func\u0163ie de criteriul cronologic \u015fi nu al popularit\u0103\u0163ii, ca forma de manifestare specific\u0103 secolului al XV-lea, a arhetipului eroului civilizator, \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd ca simbol deghizat al dorin\u0163ei eterne a omului nemurirea.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n

I<\/span><\/h1>\n
\u00cen prima sa ipostaz\u0103 mitul dracula se identific\u0103 cu personajul istoric Vlad \u0162epe\u015f. Dracula s-a n\u0103scut \u00een 1431 \u00een Sighi\u015foara, c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u se afla \u00een exil \u00een Transilvania. Str\u0103bunicul lui \u0162epe\u015f, Radu I a avut doi fii: pe binecunoscutul Mircea cel Batr\u00e2n si pe Dan I. Lui Mircea i s-a n\u0103scut Vlad poreclit Dracul, iar lui Dan I Dan II. Spi\u0163a lui Vlad Dracul a primit numele de Dr\u0103cule\u015fti, iar cea a lui Dan I de D\u0103ne\u015fti. Imediat dup\u0103 moartea lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u00eencepe o puternic\u0103 lupt\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 familii conduc\u0103toare care viza ocuparea ocuparea tronului. Du\u015fm\u0103nia dintre ei a f\u0103cut ca \u00een mai pu\u0163in de de 30 de ani \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 aib\u0103 opt domnitori, \u015fi numeroase asasinate \u00eentre rude, mai mult sau mai pu\u0163in apropiate. Despre mama lui \u0162epe\u015f se \u015ftie c\u0103 era o nobil\u0103 transilv\u0103nean\u0103, c\u0103reia i-a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 educa\u0163ia lui \u0162epe\u015f p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de cinci ani. Dup\u0103 acest\u0103 v\u00e2rst\u0103, c\u00e2nd Vlad \u0162epe\u015f a devenit prin\u0163, educa\u0163ia sa \u00een special militar\u0103, a fost preluat\u0103 de un cavaler, combatant \u00een bat\u0103lia de la Nicopole. <\/span><\/div>\n
\u00cen 1447 \u0162epe\u015f se afla la Adrianopole, de trei ani al\u0103turi de un frate al s\u0103u, fiind \u00eencredin\u0163a\u0163i sultanului ca gest de bun\u0103 credin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de ajutorul primit de Vlad Dracul \u00een ocuparea tronului. Tot \u00een acest an Vlad Dracul cade \u00een disgra\u0163iile lui Iancu de Hunedoara, conduc\u0103torul Ungariei. Lipsit de protec\u0163ia sa, c\u0103reia i se adaug\u0103 o atitudinea draconic\u0103 fa\u0163\u0103 de boierime, Vlad Dracul \u015fi fiul s\u0103u Mircea, sunt asasina\u0163i \u00een urma unei conspira\u0163ii boiere\u015fti.<\/span><\/div>\n
La aflarea ve\u015fti despre moartea lui Vlad Dracul sultanul \u00eel elibereaz\u0103 pe Dracula \u015fi \u00eel ajut\u0103 cu oaste \u00een recuperarea tronului. \u00cen 1448 Vlad \u0162epe\u015f ajunge la putere, \u00eens\u0103 dup\u0103 numai dou\u0103 luni interven\u0163ia armat\u0103 a lui Iancu de Hunedoara \u00eel oblig\u0103 s\u0103 se refugieze \u00een Moldova, ap\u0103rat fiind de v\u0103rul s\u0103u Bogdan Voievod, unde r\u0103m\u00e2ne timp de trei ani, p\u00e2n\u0103 la asasinarea acestuia, \u00een 1451. \u00centre timp la tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti este urcat Vladislav II.<\/span><\/div>\n
Scandalul provocat de uciderea lui Bogdan \u00eel oblig\u0103 pe Vlad s\u0103 caute protec\u0163ia du\u015fmanului tat\u0103lui s\u0103u. Vladislav II  tocmai \u00ee\u015fi schimbase orientarea politic\u0103, proturc\u0103, ceea ce nu i-a convenit lui Iancu de Hunedoara. acesta accept\u0103 alian\u0163a cu \u0162epe\u015f \u015fi \u00eel a\u015feaz\u0103 voievod vasal peste \u0162ara Fag\u0103ga\u015fului \u015fi Alma\u015f. Aspira\u0163iile lui \u0162epe\u015f nu se opresc aici, el a\u015fteapt\u0103 momentul propice, p\u00e2n\u0103 \u00een 1456, de a reclama tronul Valahiei.<\/span><\/div>\n
Imediat dup\u0103 caderea Constantinopolului, \u00een 1453, se preg\u0103te\u015fte o nou\u0103 cruciada. Inten\u0163ia s-a concretizat \u00een 1456 c\u00e2nd Iancu de Hunedoara \u00een fruntea unei armate cre\u015ftine impresionante invadeaz\u0103 partea Serbiei aflat\u0103 sub domina\u0163ie turc\u0103. \u00cen acela\u015fi timp Vlad \u0162epe\u015f invadeaz\u0103 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen b\u0103t\u0103lia de la Belgrad Iancu de Hunedoara este ucis, iar armata sa \u00eenvins\u0103. \u00centre timp Vlad \u0162epe\u015f reu\u015fe\u015fte s\u0103-l asasineze pe Vladislav II \u015fi s\u0103 preia tronul. Victoria turcilor l-a obligat pe \u0162epe\u015f s\u0103 adopte o atitudine obedient\u0103 fa\u0163\u0103 de ace\u015ftia, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la consolidarea autorit\u0103\u0163ii domne\u015fti. Dup\u0103 ce acest deziderat a fost atins, Vlad \u0162epe\u015f porne\u015fte propria campanie de pedepsire a turcilor.<\/span><\/div>\n
Abilit\u0103\u0163ile de lupt\u0103tor dar \u015fi preacunoscuta sa cruzime l-au f\u0103cut un du\u015fman redutabil. Incursiunea sa pe teritoriul otoman este vremelnic victorioas\u0103, fapt care atrage fulgerator aten\u0163ia Papei Pius II. El se hot\u0103r\u00e2\u015fte s\u0103-l sprijine financiar prin intermediul lui Matei Corvin. Ajutorul trimis de pap\u0103 este re\u0163inut de Matei Corvin care tergiverseaz\u0103 p\u00e2na la limit\u0103 momentul implicarii \u00een lupt\u0103. <\/span><\/div>\n
Viteaza dar pu\u0163in numeroasa armata a lui Dracula se vede nevoit\u0103 \u00een acesta situa\u0163ie s\u0103 se retrag\u0103 din fa\u0163a du\u015fmanului. Turcii pornesc o campanie \u00eempotriva lui \u0162epe\u015f reu\u015find s\u0103-l alunge \u00een Transilvania \u00een 1462. \u0162epe\u015f reu\u015fe\u015fte s\u0103 scape de urm\u0103ritorii s\u0103i refugiindu-se \u015fi cer\u00e2nd ajutorul lui Matei Corvin. R\u0103spunsul acestuia a fost \u00eentemni\u0163area, iar dup\u0103 o perioad\u0103 \u00eel elibereaz\u0103 oblig\u00e2ndu-l totu\u015fi la domiciliu for\u0163at \u00eentr-o proprietate domneasca din Buda. <\/span><\/div>\n
\u00cen acesta perioada se sechestrare, estimat\u0103 de unii autori la patru respectiv 12 ani, Vlad \u0162epe\u015f se preg\u0103te\u015fte pentru redob\u00e2ndirea tronului, mai ales dup\u0103 ce fratele s\u0103u Radu cel Frumos a fost alungat de la domnie de c\u0103tre Basarab cel Batr\u00e2n, membru al clanului D\u0103ne\u015ftilor.<\/span><\/div>\n
Politica favorabil\u0103 turcilor adoptat\u0103 de acesta a determinat reabilitarea lui \u0162epe\u015f, astfel c\u0103 \u00een 1476 \u00eenso\u0163it de o\u015fteni transilv\u0103neni \u015fi moldoveni, ace\u015ftia din urm\u0103 trimi\u015fi de \u00eensu\u015fi \u015etefan cel Mare, invadeaza \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi recucere\u015fte tronul.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 mai pu\u0163in de o lun\u0103 turci pornesc o ofensiv\u0103 menit\u0103 a-l reinstala pe Basarab cel Batr\u00e2n la putere. Cu o armat\u0103 foarte pu\u0163in numeroas\u0103 Vlad \u0162epe\u015f \u00eenfrunt\u0103 \u201carmia turcesc\u0103\u201d. Rezultatul este \u00eenfr\u00e2ngerea lui \u0162epe\u015f \u015fi moartea sa, \u00een conditii enigmatice, relevate contradictoriu \u00een documentele timpului. Se vehiculeaz\u0103 ideea c\u0103 a fost ucis din gre\u015feal\u0103 de chiar camarazii s\u0103i de arme, sau c\u0103 a fost decapitat \u00een timpul luptei de un turc deghizat \u00een valah.<\/span><\/div>\n
Cele prezentate p\u00e2n\u0103 aici apar\u0163in de realitatea istoric\u0103, fiind \u00een consecin\u0163\u0103 de net\u0103g\u0103duit \u00een sistemul s\u0103u de referin\u0163\u0103. Un argument \u00een plus \u00eel constitue folosirea repetat\u0103 a supraunit\u0103\u0163i de masur\u0103 a timpului.<\/span><\/div>\n
Fantezia unui popor nu este st\u00e2rnit\u0103 de fapte banale, anodine, ci de cele care \u00eel emotioneaz\u0103, poate chiar \u00eel \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103. Ori aceste fapte sunt chiar ac\u0163iunile voievodului. Dar noi \u015ftim c\u0103 atunci c\u00e2nd e vorba de oameni care \u00eentr-o \u00eemprejurare sau alta, au ajuns vesti\u0163i popurul \u00eenchipuie despre ei pove\u015fti potrivite celor ce el ar fi vrut s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Pove\u015ftile sunt prin urmare adev\u0103ruri ideale care corespund meritelor acelor personaje \u00een jurul c\u0103rora poporul le-a creat; \u015fi ele sunt uneori false \u00een sensul c\u0103 acestor personaje lis-a atribuit capacitatea de a s\u0103v\u00e2r\u015fi ceea ce \u00een fapt ele nu sunt capabile s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/div>\n
Dar nu este vorba de o falsificare deliberat\u0103 a istoriei. \u015ei pentru a sprijini acest\u0103 afirma\u0163ie vom prezenta c\u00e2teva exemple preluate de la Mircea Eliade. <\/span><\/div>\n
Dieuneonn\u00e9 de Gozon, al treilea Mare Maestru al Cavalerilor Sf\u00e2ntului Ioan de Rodos, a r\u0103mas celebru pentru uciderea dragonului din Malpasso. Inutil s\u0103 precizam c\u0103 lupta nu este men\u0163ionat\u0103 \u00een documentele timpului s\u0103u \u015fi c\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre ea abia c\u00e2nd s-au \u00eemplinit dou\u0103 secole de la na\u015fterea eroului. A avut loc a\u015fadar, cum
\ne \u015fi firesc, atribuierea prin\u0163ului de Gozon a virtu\u0163iilor Sf\u00e2ntului Gheorghe, cunoscut pentru lupta victorioas\u0103 \u00eempotriva monstrului. A\u015fadar din simplu fapt c\u0103 prin\u0163ul de Gozon a fost integrat unei categorii s-a contopit \u00een arhetip f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai \u0163in\u0103 cont de faptele sale autentice istoric. <\/span><\/div>\n
Marko Krajlevi\u010d, protagonistul epopeii iugoslave, s-a f\u0103cut cunoscut prin faptele sale viteje\u015fti din a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Existen\u0163a sa istorica nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103, cunosc\u00e2ndu-se chiar data mor\u0163ii sale 1349. Dar odat\u0103 intrat\u0103 \u00een memoria popular\u0103 personalitatea istoric\u0103 a lui Marko este abolit\u0103 \u015fi biografia sa reconstituit\u0103 urm\u00e2nd normele mitice. Mama lui este o Vila, o z\u00e2n\u0103, tot a\u015fa cum eroii greci erau fiii unor nimfe sau a unor naiade. So\u0163ia lui este tot o Vila pe care el o cucere\u015fte printr-un \u015firetlic.<\/span><\/div>\n
Psihologia a demonstrat c\u0103 \u00een timpul conserv\u0103rii materialului engramat acesta sufer\u0103 transform\u0103ri. Printre altele are loc  \u015fi procesul de reducere a nefamiliarului la familiar. Acesta se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 un material \u00eentip\u0103rit, \u00eens\u0103 insuficient consolidat este treptat modificat, prin mecanisme incon\u015ftiente<\/i> de uitare \u015fi ad\u0103ugire, \u015fi f\u0103cut s\u0103 semene cu un alt material binecunoscut, evident pe baza unor elemente de contiguitate.<\/span><\/div>\n
Dac\u0103 con\u015ftiin\u0163a individual\u0103 se confrunt\u0103 cu o astfel de problem\u0103, \u00eentr-o perioada net inferioar\u0103 dac\u0103 nu chiar incomparabil\u0103 cu existen\u0163a social\u0103 nu trebuie s\u0103 ne mire faptul c\u0103 memoria colectiv\u0103 sufer\u0103 \u015fi ea un astfel de proces. <\/span><\/div>\n
Are loc a\u015fadar \u00een cazul personalit\u0103\u0163ilor istorice metamorfozarea acestora \u00een eroi mitici, \u00een sensul c\u0103 ace\u015ftia sunt \u201cf\u0103cu\u0163i s\u0103 semene\u201d cu eroii  vechilor mituri. Evenimentul istoric \u00een sine, nu este re\u0163inut de memoria popular\u0103 \u015fi amintirea lui nu \u00eenfl\u0103c\u0103reaz\u0103 imagina\u0163ia poetic\u0103 dec\u00e2t \u00een masura \u00een care acesta se apropie de un model mitic.<\/span><\/div>\n
Amintirea unui eveniment istoric sau a unui personaj autentic nu rezist\u0103 mai mult de dou\u0103, trei secole \u00een memoria popular\u0103. \u015ei acesta pentru c\u0103, a\u015fa cum am demonstrat, memoria colectiv\u0103 re\u0163ine cu greutate evenimentele individuale, figurile autentice. Ea func\u0163ioneaz\u0103 prin intermediul unor structuri diferite: categorii \u00een loc de evenimente, arhetipuri \u00een loc de personaje istorice. Personajul istoric este asimilat modelului mitic \u00een timp ce evenimentul este integrat \u00een categoria ac\u0163iunilor mitice.<\/span><\/div>\n
Dar s\u0103 vedem care sunt faptele \u015fi personalitatea voievodului care au \u00eent\u0103r\u00e2tat \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 fiin\u0163a total\u0103 a oamenilor, a\u015fa cum se degaj\u0103 ea din scrierile secolului al XV-lea.<\/span><\/div>\n
\u00cen orice caz figura lui Vlad \u0162epe\u015f este cu toat\u0103 aureola de s\u00e2nge ce o \u00eenconjur\u0103, una din cele mai interesante ale intregii noastre istorii. Crud p\u00e2n\u0103 la m\u0103runtaie, str\u0103in de mil\u0103 \u015fi de \u00eendurare, el a pus cumplita lui fire \u00een slujba \u0163\u0103rii sale \u015fi dup\u0103 ce a cur\u0103\u0163it-o de relele l\u0103untrice, t\u0103ind \u015fi acolo unde ar fi putut lecui, el puse piept injosirii \u00een care c\u0103zuse. Acum se arat\u0103 \u015fi celelalte insu\u015firi ale sale: curajul temerar \u015fi dipre\u0163ul mor\u0163ii, care-l f\u0103cuse \u00een stare s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 pe cel mai mare cuceritor al lumii.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/div>\n
Calit\u0103\u0163ile dominante care se eviden\u0163iaz\u0103 \u00een personalitatea lui \u0162epe\u015f sunt, \u00een primul r\u00e2nd, orgoliul s\u0103u de \u201cmare st\u0103p\u0103nitor\u201d, urmat \u00eendeaproape de inteligen\u0163a \u015fi sim\u0163ul crud al drept\u0103\u0163ii. Acestora li se adaug\u0103 tr\u0103s\u0103turile de caracter cum ar fi : vitejia , dovedit\u0103 de at\u00e2tea ori, curajul de a \u00eenfrunta un inamic abil, cu prestigiu de invidiat.<\/span><\/div>\n
Privindu-l pe Dracula \u00een ipostaza de mare stap\u00e2nitor putem a-l apropia cu u\u015furin\u0163\u0103 de arhetipul mesianic. El este \u00eentruchiparea \u201cunsului lui Dunmnezeu\u201d, ale c\u0103rui acte nu pot fi judecate de oameni. Din ac\u0163iunile lui putem trage f\u0103r\u0103 dubi concluzia c\u0103 \u0162epe\u015f credea cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare c\u0103 a fost pus de Dumnezeu ca stap\u00e2n pentru a pedepsi pe cei care fac r\u0103u \u015fi a milostivi pe cei care fac bine, a\u015fa cum i-a confirmat c\u0103lugarul \u00eentelept care a \u015fi sc\u0103pat cu via\u0163a.<\/span><\/div>\n
Tot prin intermediul acestei credin\u0163e a sa putem explica atitudinea tiranic\u0103 fa\u0163\u0103 de boieri \u00een general. Teama sa, \u00eentemeiat\u0103, de alfel, de o nou\u0103 conspira\u0163ie a fost mobilul ac\u0163iunilor de purificare a con\u015ftiin\u0163ei acestora de orice g\u00e2nd de tr\u0103dare. \u00cen cazul \u00een care considera c\u0103 nu putea realiza soteriologia sufletelor acestora, \u00eentoarcerea pe calea cea str\u00e2mt\u0103 \u015fi dreapt\u0103, \u00eei f\u0103cea \u201c f\u0103r\u0103 griji pe lumea aceasta\u201d.<\/span><\/div>\n
\u015ei episodul petrecut \u00een casa din Buda reflect\u0103 aceasta concep\u0163ie. \u0162epe\u015f a ucis un slujitor al regelui Matei Corvin care \u00eei c\u0103lcase casa, chiar dac\u0103 se afla \u00een treburi oficiale, c\u0103utarea unui proscris ascuns \u00een reziden\u0163a sa.<\/span><\/div>\n
\u00cen\u0163elepciunea sa se eviden\u0163iaz\u0103 din episoadele \u00een care Vlad \u0162epe\u015f se confrunt\u0103 cu diferi\u0163i soli. El acuz\u0103 pe st\u0103p\u00e2nitorii acestora c\u0103 i-au trimis oameni nepricepu\u0163i \u015fi \u00eei trage \u00een \u0163eapa pe soli, sau \u00eei acuza chiar pe soli ucigandu-i de asemenea, c\u0103 ne\u00een\u0163elep\u0163i fiind au acceptat sa i se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze. O alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare care l-a f\u0103cut celebru ca \u201c mare conduc\u0103tor de o\u015fti\u201d,  \u015fi \u201cpriceput at\u00e2t c\u00e2t se poate \u00een treburi ost\u0103\u015fe\u015fti\u201d, \u00eenc\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii a fost binecunoscutul atac nocturn asupra taberei turcilor.<\/span><\/div>\n
Ceea ce a r\u0103mas \u00eenc\u0103 \u015fi \u00een contemporaneitate, viu \u00een con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103 a poporului rom\u00e2n r\u0103m\u00e2ne modul \u00een care  vedea \u0162epe\u015f dreptatea: \u201c\u2026\u015fi a\u015fa de r\u0103u ura r\u0103ul \u00een \u0163ara sa, c\u0103 dac\u0103 sav\u00e2r\u015fea careva vreu r\u0103u, fie ho\u0163ie sau t\u00e2lh\u0103rie sau vreo minciun\u0103 sau nedreptate, acela nu era chip s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 viu. Fie c\u0103 era boier mare, sau preot ori calug\u0103r, sau om de r\u00e2nd, ba chiar dac\u0103 ar fi avut mare bog\u0103\u0163ie, nu putea s\u0103 se r\u0103scumpere de la moarte\u201d.<\/span><\/span><\/span> Tot at\u00e2t de aspru pedepsea el lenea \u015fi moravurile u\u015foare, oriunde le \u00eent\u00e2lnea.<\/span><\/div>\n
Evident anecdota cupei de aur r\u0103m\u00e2ne realitate mitic\u0103, \u00eens\u0103 impactul pe care \u00eel are asupra con\u015ftiin\u0163ei este aparte, tocmai pentru c\u0103 moartea domnitorului este urmat\u0103 de furtul cupei, o simbolizare posibil\u0103 a izgonirii din paradis, privit\u0103 ca neantizare a unei realita\u0163i dorite.<\/span><\/div>\n
Observ\u0103m a\u015fadar, c\u0103 \u00een timpul domniei, Dracula a \u00eemp\u0103m\u00e2nt\u0103nit o serie de reguli privitoare la modul \u00een care via\u0163a trebuie tr\u0103it\u0103, ori acest\u0103 caracteristic\u0103 este specific\u0103 Eroului civilizator<\/i>. \u00cen cazul \u00een care ipoteza noastra este valid\u0103 trebuie ca \u00een con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103 s\u0103 se perpetueze, s\u0103 se conserve
\nimaginea lui \u0162epe\u015f. <\/span><\/div>\n
\u015ei iat\u0103 c\u0103 dup\u0103 mai bine de 400 de ani, cine altul dac\u0103 nu poetul nepereche, cu mult\u0103 dib\u0103cie, pentru a augumenta o idee face apel la o reprezentare care s\u0103 reitereze o realitate dorit\u0103, dar apus\u0103, menit\u0103 a \u00eenfl\u0103c\u0103ra fiin\u0163a total\u0103 a cititorului:<\/span><\/div>\n

\u201c Cum nu vii tu, \u0162epe\u015f doamne, ca pun\u00e2nd m\u00e2na pe ei,<\/span><\/h2>\n
  S\u0103-i \u00eempar\u0163i \u00een dou\u0103 cete: \u00een sminti\u0163i \u015fi \u00een mi\u015fei,<\/span><\/div>\n
  \u015ei \u00een dou\u0103 temni\u0163i large cu de-a sila s\u0103-i aduni,<\/span><\/div>\n
  S\u0103 dai foc la pu\u015fc\u0103rie \u015fi la casa de nebuni!\u201d<\/span><\/span><\/div>\n
\u00cen cele prezentate p\u00e2n\u0103 acum am \u00eencercat s\u0103 decel\u0103m ceea ce este realitate, fie ea mitic\u0103, fie istoric\u0103 \u00een mitul Dracula al secolului al XV-lea. Fantezia \u00een acest mit se intercaleaz\u0103 subtil \u00een realitate. Pentru a o dovedi acolo unde este cu adev\u0103rat, trebuie s\u0103 analiz\u0103m cu deosebit\u0103 aten\u0163ie textele din care procur\u0103m informa\u0163iile, \u00een primul r\u00e2nd motiva\u0163ia apari\u0163iei lui.<\/span><\/div>\n
Referitor la \u201cPovestire despre Dracula Voievod\u201d se \u015ftie c\u0103 a ap\u0103rut \u00een perioada \u00een care \u0163arul Rusiei dorea s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103resc\u0103 autoritatea subminat\u0103 deseori de nobili tr\u0103d\u0103tori. \u00centr-un asemenea context este normal ca mesajul pe care dorea s\u0103-l transmit\u0103 scrierea era al unui domnitor crud dar drept, ale c\u0103rui ac\u0163iuni urm\u0103reau ob\u0163inerea bun\u0103st\u0103rii \u00eentregului popor.<\/span><\/div>\n
Despre versiunea german\u0103 se \u015ftie c\u0103 a ap\u0103rut din ini\u0163iativa \u015fi la curtea lui Matei Corvin. Este \u015ftiut c\u0103 acesta intrase \u00een campanie comun\u0103 antiotoman\u0103, el fiind purtatorul unor subsidii date de Papa Pius al II-lea  lui Vlad \u0162epe\u015f \u00een sprijinul luptei antiotomane a domnitorului rom\u00e2n. \u00cen acela\u015fi timp Matei Corvin se afla \u00een dispute cu \u00eemparatul Germaniei \u015fi regele Poloniei, pentru ob\u0163inerea sfintei coroane a Ungariei. Ori acest fapt \u00eel f\u0103cea nedornic s\u0103 se aventureze \u00een lupte cu turcii al\u0103turi de Vlad \u0162epe\u015f. Pe de alta parte nu putea s\u0103 nesocotesc\u0103 interesele pontificale, c\u0103ci el se baza \u015fi pe sprijinul important al papalit\u0103\u0163ii. Iat\u0103 deci, c\u0103 alege s\u0103 \u00eent\u00e2rzie momentul acord\u0103rii ajutorului lui Vlad \u0162epe\u015f, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd ar fi prea t\u00e2rziu.<\/span><\/div>\n
Ac\u0163iunile sale, neimplicarea \u00een lupta antiotoman\u0103, abandonarea alian\u0163elor, \u00eenl\u0103n\u0163uirea lui Vlad \u0162epe\u015f  necesitau explica\u0163ii diplomatico-politice. Justificarea lor a venit prin invocarea unor fapte exagerate \u00een leg\u0103tura cu o serie de cruzimi premeditat \u015fi injust atribuite lui Dracula voievod. Iat\u0103 de ce textele germane \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Vlad \u0162epe\u015f ca un tiran \u00eensetat de s\u00e2nge, un degenerat c\u0103ruia i-ar sta mai bine \u00eentr-o c\u0103ma\u015f\u0103 de for\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
Dar s\u0103 prezent\u0103m cateva anecdote despre care cronicile ne asigur\u0103 c\u0103 sunt reale, dar noi \u015ftim prea bine c\u0103 sunt simple \u00eenchipuiri, fa\u0163\u0103 de care, prin uzul ratiunii, al\u0103turi de  Gheorghe \u015eincai exclam\u0103m: \u201c\u00eenc\u0103 nu poci crede\u201d, \u201caceste scornituri numai de r\u00e2s sunt vrednice\u201d.<\/span><\/div>\n
Una dintre acestea \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Dracula osp\u0103t\u00e2ndu-se printre hoiturile celor tra\u015fi \u00een \u0163eap\u0103 \u015fi ucig\u00e2nd pe unul dintre comesenii care cu suporta duhoarea. Urmeaz\u0103 apoi, executarea tuturor s\u0103racilor \u015fi nevolnicilor din \u0163ar\u0103. De-a dreptul ridicol este episodul \u00een care \u0162epe\u015f \u00eentemni\u0163at prinde \u015fi trage \u00een \u0163epe, mai mici, \u015foarecii din \u00eenchisoare, sau tortureaz\u0103 p\u0103s\u0103ri. Atfel, nici chiar \u00een \u00eenchisoarea fiind, nu renun\u0163\u0103 la activitatea sa preferat\u0103. Tot \u00een aceast\u0103 categorie includem alte c\u00e2teva modalit\u0103\u0163i de tortur\u0103 atribuite lui \u0162epe\u015f: oameni \u00eengropa\u0163i goi p\u00e2n\u0103 la buric \u015fi utiliza\u0163i drept \u0163inte. Frigerea, jumulirea, fierberea lor de vii pare iar\u0103\u015fi fabula\u0163ie.<\/span><\/div>\n
C\u0103ut\u00e2nd informa\u0163ii \u00een biblioteca virtual\u0103 am descoperit materiale \u00eenfior\u0103toare care prezint\u0103 pe lang\u0103 aceste atrocit\u0103\u0163i \u015fi alte fapte atribuite lui Dracula. Vom considera c\u0103 faptele prezentate sunt \u00een mod deliberat concepute<\/i> pentru c\u0103 \u00een caz contrar \u00een m\u0103sura \u00een care ar denota o conduita patologic\u0103 s-ar referii mai degrab\u0103 la persoana care le-a imaginat dec\u00e2t la cea c\u0103reia \u00eei sunt atribuite. <\/span><\/div>\n
\u201cDracula’s atrocities against the people of Wallachia were usually attempts to enforce his own moral code upon his country. He appears to have been particularly concerned with female chastity. Maidens who lost their virginity, adulterous wives and unchaste widows were all targets of Dracula’s cruelty. Such women often had their sexual organs cut out or their breasts cut off. They were also often impaled through the vagina on red-hot stakes that were forced through the body until they emerged from the mouth.\u201d<\/span><\/span><\/span><\/span><\/div>\n
Referitor la pedeapsa favorit\u0103 a lui Vlad \u0162epe\u015f am g\u0103sit \u00een literatura de specialitate<\/span><\/span><\/span> un fapt inedit. Este vorba despre scrisoarea unui boier de vaz\u0103, Neagul, adresat\u0103 conduc\u0103torilor cet\u0103\u0163ii Bra\u015fovului: \u201c Aduce\u0163i-v\u0103 aminte, cine a \u00eenceput s\u0103 puie oameni \u00een \u0163eap\u0103. Tot pribegii \u015fi voi care a\u0163i ridicat pe Danul dintre voi\u2026\u201d. A\u015fadar, se pare c\u0103 primele trageri \u00een \u0163eap\u0103 au avut loc \u00een \u0162ara B\u00e2rsei \u015fi nu \u00een \u0162ara Rom\u00e2nesc\u0103 a\u015fa cum se crede, \u015fi c\u0103 cei care le-au imaginat sunt boierii bra\u015fovenii.<\/span><\/div>\n
Am dovedit \u00een termeni necesari si suficienti ca Mitul Dracula al secolului al XV-lea este pentru memoria colectiva simbol al drept\u0103\u0163ii, exponent al luptei pentru libertate na\u0163ional\u0103, model de curaj \u015fi inteligent\u0103 dar \u015fi de patriotism.<\/span><\/div>\n

II<\/span><\/h1>\n
A venit acum timpul s\u0103 prezent\u0103m ipostaza \u00een care Mitul Dracula este mult mai cunoscut. \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XX-lea din Anglia p\u00e2n\u0103 \u00een Germania \u015fi Italia, din SUA p\u00e2n\u0103 \u00een Japonia, omul de pe strad\u0103, omul cu preg\u0103tire intelectul\u0103 medie, recunoa\u015fte \u00een mitul dracula personajul reprezentativ al \u00eentregii mitologii europene \u015fi nord-americane referitoare la vampirism.<\/span><\/div>\n
Dar \u00een mintea unei persoane care recunoa\u015fte sub numele de Dracula ipostaza legendar\u0103 a lui Vlad \u0162epe\u015f, se nasc indubitabil c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri: Cine este nebulosul personaj Dracula ivit \u00een 1897? Cine este cel care l-a n\u0103scocit? Cum de a devenit at\u00e2t de cunoscut?<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 cum ne spune chiar autorul s\u0103u, Bram Stocker, embrionul vampirului Dracula s-a n\u0103scut \u00een jurul anului 1871, c\u00e2nd a aflat de la un prieten al s\u0103u, Arminius Vambery, profesor la Universitatea din Budapesta, despre existen\u0163a unui voievod \u00een secolul al XV-lea, cu numele Dracula<\/p>\n

destul de renumit, \u00een special datorit\u0103 luptelor sale cu turcii dar \u015fi din pricina cruzimii, a inteligen\u0163ei, abilitatii \u015fi vitejiei sale.<\/span><\/div>\n

Noi trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 singurele lucruri pe care cele dou\u0103 personaje le au \u00een comun sunt numele \u015fi locul \u00een care \u00ee\u015fi duc veacul: Dracula respectiv Transilvania. <\/span><\/div>\n
Dar s\u0103 vedeam cine este Dracula, personajul romanului omonim al lui Bram Stocker. Contele Dracula este un boier secui care locuie\u015fte \u00een castelul s\u0103u din Pasul B\u00e2rg\u0103ului, \u015fi  care pl\u0103nuie\u015fte s\u0103 cucereasc\u0103 Anglia, prin puterile sale magice de vampir. \u00cencepe prin achizi\u0163ionarea mai multor propriet\u0103\u0163i \u00een Londra, Exeter \u015fi Whitby. Jonathan Harker este trimis \u00een Transilvania de biroul de avocatur\u0103 Peter Hawkins la care lucra pentru legalizarea actelor necesare. Preg\u0103tirile contelui erau de fapt pe terminate, \u015fi dup\u0103 ce a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 o prima victim\u0103 din Jonathan Harker, \u00eel reg\u0103sim \u00een plin\u0103 ac\u0163iune la cel\u0103lalt cap\u0103t al continentului. Prezenta lui se face sim\u0163it\u0103 prin bizare cazuri de maladii. Vampirul se manifest\u0103 pretutindeni noaptea, f\u0103c\u00e2nd victime de-a valma, printre animalele din gr\u0103dinile zoologice, \u00een ospiciile de aliena\u0163i mintal, printre femei. Mu\u015fc\u0103tura lui fatal\u0103, ale c\u0103rui urme se z\u0103reau pe g\u00e2tul victimelor, pricinuiau acestora o epuizare progresiva. S\u00e2ngele lor era treptat supt, noapte de noapte, de vampirul invizibil. Totul se termina printr-o moarte aparent\u0103, care nu era de fapt dec\u00e2t \u00eenceputul unei noi existen\u0163e, cea de vampir. Un soi de comitet antidracula se va constitui din profesorul Van Helsing, Jonathan Harker, Mina Murray, devenit\u0103 \u00eentre timp Mina Harker, dr. John Seward, Arthur Holmwood, Lord Godalming \u015fi un american Quincey P. Morris, ultimii doi fo\u015fti aspiran\u0163i la m\u00e2na r\u0103posatei Lucy Westenra, victim\u0103 a vampirului. Membrii echipei vor \u00eencepe o dramatic\u0103 urm\u0103rire a contelui, care-i va duce, prin Varna, Gala\u0163i \u015fi de-a lungul Siretului, p\u00e2n\u0103 la pasul B\u00e2rg\u0103ului, \u00een preajma misteriosului castel. La apusul soarelui se va angaja cea din urm\u0103 b\u0103t\u0103lie cu o ceat\u0103 de \u0163igani, alia\u0163ii contelui, acesta fiind surprins \u015fi ucis \u00eentr-un moment \u00een care noaptea nu \u00eei redase \u00eenc\u0103 puterile teribile. Americanul Quincey Morris va pierii \u00een acest\u0103 suprem\u0103 confruntare, dar Anglia va fi \u00een schimb salvat\u0103.<\/span><\/div>\n
Acesta este \u00een linii marii \u015fi subiectul romanului care s-a bucurat de un zguduitor succes chiar dac\u0103 cititorul proiecta at\u00e2t personajele c\u00e2t \u015fi ac\u0163iunea \u015fi teritoriul \u00een care ea se desfa\u015fura \u00eentr-un plan fantastic.<\/span><\/div>\n
Lovitura de gra\u0163ie apare dup\u0103 aproximativ 70 de ani, c\u00e2nd Raymond T. McNally  \u015fi Radu Florescu scot de sub tipar \u201c\u00cen c\u0103utarea lui Dracula\u201d. La sf\u00e2r\u015fitul lecturii romanului, cititorul nu poate s\u0103 nu se \u00eentrebe dac\u0103 Transilvania nu este cumva \u015fi ea o \u0163ar\u0103 imaginar\u0103. \u00cens\u0103 r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare este pe c\u00e2t de nea\u015fteptat pe at\u00e2t de dorit. \u201cDa, Transilvania exist\u0103 \u015fi nu doar ea, chiar Dracula \u00eensu\u015fi a existat\u201d, vine parc\u0103 s\u0103 spun\u0103 acest\u0103 carte. <\/span><\/div>\n
\u015ei iat\u0103 cum, dup\u0103 mai bine de 500 de ani Vlad \u0162epe\u015f rena\u015fte \u00een con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103  nu ca erou civilizator c\u00e2t ca vampir. Dar totu\u015fi, con\u015ftiin\u0163a unui individ care apar\u0163ine poporului rom\u00e2n \u00eel re\u0163ine pe Dracula din perspectiva simbolurilor mitologice locale ca erou civilizator, al\u0103turi de Traian, Decebal, \u015etefan cel Mare, iar din prisma simbolismului cvasiuniversal, tocmai datorit\u0103 caracterului coercitiv al majorit\u0103\u0163ii \u015fi ca vampir.<\/span><\/div>\n
Nici chiar un neofit \u00een mitologie nu s-ar mul\u0163umii cu o \u00een\u0163elegere superficial\u0103 a temei vampirismului. S\u0103 privim a\u015fadar, fiin\u0163a vampirului \u00een profunzimile ei. Despre vampiri \u015ftim c\u0103 hrana lor preferat\u0103 este s\u00e2ngele, preferat\u0103 dar \u00een aceasi masur\u0103 \u015fi indispensabil\u0103. Nemurirea lor este urmarea unei mu\u015fcaturi \u00eentr-o zon\u0103 erogen\u0103, g\u00e2tul, ori acest fapt ne conduce la ideea inf\u0103ptuirii cosmogoniei. Semnificatiile profunde nu se opresc aici. <\/span><\/div>\n
S\u00e2ngele \u00eens\u0103, are o semnifica\u0163ie, este un simbol aparte. Face parte din arhetipul elixirului vie\u0163ii ve\u015fnice al\u0103turi de pulberea de jad alb extras din Muntele Mi, \u00een mitologia chinez\u0103, sau de ambrozie, hran\u0103 preferat\u0103 a zeilor care con\u0163ine germenii imortalit\u0103\u0163ii, \u00een mai cunoscuta mitologie greac\u0103. S\u00e2ngele chiar, \u00eel g\u0103sim \u00een mitologia ebraic\u0103 considerat sediul sufletului, sau la greci, care al\u0103turi de Hippokrates au credin\u0163a c\u0103 s\u00e2ngele este identic cu sufletul. \u00cen mitologiile popula\u0163iilor africane descoperim chiar un zeu al s\u00e2ngelui Ogivu.<\/span><\/div>\n
Mai aproape de zilele noastre, \u00een jurul anului 1600 \u015fi chiar \u00een Transilvania, o astfel de credin\u0163\u0103 c\u0103 exist\u0103 un elixir al tinere\u0163ii ve\u015fnice \u00een \u00eentruchiparea s\u00e2ngelui, a trecut grani\u0163ele realit\u0103\u0163ii mitice \u015fi a p\u0103truns \u00een cea istoric\u0103. Autoarea acestui act a fost \u201ctigroaica carpatin\u0103\u201d Elisabeta Bathory.<\/span><\/div>\n
Ea a ucis peste 650 de fete tinere care \u201cnu gustaser\u0103 \u00eenc\u0103 din pl\u0103cerile dragostei\u201d, pentru a-\u015fi potoli agonia \u00een fa\u0163a mor\u0163ii. Ucidea cinci sau mai multe fecioare pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi se \u00eemb\u0103ia \u00een s\u00e2ngele lor pentru a r\u0103m\u00e2ne \u201cforever young\u201d. C\u00e2nd a constatat c\u0103 s\u00e2ngele \u0163\u0103r\u0103ncu\u0163elor nu are nici un efect a apelat la cel albastru.<\/span><\/div>\n
Iat\u0103 deci, \u00een vampirism o modalitate prin care omul \u00ee\u015fi poate satisface aspira\u0163ia c\u0103tre nemoarte. Dar \u00een acela\u015fi timp el este o fiin\u0163\u0103 moral\u0103 \u015fi nu poate tolera sau mai degrab\u0103 nu poate accepta fa\u0163i\u015f aceasta metod\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, a proiectat asupra altei fiin\u0163e dorin\u0163a sa \u0163i a numit-o nemuritoare, \u0163i tot asupra aceleia\u015fi fiin\u0163e interdic\u0163ia \u015fi a numit-o demon. \u015ei a fost \u00een acea zi vampirul.<\/span><\/div>\n
\u00cen umbra acestei interpret\u0103ri putem considera Mitul Dracula a fi o ipostaza travestit\u0103 a aspira\u0163iei c\u0103tre nemurire a omului, ori acest fapt sugereaz\u0103 prin excelen\u0163\u0103 o realitate mitic\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Analiz\u00e2nd destinul spectaculos al Mitului Dracula constat\u0103m c\u0103 acesta s-a produs ca urmare a unor revigor\u0103ri.Ini\u0163ial mitul dracula desemna personajul istoric Vlad \u0162epe\u015f contopit \u00een arhetipul eroului civilizator. Prima revigorare, realizat\u0103 de textele germane \u015fi slave, a pervertit esen\u0163a mitului ad\u0103ug\u00e2ndu-i o doz\u0103 de fic\u0163iune. Meritul, dac\u0103  poate fi numit astfel, este conservarea, totu\u015fi \u00een mod falsificat, a imaginii voievodului p\u00e2n\u0103 la a doua revigorare realizata sub pana lui Bram Stocker. Mitul Dracula devine acum simbol al dorin\u0163ei necugetate la nemurire.<\/span><\/div>\n

Cele spuse despre Mitul Dracula sunt valabile p\u00e2n\u0103 la timpul prezent<\/span><\/span><\/span>, deoarece \u00een destinul mitului se pare c\u0103 se preg\u0103te\u015fte o nou\u0103 revigorare. Este vorba de Dracula Park, cel mai spectaculos proiect turistic al \u00eenceputului de mileniu care este pe cale sa devin\u0103 realitate sub marca “Produs \u00een Rom\u00e2nia”.<\/span> <\/p>\n

<\/p>\n
\n
\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Datorit\u0103 numero\u015filor cercet\u0103tori ai fenomenului mitic, s-au elaborat de-a lungul timpului peste 500 de defini\u0163i. Noi vom explica pe acelea care ne-au ghidat cercetarea, dar \u015fi o succint\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a problematicii mitologiei, pentru ca apoi s\u0103 formul\u0103m o p\u0103rere personal\u0103 asupra raportului mit-realitate \u00een umbra c\u0103ruia vom \u00een\u0163elege adecvat semnifica\u0163iile Mitului Dracula. Pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19864"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19864"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19864\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}