{"id":19852,"date":"2011-04-03T10:19:00","date_gmt":"2011-04-03T10:19:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/rockeffeler-2"},"modified":"2011-04-03T10:19:00","modified_gmt":"2011-04-03T10:19:00","slug":"rockeffeler-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/rockeffeler-2\/","title":{"rendered":"Rockeffeler"},"content":{"rendered":"
<\/div>
\u00cen 1859, familia Rockefeller locuia la Cleveland (Ohio), la 100 mile de Titusville, \u00eentr-o confortabil\u0103 cas\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103 plasat\u0103 pe strada Euclide, col\u0163 cu strada Case. Familia era format\u0103 din William Avery Rockefeller, so\u0163ia sa, Eliza Davison, \u015fi cei \u015fase copii ai lor. Pentru a asigura existen\u0163a tuturor acestora, William a fost pe r\u00e2nd: misit \u00een nego\u0163ul de cai, c\u0103m\u0103tar, \u201ct\u0103m\u0103duitor\u201d de boli. El vindea leacuri de \u015farlatan, contra cancerului, la 2 dolari flaconul. Eliza, fiica unui fermier din Moravia (New York), este o femeie dintr-o bucat\u0103, care conducea casa cu autoritate. Disciplina, \u015fcoala \u015fi biserica par a fi cele trei obsesii ale sale. William este un aventurier. Va fi urm\u0103rit chiar \u015fi pentru viol \u015fi bigamie, ceea ce nu-l \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fie un protestant riguros. El insufl\u0103 tuturor fiilor s\u0103i sim\u0163ul banului: pot s\u0103-\u015fi p\u0103streze banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i p\u00e2n\u0103 la majorat, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 predea lunar tat\u0103lui lor 40 dolari; c\u00e2nd devin majori, primesc un mic capital de 1000 dolari. Aceasta a fost suma cu care fiul cel mare, John D., n\u0103scut la 8 iulie 1839, va debuta \u00een afaceri \u00een 1858. Bagajul s\u0103u de cuno\u015ftin\u0163e era mic, \u00eens\u0103 la v\u00e2rsta de 15 ani, dup\u0103 ce a muncit transport\u00e2nd diverse m\u0103rfuri cu o \u015faret\u0103 tras\u0103 cu m\u00e2inile pe str\u0103zile ora\u015fului Cleveland, al a fost trimis de tat\u0103l s\u0103u s\u0103 urmeze cursurile \u015ecolii superioare de comer\u0163, unde a c\u0103p\u0103tat \u00eensu\u015firile necesare unui om de afaceri \u015fi arta de a \u0163ine registrele contabile.<\/span><\/div>\n
            La 26 septembrie 1855 (\u00eemplinise 16 ani) este angajat la firma specializat\u0103 \u00een expedi\u0163ii Hewitt \u015fi Tuttle, \u00eendepline\u015fte func\u0163ii de curier, secretar, om bun la toate.<\/span><\/div>\n
            \u00ce\u015fi petrece aici doi ani \u015fi jum\u0103tate, timp \u00een cere \u00ee\u015fi va \u00eensu\u015fi \u015ftiin\u0163a aplicat\u0103 a finan\u0163elor, a afacerilor \u015fi rela\u0163iilor cu clientela. \u00cen c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, el devine ajutor de contabil cu un salariu de 25 dolari pe lun\u0103, apoi contabil cu aceia\u015fi remunera\u0163ie.<\/span><\/div>\n
            Obsesia sa este s\u0103 fac\u0103 avere, consacr\u00e2nd acestui scop \u00eentrega sa activitate. Timpul s\u0103u liber este rezervat Bisericii baptiste. \u0162ine conturile \u00eentreprinderii, ca \u015fi pe cele proprii, cu meticulozitate, neuit\u00e2nd niciodat\u0103 de operele de binefacere.<\/span><\/div>\n
            \u00cen 1858, patronii s\u0103i \u00eei refuz\u0103 o m\u0103rire de salariu ceea ce-l determin\u0103 s\u0103 accepte o ofert\u0103 a unui prieten englez, Maurice Clark, de a \u00eenfiin\u0163a \u00eempreun\u0103, \u00een docurile din Cleveland, o societate de intermediere pentru produce exotice. \u00cen aceast\u0103 asociere el contribuie, ca \u015fi asocia\u0163ii s\u0103i Clark \u015fi Gardner, cu 2.000 dolari -1.000 dolari economiile sale, 1.000 dolari primi\u0163i \u00een dar de la tat\u0103l s\u0103u – \u015fi va r\u0103spunde de partea financiar\u0103, prietenii s\u0103i ocup\u00e2ndu-se de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi cump\u0103r\u0103ri.<\/span><\/div>\n
            Din primul an cifra de afaceri este de 500.000 dolari, beneficiul fiec\u0103ruia din cei trei asocia\u0163i fiind de 2200 dolari. \u00cen anul urm\u0103tor \u00eencepe afluxul spre Oil Creek. John D. asist\u0103 cu mare interes la toate acestea \u015fi, \u00een 1862, atunci c\u00e2nd Clark \u015fi cu el ajung la un profit net de 34.000 dolari decid s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o mic\u0103 rafin\u0103rie de petrol construit\u0103 de un enlez, Samuel Andrews, care descoperise modul de a trata petrolul prin acid sulfuric.<\/span><\/div>\n
            John D. \u015fi-a dat repede seama c\u0103 efortul nu trebuie \u00eendreptat spre foraj, opera\u0163iune plin\u0103 de riscuri \u015fi de capcane. Cei din foraj se ruinau de altfel foarte repede datorit\u0103 jocului hazardului, alcoolului sau desfr\u00e2ului. Cei din rafin\u0103rii, c\u0103rora li se oferea totdeauna materie prim\u0103 nu depindeau de hazard \u015fi de riscurile pe care acesta le presupunea.<\/span><\/div>\n
            Rockefeller se decide a\u015fadar s\u0103 investeasc\u0103 \u00een rafin\u0103rii. \u015ei reu\u015fita este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t, \u00eempreun\u0103 cu prietenul s\u0103u Andrews, baptist ca \u015fi el , \u00ee\u015fi consacr\u0103 cea mai mare parte a timpului acestei afaceri, iar \u00een 1865, renun\u0163\u0103 la celelalte activit\u0103\u0163i ale sale.<\/span><\/div>\n
            Urm\u0103rind eliminarea oric\u0103rei risipe, el \u00ee\u015fi creeaz\u0103 propriul atelier de dog\u0103rit pentru a-\u015fi fabrica mai ieftin butoia\u015fele – cu 96 cen\u0163i bucata \u00een loc de 2,50 dolari.<\/span><\/div>\n
            Singurul timp liber pe care \u015fi la permis a fost pentru a celebra c\u0103s\u0103toria cu Laura Spelman, fiica unui om de afaceri prosper, evlavioas\u0103 \u015fi econoam\u0103 ca el.<\/span><\/div>\n
            \u00cen primii trei ani, a investit \u00een rafin\u0103rii, \u00eempreun\u0103 cu Clark \u015fi cu cei doi fra\u0163i ai acestuia, 100.000 dolari, beneficiul ob\u0163inut fiind de aceia\u015fi importan\u0163\u0103. El r\u0103scump\u0103r\u0103 apoi, cu suma de 72.500 dolari, cotele-p\u0103r\u0163i ale lui Clark \u015fi creeaz\u0103 rafin\u0103ria Rockefeller \u015fi Andrews, l\u0103s\u0103ndu-l pe Clark comisionar la Cleveland.<\/span><\/div>\n
            Andrews se ocup\u0103 de partea tehnic\u0103, iar John D. preia partea comercial\u0103. Adun\u00e2nd toate creditele posibile, el cump\u0103r\u0103 ac\u0163iuni la cursurile cele mai sc\u0103zute \u015fi le revinde la pre\u0163uri mai mari.<\/span><\/div>\n
Cu un nou asociat, str\u0103lucit om de afaceri, Henry M. Flagler, \u015fi el baptist, fiu de misionar, el va regrupa, prin cump\u0103r\u0103ri succesive, rafin\u0103rii concurente pentru a simplifica afacerile \u015fi pentru a constintui un veritabil monopol, care va deveni Standard Oil.<\/span><\/div>\n
Ac\u0163ion\u00e2nd \u00een aceia\u015fi manier\u0103, el \u00eenchiriaz\u0103 toate vagoanele cistern\u0103 disponibile, apoi \u00eencheie acorduri secrete privilegiate cu Vanderbilt, patronul companiei de c\u0103i ferate New York Central, care prev\u0103d o reducere de 25% pentru produsele companiei Standard \u015fi \u00een acela\u015fi timp o cre\u015ftere de 25% pentru produsele concuren\u0163ilor.<\/span><\/div>\n
Flagler ofer\u0103 generalului Devereaux, pre\u015fedintele Companiei de c\u0103i ferate Bord du Lac, filial\u0103 a companiei New York Central, un contract prin care acestea se angajeaz\u0103 s\u0103 asigure transportul zilnic a 60 de vagoane de petrol rafinat de la Cleveland la New York, lu\u00e2nd asupra sa toate riscurile de incendiu sau accidente. S-au organizat trenuri complete, ceea ce a permis companiei s\u0103 reduc\u0103 durata transportului. \u00cen compensa\u0163ie, deoarece compania c\u00e2\u015ftiga bani mul\u0163i din aceast\u0103 afacere, el ob\u0163inea pentru Rockefeller, Andrews \u015fi Flagler o reducere a costului transportului de la 2,40 la 1,75 dolari pentru fiecare baril.<\/span><\/div>\n
Prin aceste procedee discutabile, John D. va ajunge \u00een cinci ani, din 1872 p\u00e2n\u0103 \u00een 1877, s\u0103-\u015fi asigure controlul a 95% din pia\u0163a mondial\u0103 a petrolului. Ingeniozitatea suprem\u0103 a constat \u00een cump\u0103rarea majorit\u0103\u0163ii \u00eentreprinderilor concurente, pl\u0103tindu-le jum\u0103tate \u00een ac\u0163iuni ale companiei Standard Oil \u015fi jum\u0103tate \u00een numerar.<\/span><\/div>\n
Standard Oil a luat fiin\u0163\u0103 la 10 ianuarie 18<\/p>\n

70, cu un capital de un milion de dolari. Flagler i-a redactat statutul, fondatorii fiind John D., Samuel Andrews, Henry Flagler, Stephen V. Harkness, socrul lui Flagler, un om foarte bogat care a sus\u0163inut grupul, William Rockefeller, fratele mai mic a lui John, care reprezenta compania la New York.<\/span><\/div>\n

John D. afirm\u0103 peste tot c\u0103 Standard Oil este un \u201csindicat de ac\u0163ionari\u201d care rafineaz\u0103 la un nivel \u201cstandard\u201d, \u00een realitate el monopoliz\u00e2nd treptat at\u00e2t \u00eentreaga produc\u0163ie c\u00e2t \u015fi rafinarea.<\/span><\/div>\n
Expansiunea companiei Standard Oil va fi permanent\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1882. Prin intimidare, persuasiune sau for\u0163\u0103, John D. \u015fi asocia\u0163ii s\u0103i \u00ee\u015fi \u00eendeplinesc \u00eentotdeauna obiectivele.<\/span><\/div>\n
Flagler \u015fi Rockefeller \u00ee\u015fi reperaz\u0103 prada, o \u00eenv\u0103luie cu vorbe altruiste \u015fi apoi, dac\u0103 nu le accept\u0103 propunerile, schimb\u0103 tonul \u015fi ajung \u00een cele din urm\u0103 s\u0103\u015fi ating\u0103 scopul.<\/span><\/div>\n
Dac\u0103 recalcitrantul se ap\u0103r\u0103, \u00eentreprinderea \u00eei este zdrobit\u0103 printr-un dumping sistematic. Companiile de c\u0103i ferate refuz\u0103 s\u0103-i transporte petrolul. \u00cen c\u00e2\u0163iva ani, Rockefeller \u015fi prietenii s\u0103i \u015fi-au c\u0103p\u0103tat, \u00een \u00eentreaga Pennsylvanie \u015fi \u00een Ohio, reputa\u0163ia de tic\u0103lo\u015fi \u00eenr\u0103i\u0163i.<\/span><\/div>\n
\u015ei cu toate acestea, ei g\u0103sesc alia\u0163i printre aceia care f\u0103r\u0103 s-o declare, \u00eei indiviaz\u0103 \u015fi \u00eei admir\u0103. \u00cen aprilie 1874, cei doi complici reu\u015fe\u015fc s\u0103 conving\u0103 pe patronii de rafin\u0103rii W. G. Warden, din Philadelphia, \u015fi C. Lockart, din Pittsburgh, s\u0103 anexeze sau s\u0103 r\u0103scumpere companiile concurente din regiunea lor, a\u015fa cum au f\u0103cut ei la Cleveland. Argumentele lor sunt conving\u0103toare: \u00een 1873, Standard Oil a realizat un beneficiu de un milion de dolari \u015fi a ridicat capitalul la 2,5 milioane dolari. Acordul se \u00eencheie \u015fi cei patru formeaz\u0103 o asocia\u0163ie secret\u0103 pentru a se ajuta reciproc \u00een manevrele pe care le preconizau.<\/span><\/div>\n
Opera\u0163iunea va reu\u015fi \u015fi, la 10 martie 1875, capitalul companiei va cre\u015fte la 3,5 milioane dolari.<\/div>\n
Companiile de c\u0103i ferate devin \u015fi ele dependente de ace\u015fti clien\u0163i deveni\u0163i indispensabili, iar John D., pentru orice eventualitate, cump\u0103r\u0103 \u00een 1877, la pre\u0163ul de 3.400.000 dolari, bunurile \u015fi activul celei mai mari companii de conducte petroliere care putea pretinde s\u0103 concureze transportul feroviar. Banii sunt realiza\u0163i dintr-o tax\u0103 special\u0103 de 25 de cen\u0163i de fiecare galon impus\u0103 tuturor exportatorilor de petrol din portul New York.<\/div>\n
Acesta reprezenta un nou succes, pentru c\u0103, \u00een 1878, Standard Oil va distribui un divident exep\u0163ional de 50% o nimica toat\u0103 fa\u0163\u0103 de ce se putea ob\u0163inea din jefuirea expeditorilor.<\/div>\n
\u00centre timp John D. constr\u00e2ngea companiile feroviare, ruinate de concuren\u0163a nes\u0103buit\u0103 dintre ele, s\u0103 se alipeasc\u0103 Societ\u0103\u0163ii  Progresului din Sud, un cartel clandestin de mari patroni de rafin\u0103rii, c\u0103rora le vor acorda de-acum inainte  rabaturi enorme.<\/div>\n
Izbucne\u015fte scandalul. Statul dizolv\u0103 cartelul \u015fi impune tarifurile legale pentru transportul petrolier. E prea t\u00e2rziu. \u00cen trei luni, Standard Oil a ruinat numero\u015fi produc\u0103tori \u015fi a anexat 22 din cele 25 de rafin\u0103rii din Cleveland \u015fi un sfert din poten\u0163ialul american! Compania rafineaz\u0103 33 de milioane de tone de petrol din cele 36 milioane c\u00e2t se pot produce anual \u00een Statele Unite. Ea de\u0163inea monopolul distribu\u0163iei \u00een Europa \u015fi Asia.<\/div>\n
Se poate spune c\u0103 industria petrolier\u0103 american\u0103 s-a n\u0103scut gra\u0163ie voca\u0163iei pentru afaceri a lui Rockefeller <\/span>? Istoria pare s\u0103 demonstreze c\u0103 acesta a luptat \u00eempotriva industriei petroliere a \u0163\u0103rii sale, pe care a reu\u015fit s\u0103 o \u00eenving\u0103.<\/span><\/div>\n
            \u00cen ceea ce prive\u015fte societatea Standard Oil, ea aplic\u0103 metode \u015fi principii de organizare foarte stricte: autofinan\u0163area \u015fi ra\u0163ionalizarea. \u00cen fiecare an, jum\u0103tate din beneficii este reinvestit\u0103, \u00een 1882 capitalul ating\u00e2nd suma de 70 milioane dolari. Eliminarea concuren\u0163ilor este \u00eenso\u0163it\u0103 de o integrare complet\u0103 \u015fi continu\u0103: sc\u0103derea pre\u0163ului de cost prin introducerea unor tehnici noi de rafinare, centralizarea achizi\u0163iilor, stocarea petrolului brut extras, transporturi grupate, distribu\u0163ia \u015fi exportul.<\/span><\/div>\n
            Datorit\u0103 procedeelor sale abile \u015fi metodelor sale industriale, John D. Rockefeller, \u00een biroul s\u0103u modest din New York, strada Broadway, nr.26, poate fi considerat, \u00een 1882, la 43 de ani, st\u0103p\u00e2nul celui mai mare consor\u0163iu din lume. El este ap\u0103rat de o foarte numeroas\u0103 echip\u0103 de prieteni \u015fi alia\u0163i politici, prezen\u0163i \u00een toate adun\u0103rile legislative, \u00een toate partidele, \u00een toate administra\u0163iile. O mul\u0163ime de avoca\u0163i \u0163inu\u0163i cu mari cheltuieli este gata s\u0103 astup\u0103 orice bre\u015f\u0103 ar ap\u0103rea.<\/span><\/div>\n
            Compania Standard Oil (New Jersey) a devenit primul trust din lume.<\/span><\/div>\n
            \u00cen c\u0103utarea lor permanent\u0103 de noi pie\u0163e de desfacere Standard Oil \u015fi John D. Rockefeller au avut ideea genial\u0103 de a fabrica, pentru China, \u0163ara cea mai populat\u0103 din lume (pe atunci num\u0103ra 400 milioane de locuitori), 500.000 l\u0103mpi de petrol, pe care le-au distribuit gratuit, prin agen\u0163ii lor, sub form\u0103 de cadou, tuturor notabilit\u0103\u0163ilor din aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Fiec\u0103rei l\u0103mpi i se ad\u0103uga o cantitate mic\u0103 de petrol, tot \u00een mod gratuit. A\u015fa s-a n\u0103scut \u00een China nevoia de petrol.<\/span><\/div>\n
            \u00cen lunile care au urmat, pre\u0163ul cu care s-a v\u00e2ndut petrolul \u00een China a compensat f\u0103r\u0103 \u00eent\u0103rziere costul l\u0103mpilor \u015fi al celor c\u00e2teva sute de mii de galoane de petrol care fuseser\u0103 oferite.<\/span><\/div>\n
            Metoda s-a dovedit rentabil\u0103 \u00eenc\u00e2t Standard Oil a mai folosit-o at\u00e2t \u00een Australia c\u00e2t \u015fi \u00een Africa de Sud sau Argentina. Succesul a fost tot at\u00e2t de mare.<\/span><\/div>\n
            Dar, \u00een acela\u015fi timp, concuren\u0163a interna\u0163ional\u0103 lua rapid propor\u0163ii.<\/span><\/div>\n
            \u00cen Statele Unite, Standard Oil (New Jersey) trebuia s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei nemul\u0163umiri aproape generale.<\/span><\/div>\n
            Patronii de rafin\u0103rii se constituiser\u0103 \u00eentr-o asocia\u0163ie, al c\u0103rei pre\u015fedinte era John D. Rockefeller, \u00een cadrul c\u0103reia se convenea cre\u015fterea sau sc\u0103derea pre\u0163ului \u00een func\u0163ie de modul \u00een care se prezenta pia\u0163a.<\/span><\/div>\n
            Pozi\u0163ia de lider cu cei 66.000 de salaria\u0163i, dividendele considerabile acordate ac\u0163ionarilor s\u0103i, datorate faptului c\u0103 -eroare pshihologic\u0103- capitalul teoretic al lui Standard nu cre\u015ftea \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 cu valoarera real\u0103 a activelor nete, au determinat acuza\u0163ia c\u0103 societatea ar urm\u0103ri s\u0103 aspire la monopol.<\/span><\/div>\n
            Din 1904 p\u00e2n\u0103 \u00een 1906, i-au fost intentate 20 de procese cu acuza\u0163ia c\u0103 atenteaz\u0103 la libertatea comer\u0163ului bloc\u00e2nd mecanismul pie\u0163ei; \u00een lipsa concuren\u0163ei, se spunea, Standard m\u0103rea pre\u0163urile, practic\u00e2nd dumpingul \u00een zonele de liber\u0103 concuren\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
            De fapt toate acestea se produceau \u00een mod real, dar din umbr\u0103: John D. Rockefeller, pe ascuns, f\u0103cea s\u0103 creasc\u0103 pre\u0163urile ici \u015fi colo sau s\u0103 scad\u0103 sub pre\u0163ul de cump\u0103rare. Niciodat\u0103 n-a \u00eencercat vreun sentiment de mil\u0103.<\/span><\/div>\n
            Cel care \u00een ajuta s\u0103 realizeze un profit f\u0103c\u00e2nd s\u0103 scad pre\u0163ul de cost la Standard se \u00eembog\u0103\u0163ea. Pe cel care \u00eel stingherea, \u00eens\u0103, \u00eel zdrobea. La \u00eenceputul acestui secol, Rockefeller era omul cel mai detestat din \u0163ar\u0103.<\/span><\/div>\n
            Standard n-a putut s\u0103 c\u00e2\u015ftige toate procesele \u015fi, \u00een noiembrie 1909, tribunalul din Saint Louis a decis eliminarea companiei din statul Texas. La apelul f\u0103cut de companie, la 15 mai 1911, Curtea Suprem\u0103 a hot\u0103r\u00e2t dizolvarea \u015fi distribuirea ac\u0163iunilor sale \u00eentre cele 70 de societ\u0103\u0163i participante.<\/span><\/div>\n
            De fapt, pre\u0163edintele Theodore Rosevelt, om tot at\u00e2t de generos pe c\u00e2t era de zg\u00e2rcit era John D. s-a plasat \u00een fruntea adversarilor trustului, hot\u0103r\u00e2rea care s-a luat constituind pentru el o victorie personal\u0103.<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 1859, familia Rockefeller locuia la Cleveland (Ohio), la 100 mile de Titusville, \u00eentr-o confortabil\u0103 cas\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103 plasat\u0103 pe strada Euclide, col\u0163 cu strada Case. Familia era format\u0103 din William Avery Rockefeller, so\u0163ia sa, Eliza Davison, \u015fi cei \u015fase copii ai lor. Pentru a asigura existen\u0163a tuturor acestora, William a fost pe r\u00e2nd: misit […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19852"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19852"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19852\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19852"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19852"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19852"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}