{"id":19861,"date":"2011-04-03T10:01:00","date_gmt":"2011-04-03T10:01:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/napoleon-bonaparte-1769-1821-campania-2"},"modified":"2011-04-03T10:01:00","modified_gmt":"2011-04-03T10:01:00","slug":"napoleon-bonaparte-1769-1821-campania-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/napoleon-bonaparte-1769-1821-campania-2\/","title":{"rendered":"NAPOLEON BONAPARTE (1769-1821) Campania din Rusia 1812"},"content":{"rendered":"
<\/div>
La 15 mai 1768 Republica Genova vindea regelui Fran\u0163ei drepturile asupra insulei Corsica. \u00cen luna august a aceluia\u0163i an, Ludovic al XV-lea proclam\u0103 alipirea insulei la Fran\u0163a ; corsicanii \u00ee\u0163i exprim\u0103 vehement protestul \u015fi, sub conducerea lui Pasquale Paoli, conduc\u0103torul insulei,  se vor opune solda\u0163ilor francezi, dar vor fi \u00eenfr\u00e2n\u0163i  \u00een b\u0103t\u0103lia de la Ponte Nuovo. Aceasta se \u00eent\u00e2mpla \u00een luna mai a anului 1769, cu trei luni \u00eenainte ca Napoleon Bonaparte s\u0103 vad\u0103 lumina zilei la Ajaccio \u00eentr-o familie de mici nobili corsicani. Mai t\u00e2rziu va spune: “M-am n\u0103scut \u00een vremea c\u00e2nd patria mea pierea”.  La v\u00e2rsta de nou ani \u015fi opt luni Napoleon va fi \u00eenscris ca bursier la \u015ecoala Militar\u0103 din Brienne le Chateau. \u00cenc\u0103 de mic se va distan\u0163a de colegii s\u0103i at\u00e2t prin apartenen\u0163a sa insular\u0103 c\u00e2t \u015fi prin starea sa material\u0103. \u00centr-o scrisoare adresat\u0103  tat\u0103lui s\u0103u el ar\u0103ta c\u0103  dac\u0103 nu  i se pot asigura mijloacele de a se sus\u0163ine \u00een mod onorabil, ar fi mai bine s\u0103 fie readus acas\u0103. “Prefer s\u0103 fiu primul muncitor \u00eentr-o fabric\u0103 dec\u00e2t artistul dispre\u0163uit \u00eentr-o academie”.\u00cen scrisoarea citat\u00e3 a t\u00e2n\u0103rului de 13 ani este cuprins sentimentul acelei m\u00e2ndrii care nu \u00eel va p\u0103r\u0103si toat\u0103 via\u0163a.<\/span><\/div>\n
            Elevul Bonaparte al \u015ecolii Militare din Brienne va fi selec\u0163ionat cu scopul de a ob\u0163ine o preg\u0103tire superioar\u0103 la \u015ecoala Militar\u0103 din Paris. \u00cen scurt\u0103 vreme se va afirma ca primul matematician din \u015fcoal\u0103. Profesorii s\u0103i \u00eei prevedeau un viitor str\u0103lucit: “Corsican ca na\u0163ionalitate \u015fi caracter va ajunge departe dac\u0103 \u00eemprejur\u0103rile \u00eel vor favoriza”.Va p\u0103r\u0103si \u015fcoala cu gradul de sublocotenent de artilerie. Cu regimentul la care fusese repartizat va face diferite manevre prin Fran\u0163a meridional\u0103. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eel va citi pe Plutarh, Platon, Cicero, Herodot, precum si Montesquieu, Voltaire, Rousseau. Napoleon l-a simpatizat pe Jean Jaques Rousseau, i-a apreciat ideile, dar nu i-a fost discipol niciodat\u0103, repro\u015f\u00e2ndu-i sever c\u0103 promite oamenilor o fericire irealizabil\u0103.<\/span><\/div>\n
            Cu ideile ilumini\u015ftilor va \u00eent\u00e2mpina Revolu\u0163ia Francez\u0103 din anul 1789, declar\u00e2du-se de acord cu principiile promovate de aceasta. Aprob\u0103 cu entuziasm decretele din 4 august 1789 ale Adun\u0103rii Na\u0163ionale Constituante care aboleau vechiul regim, deoarece disp\u0103rea \u015fi decretul din 1780 al contelui de Segur, ministrul de r\u0103zboi din aceea vreme, decret ce limita accesul micii nobilimi doar la grade inferioare. La 14 iulie 1791 \u00een Paris, pe Champ de Mars, al\u0103turi de regimentul s\u0103u, va jura “s\u0103 apere patria contra du\u015fmanilor din afar\u0103 \u015fi din\u0103untru ” \u015fi “s\u0103 nu asculte dec\u00e2t de ordinele Adun\u0103rii Na\u0163ionale ” . \u00centre 1791 \u015fi 1793 va promova \u00een Corsica ideile revolu\u0163iei, v\u0103z\u00e2nd \u00een acestea o modalitate de a realiza independen\u0163a insulei sale natale. \u00cen urma unor conflicte avute cu generalul Paoli, re\u0103ntors din exil, Napoleon va p\u0103r\u0103si Corsica \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Fran\u0163a. <\/span><\/div>\n
Revenirea \u00een Fran\u0163a are loc \u00een momente de maxim\u0103 tensiune c\u00e2nd, dup\u0103 ghilotinarea girondinilor, Fran\u0163a era guvernat\u0103 de montagnarzi, \u00een frunte cu Maximillien Robespierre.<\/span><\/div>\n
Rampa de lansare a lui Napoleon va fi ora\u015ful Toulon. \u00cen noaptea de 27 spre 28  august 1793 for\u0163ele contrarevolu\u0163ionare r\u0103sculate deschid por\u0163ile ora\u015fului englezilor. Revolu\u0163ionarii vor institui un asediu care se dovede\u015fte ineficient. Napoleon va fi numit comandantul artileriei asediatorilor.           Planurile lui fiind apreciate, Napoleon prime\u015fte m\u00e2n\u0103 liber\u0103 pentru a le aplica, acest lucru duc\u00e2nd la 17 decembrie la cedarea ora\u015fului de c\u0103tre trupele engleze. Aici \u00eencepe cariera militar a lui Napoleon, acesta fiind numit \u00een decembrie 1793 general de brigad\u0103. \u00cen vara lui 1794 are loc c\u0103derea lui Robespierre iar generalul Bonaparte este arestat fiind suspectat de leg\u0103turi cu acesta. Va fi achitat dar va fi totu\u015fi marginalizat. \u00cel vor readuce \u00een scena evenimentele de la 13 Vend\u00e9miaire     (5 octombrie 1795) , c\u00e2nd se va face extrem de util Directoratului (noua formul\u0103 de guvernare instaurat\u0103 la 27 august 1795), prin reprimarea unei revolte monarhiste \u00een Paris.<\/span><\/div>\n
 La sf\u00e2r\u015fitul lui octombrie va prelua de la Barras func\u0163ia de comandant al armatei din interior. La 2 martie 1796 prime\u015fte comanda armatei din Italia. Urmeaz\u0103 o campanie fulger\u0103toare contra Piemontului \u015fi Imperiului Habsburgic pe care le \u00eenvinge \u015fi le impune pacea semnat\u0103 la 17 octombrie 1797 la Campo Formio, dup\u0103 care vine r\u00e2ndul  Republicii Vene\u0163iene s\u0103 fie  \u00eenvins\u0103.<\/span><\/div>\n
Directoratul \u00eei propune lui Bonaparte o nou\u0103 expedi\u0163ie \u00een Irlanda, pe care acesta \u00eens\u0103 o refuz\u0103. Campania se va termina \u00een august 1798 cu un e\u015fec. Atunci Directoratul \u015fi acord\u0103 comanda campaniei din Egipt. Flota sa va fi distrus\u0103 la Abukir, la 1 august 1798, de c\u0103tre amiralul Horatio Nelson. Francezii pierd st\u0103p\u00e2nirea Mediteranei, iar armata din Egipt devine prizoniera cuceririlor ei. Cu toate acestea, Napoleon organizeaz\u0103 Egiptul \u015fi \u00eei bate pe turci \u00een Siria. Bonaparte se va \u00eentoarce la Paris la \u00eenceputul lui octombrie 1799. Dup\u0103 ce \u00ee\u015fi asigur\u0103 sprijinul majorit\u0103\u0163ii Directoratului \u015fi a Consiliului B\u0103tr\u00e2nilor, Napoleon va \u00eentreprinde la 19 Brumar (10 noiembrie) o lovitur\u0103 de stat \u00eempotriva Consiliului Celor Cinci Sute.<\/span><\/div>\n
 Bonaparte, devenit Prim consul, va impune \u0163\u0103rii o constitu\u0163ie autoritar\u0103. Urmeaz\u0103 a doua campanie \u00een Italia care se \u00eencheie cu pacea de la Lun\u00e9ville din anul 1801. Un an mai t\u00e2rziu va fi ales printr-un plebiscit consul pe via\u0163\u0103. Dup\u0103 doi ani, la 18 mai 1804, Senatul \u00eel va proclama pe Napoleon Bonaparte ca \u00cemp\u0103rat al francezilor. <\/span><\/div>\n
Devenit Napoleon I, instituie ca form\u0103 de guvernare monarhia constitu\u0163ional\u0103 ereditar\u0103 \u015fi realizeaz\u0103 o serie de reforme. \u00centre timp r\u0103zboiul cuprinde o bun\u0103 parte din imperiu ; Naploeon \u00eei va \u00eenvinge\u00een 1805 la Austerlitz pe austrieci \u015fi ru\u015fi, iar \u00een 1806, la Jena, pe prusacii lui Frederick II, acesta r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar cu Prusia Oriental\u0103. Urmeaz\u0103 blocada continental\u0103 \u00eempotriva englezilor \u0163interzicerea comer\u0163ului dintre statele europene si Anglia) \u015fi dup\u0103 tratatul de la Tilsit din 1807, tratat de alian\u0163\u0103 \u00eentre Rusia \u015fi Fran\u0163a prin care Rusia se angaja s\u0103 respecte blocada, Napoleon se va consacra edific\u0103rii marelui Imperiu francez ; va porni un nou r\u0103zboi contra Spaniei (1808-1814) cu scopul de a impune acesteia respectarea blocadei. Pe de alt\u0103 parte, Rusia, av\u00e2nd nevoie de m\u0103rfurile engleze va \u00eenc\u0103lca aceast\u0103 blocad\u0103. Ca represalii, Napoleon va anexa la imperiu ducatul de Oldenburg, al c\u0103rui suveran se \u00eenrudea \u00eendeaproape cu \u0163arul Alexandru. Din acest mo<\/p>\n

ment at\u00e2t Rusia c\u00e2t si Fran\u0163a se vor preg\u0103ti de r\u0103zboi.<\/span><\/div>\n

            Revolu\u0163iile burgheze din Anglia, America de Nord \u015fi mai ales din Fran\u0163a au avut un impact deosebit asupra popoarelor aflate sub domina\u0163ia celor trei mari imperii: \u0162arist, Otoman \u015fi Habsburgic. \u0162\u0103rile rom\u00e2ne se g\u0103seau sub domina\u0163ia Imperiului Otoman Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 sau erau anexate Imperiului Habsurgic (Transilvania). \u00cen anul 1787 Imperiul \u0162arist \u00eencorporeaz\u0103 teritoriul dintre Bug \u015fi Nistru, ajung\u00e2nd pentru prima dat\u0103 la grani\u0163a cu Moldova, iar tratatul ruso-turc \u00eencheiat la Ia\u015fi \u00een ianuarie 1792 preciza c\u0103 Nistrul va forma linia de demarca\u0163ie dintre imperiile otoman \u015fi rusesc.<\/span><\/div>\n
R\u0103sp\u00e2ndirea ideiilor revolu\u0163iei franceze \u00een \u00eentreaga Europ\u0103 \u015fi r\u0103sturn\u0103rile spectaculoase de valori aduse prin r\u0103zboaiele napoloniene contribuie la intensificarea luptei pentru independen\u0163\u0103 a popoarelor din sud-estul european. In acest context, marcat de ac\u0163unile antiotomane ale grecilor \u015fi s\u00e2rbilor, se nasc noi speran\u0163e de eliberare na\u0163ional\u0103 \u00een r\u00e2ndul principatelor rom\u00e2ne. Rom\u00e2nii vor adresa memorii at\u00e2t puterilor antiotomane din jur c\u00e2t \u015fi lui Napoleon a\u015ftept\u00e2nd de la acesta at\u00e2t sprijin pentru eliberarea de sub suzeranitatea otoman\u0103 c\u00e2t \u015fi pentru unirea Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti.<\/span><\/div>\n
            \u00cen 1806 izbucne\u015fte un nou r\u0103zboi ruso-turc pentru suprema\u0163ia \u00een Marea Neagr\u0103, \u00een acest r\u0103zboi lu\u00e2nd parte al\u0103turi de armatele ruse \u015fi unit\u0103\u0163i militare rom\u00e2ne\u015fti. Adres\u00e2ndu-se divanelor celor dou\u0103 \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti, \u0163arul Alexandru declara c\u0103 le va p\u0103zi de toate relele care amenin\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2ntul lor. Vagile promisiuni erau \u00eens\u0103menite s\u0103 justifice ocuparea principatelor rom\u00e2ne, pe care le-a folosit ca baz\u0103 economic\u0103 a r\u0103zboiului. \u00cen plus, \u00een tratatul de la Tilsit Napoleon \u015fi Alexandru c\u0103deau de acord ca  \u00een cazul \u00een care \u00een r\u0103zboiul ruso-turc Poarta nu va accepta media\u0163ia Fran\u0163ei, cele dou\u0103 guverne s\u0103 ac\u0163ioneze \u00eempreun\u0103 asupra ei , anex\u00e2ndu-\u015fi toate proviincile Imperiului Otoman  din Europa. La \u00eentrevederea de la Erfrut din septembrie 1808, Napoleon \u015fi-a dat consim\u0163\u0103m\u00e2tul ca  dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii Imperiul \u0162arist s\u0103 cuprind\u0103  Moldova \u015fi Muntenia. \u00cen articolul cinci al acordului franco-rus se ar\u0103ta: “\u00cenaltele p\u0103r\u0163i contractante se angajeaz\u0103 s\u0103 considere drept condi\u0163ie absolut\u0103 a p\u0103cii cu Anglia ca ea s\u0103 recunoasc\u0103 Finlanda, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova ca f\u0103c\u00e2nd parte din Imperiul Rus”. \u00cen articolul opt se prevedea: \u00ab  \u00cemp\u0103ratul Napoleon recunoa\u015fte numita reunire \u015fi hotarele Imperiului Rus \u00een aceast\u0103 parte extinse p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re \u00bb.<\/span><\/div>\n
Apogeul imperiului napoleonean este atins \u00een anii 1810-1811, dar tot acum \u00eencepe \u015fi declinul s\u0103u. Blocadacontinental\u0103 istove\u015fte serios Anglia, dar aplicarea ei st\u00e2rne\u015fte greut\u0103\u0163i din ce \u00een ce mai mari. Rela\u0163iile dintre Fran\u0163a \u015fi Rusia se vor \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i \u015fi mai mult : dac\u0103 \u00een 1789 francezii vor fi fost v\u0103zu\u0163i ca un popor dornic de libertate, \u00een mai pu\u0163in de dou\u0103zeci de ani situa\u0163ia este complet inversat\u0103 –  pe de o parte Napoleon se consider\u0103 suveranul Europei, iar pe de alt\u0103 parte Alexandru prezint\u0103 ca un eliberator  al popoarelor. Cei doi  sunt de acord s\u0103 restaureze Polonia, dar fiecare se g\u00e2nde\u015fte s\u0103 o fac\u0103 \u00een beneficiul s\u0103u. Pentru Napoleon , marele ducat al Var\u015foviei este un avanpost de unde poate s\u0103 amenin\u0163e, dar \u00een acela\u0163i timp s\u0103 se apere \u015fi de aceea marele ducat nu poate fi obiect de negociere. <\/span><\/div>\n
            \u00cen primele luni ale anului 1812  , apari\u0163ia unui r\u0103zboi \u00eentre cele dou\u0103 imperii fiind din ce \u00een ce mai evident, Alexandru a cerut urgentarea p\u0103cii cu Turcia pentru a nu fi confruntat cu un r\u0103zboi pe dou\u0103 fronturi. Rusia va accepta astfel Prutul ca grani\u0163\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 imperii, semn\u00e2nd cu Turcia la 28 mai 1812 pacea de la Bucure\u015fti.<\/span><\/div>\n
            Pentru protec\u0163ia frontierei estice a imperiului, la \u00eenceputul anului 1811 Napoleon avea numai 50 000 de oameni \u00een ducatul Var\u015foviei \u015fi aproximativ 45 000 \u00een garnizoanele din Germania. Ru\u0163ii puteau conta pe o armat\u0103 de 240 000 de oameni, iar Alexandru se g\u00e2ndea \u015fi la ajutorul polonezilor, care laolalt\u0103 cu cei 50 000 de prusaci i-ar fi permis s\u0103 avanseze spre Oder f\u0103r\u0103 prea mari dificult\u0103\u0163i. Acest plan a fost respins atunci c\u00e2nd polonezii au refuzat s\u0103 i se al\u0103ture lui Alexandru, \u00een ciuda asigur(rilor date de acesta privind refacerea Poloniei; cu toate acestea Napoleon a r(mas \u00een alert( \u00een vara lui 1811, \u015fi pl(nuia \u00eenc\u0103 din august al acestui an s\u0103 \u00eenceap\u0103 campania din Rusia \u00een iunie 1812. <\/span><\/div>\n
            In decembrie 1811 Napoleon avea asigurat  sprijinul Austriei ; de asemenea, prin tratatul semnat \u00een februarie 1812 \u00eentre Napoleon \u015fi regele Frederick al Prusiei, acesta din urm\u0103  se declara de acord cu traversarea \u0163\u0103rii sale de c\u0103tre Marea Armat\u0103 francez\u0103, se obliga s\u0103 furnizeze provizii armatei \u015fi s\u0103 \u00eei trimit\u0103 lui Napoleon  c\u00e2teva contingente de solda\u0163i.            Napoleon se baza de asemenea pe sprijin din partea Imperiului Otoman , cu care Rusia se afla in r(zboi \u00een anul 1812, dar semnarea acordului de pace de la Bucure(ti anula aceste speran\u0163e. Napoleon \u015fi-a \u00eendreptat g\u00e2ndurile \u015fi spre Suedia condus\u0103 de Bernadotte, fost ministru de r(zboi \u00een vremea directoratului, ales \u00een august 1810 ca principe mo\u015ftenitor al Suediei ; dar ofens\u00e2ndu-l pe Bernadotte prin ocuparea Pomeraniei Suedeze \u00een ianuarie 1812, acesta a realizat un tratat de neagresiune cu Rusia \u00een aprilie 1812.<\/span><\/div>\n
            Spre sf\u00e2r\u0163itul lui februarie 1812 diferite p\u0103r\u0163i din Grand Armee s-au \u00eendreptat spre frontiera  dintre Prusia Oriental\u0103 \u015fi Rusia, situat\u0103 pe r\u00e2ul Niemen, unde vor ajunge \u00een iunie.<\/span><\/div>\n
            Invadarea Rusiei a \u00eenceput la 24 iunie 1812, c\u00e2nd armata francez\u0103 a primit ordin s\u0103 traverseze r\u00e2ul Niemen. \u00cen campania din1812 Napoleon a avut sub comand\u0103 una din cele mai mari for\u0163e pe care le-a v\u0103zut vreodat\u0103 Europa.  Aceast\u0103 armat\u0103 num\u0103ra 453 000 de solda\u0163i la trecerea Niemenului,   ulterior ad\u0103ug\u00e2ndu-li-se al\u0163ii, astfel   c\u0103 aproximativ 612 000 de oameni s-au aflat \u00een Rusia \u00een timpul campaniei. Dintre ace\u015ftia mai pu\u0163in de 200 000 erau francezi, ceilal\u0163i fiind contingente italiene, germane sau belgiene pro<\/p>\n

venind din teritoriile supuse, sau alia\u0163i – Prusia \u015fi Austria contribuiau  fiecare cu c\u00e2te 30 000 de solda\u0163i.. Contingentele care nu erau alc\u0103tuite din francezi erau destinate scopurilor secundare; v\u00e2rful de atac al invaziei fiind alc\u0103tuit numai din trupe franceze.<\/span><\/div>\n

Napoleon \u015fi-a \u00eemp\u0103r\u0163it for\u0163ele \u00een mai multe armate. Armata principal\u0103, aflat\u0103 sub comanda sa, era protejat\u0103 de \u00eenc\u0103 douarmate auxiliare destinate s\u0103 apere flancurile \u015fi spatele armatei principale. Armata comandat\u0103 de Napoleon cuprindea 227 000 de oameni ; flancul drept se afla sub comanda lui Eughe ; extrema dreapt\u0103 se afla sub comanda lui J(r(me iar ariergarda era asigurat\u0103 de de contingentul austriac condus de Karl Schwarzenberg ; pe extrema st\u00e2ng\u0103 erau Macdonald \u015fi Yorck cu un contingent pruso-polon de 40 000 de solda\u0163i. De cealalt\u0103 parte, armata rus\u0103 era alc\u0103tuit\u0103 din 118 000 de solda\u0163i afla\u0163i sub comanda lui Barclay de Tolly, \u00eenc\u0103 40 000 sub comanda lui A.P. Tormasov \u015fi c\u00e2teva mii de cazaci afla\u0163i \u00een spatele r\u00e2ului Bug ; \u00een nord Wittgenstein se \u00eendrepta spre Dvina cu 25 000 de oameni (o bun\u0103 parte din ofi\u0163erii superiori ru\u015fi era de origine german\u0103, mai ales prusaci, \u015fi francez\u0103).<\/span><\/div>\n
            Totu\u015fi din cauza for\u0163ei superioare a lui Napoleon ru\u015fii se vor retrage. Ajuns la Vilnius  (Vilna) \u00een 28 iunie 1812 Napoleon se va \u00eendrepta spre Vitebsk, av\u00e2nd de g\u00e2nd s\u0103 \u00eempart\u0103 armata rus\u0103 \u00een dou\u0103 ; manevra e\u015fueaz\u0103 iar Napoleon se \u00eendreapt\u0103 spre sud-est. La 16 august are loc b\u0103t\u0103lia de la Smolensk, \u00eentre Napoleon \u015fi Barclay. Napoleon \u00eel va invinge pe Barclay \u015fi se va opri la Smolensk de unde va chema \u00eent\u0103riri din Fran\u0163a. \u00centre timp Wittgenstein va fi \u00eenfr\u00e2nt \u00een b\u0103t\u0103lia de la Polo\u0163k iar Schwartzenberg va c\u00e2\u015ftiga b\u0103t\u0103lia de la Gorodecino. <\/span><\/div>\n
Napoleon se va \u00eendrepta spre Moscova, dar la 17 august Barclay este \u00eenlocuit cu veteranul Kutuzov \u015fi noul comandant al for\u0163elor ruse\u015fti decide s\u0103 nu abandoneze ora\u015ful ; francezii  ajung \u00een fa\u0163a pozi\u0163iilor de\u0163inute de Kutuzov \u00een jurul satului Borodino la 5 septembrie 1812. Ziua urm\u0103toare este dedicat\u0103 preg\u0103tirii armatelor \u015fi cercet\u0103rii terenului. B\u0103t\u0103lia efectiv\u0103 are loc pe 7 septembrie ; ru\u015fii \u00eenvin\u015fi se retrag \u00eenspre r\u00e2ul Nara iar Napoleon va intra \u00een Moscova la 14 septembrie. Ajuns aici, Napoleon n\u0103d\u0103jduie\u015fte s\u0103-l constr\u00e2ng\u0103 pe \u0163ar s\u0103 \u00eencheie pacea. Dar Alexandru se identific\u0103 cu poporul s\u0103u – nici o pace nu este posibil\u0103 c\u00e2t timp str\u0103inii \u00eencalc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul Rusiei. Napoleon ezit\u0103 \u00eentre a continua r\u0103zboiul cu trupele ce \u015fi r\u0103m\u0103seser\u0103, sau a se retrage. \u00cen ambele cazuri, amenin\u0163area venea nu numai de la ru\u015fii lui Kutuzov dar \u015fi de la iarna care se apropia, trupele franceze neav\u00e2nd mijloacele de a-i  rezista. <\/span><\/div>\n
\u00cen aceste condi\u0163ii Napoleon decide de-abia la 19 octombrie s\u0103 se retrag\u0103, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre apus. Prima inten\u0163ie a lui Napoleon a fost de a se \u00eendrepta spre Kaluga spre a face un lung ocol pentru a se aproviziona dintr-un teritoriu nepustiit, dar Kutuzov  \u015fi \u00eenchide calea la Maloiaroslave\u0163 \u00een 24 octombrie 1812 \u015fi \u00eel determin\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 pe cel mai scurt drum, efectivele armatei ne mai fiind suficiente pentru a da f\u0103r\u0103 riscuri o b\u0103t\u0103lie – \u00een acest noiembrie for\u0163ele lui Napoleon sc\u0103zuser\u0103 la 55 000 de solda\u0163i. La 6 noiembrie prima furtun\u0103 de z\u0103pad\u0103  surprinde armata francez\u0103, fiind urmat\u0103 de geruri teribile \u015fi criv\u0103\u0163. Ru\u015fii \u00eenconjoar\u0103 coloanele \u00eenfometate. Trebuie date lupte dezn\u0103d\u0103jduite la Krasnoe \u015fi la Berezina pentru ca francezii    s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 o cale. Mai mult de at\u00e2t, la 5 decembrie Napoleon p\u0103r\u0103se\u015fte armata din Rusia pentru a fi prezent \u00een Fran\u0163a, unde complotul generalului Malet a dezv\u0103luit c\u00e2t de fragil era regimul imperial, c\u00e2t de pu\u0163in preg\u0103tit era pentru a rezista la e\u015fecuri. C\u00e2nd r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele armatei trec din nou peste Niemen, la 31 decembrie, nu mai sunt dec\u00e2t vreo 20 000 de oameni.<\/span><\/div>\n
\u00cenfr\u00e2ngerea lui Napoleon \u00een Rusia a avut loc din mai multe cauze, una dintre ele fiind subestimarea adversarului – Napoleon se a\u015ftepta ca \u00eentreaga campanie s\u0103 dureze 30 de zile. Un alt e\u015fec al lui Napoleon l-a constituit slaba organizare a transportului de provizii spre Marea Armat\u0103, aceasta suferind de foame \u015fi boli, mai ales \u00een  \u00een timpul retragerii. Prev\u0103z\u00e2nd o campanie fulger, Napoleon nu a \u0163inut cont de iarna ruseasc\u0103, aceasta lu\u00e2ndu-l prin surprindere \u015fi decim\u00e2nd \u015fi mai mult num\u0103rul trupelor franceze <\/span><\/div>\n
Dup\u0103 insuccesul campaniei din Rusia a urmat \u00eenfr\u00e2ngerea suferit\u0103 \u00een campania din Germania din 1813. Fran\u0163a este \u00eenfr\u00e2nt\u0103 iar Napoleon abdic\u0103 la 6 aprilie 1814 \u015fi este exilat pe insula Elba. Napoleon se va re\u00eentoarce \u00een Fran\u0163a \u00een mai 1815 guvern\u00e2nd Fran\u0163a timp de 100 de zile. <\/span><\/div>\n
Pierz\u00e2nd b\u0103t\u0103lia de la Waterloo (18 iunie 1815) Napoleon va abdica pentru a doua oar\u0103 la 22 iunie, fiind exilat pe insula Sf\u00e2nta Elena unde va muri la 5 mai 1821. R\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele sale vor fi readuse \u00een Fran\u0163a \u00een 1840 \u015fi vor fi depuse \u00een Domul Invalizilor din Paris.<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 15 mai 1768 Republica Genova vindea regelui Fran\u0163ei drepturile asupra insulei Corsica. \u00cen luna august a aceluia\u0163i an, Ludovic al XV-lea proclam\u0103 alipirea insulei la Fran\u0163a ; corsicanii \u00ee\u0163i exprim\u0103 vehement protestul \u015fi, sub conducerea lui Pasquale Paoli, conduc\u0103torul insulei,  se vor opune solda\u0163ilor francezi, dar vor fi \u00eenfr\u00e2n\u0163i  \u00een b\u0103t\u0103lia de la Ponte […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19861"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19861"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19861\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19861"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19861"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19861"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}