{"id":19827,"date":"2011-04-05T08:51:00","date_gmt":"2011-04-05T08:51:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/primul-razboi-mondial_7772"},"modified":"2011-04-05T08:51:00","modified_gmt":"2011-04-05T08:51:00","slug":"primul-razboi-mondial_7772","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/05\/primul-razboi-mondial_7772\/","title":{"rendered":"Primul R\u0103zboi Mondial"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Primul R\u0103zboi Mondial a fost numit \u201ePrimul R\u0103zboi total al omenirii\u201d. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom \u00eencerca s\u0103 v\u0103 convingem c\u0103 dura caracterizare este un trist adev\u0103r. La \u00eenceputul secolului XX statele din Europa se aflau majoritatea sub conducerea unor monarhii care erau \u00eenrudite \u00eentre ele. O stare de antipatie exista de mai mult\u0103 vreme \u00eentre statele acestea. Se pare c\u0103 monarhii lor erau totu\u015fi o familie relativ unit\u0103 mai ales datorit\u0103 reginei Victoria a Angliei care era considerat\u0103 un fel de \u201ebunic\u0103\u201d a tuturor. Dar dup\u0103 moartea acesteia rela\u0163iile dintre ace\u015ftia au \u00eenceput s\u0103 fie subordonate rela\u0163iilor dintre popoarele pe care le conduceau. Totu\u015fi existau \u015fi excep\u0163ii: Fran\u0163a spre exemplu era o Republic\u0103.<\/span><\/div>\n
            La acest \u00eenceput de veac s-au conturat dou\u0103 mari blocuri armate: Antanta \u015fi Puterile Centrale. Cea dint\u00e2i forma\u0163iune a fost alc\u0103tuit\u0103 prin voin\u0163a cancelarului Bismarck al Germaniei \u015fi era alc\u0103tuit\u0103 din Germania, Austro-Ungaria \u015fi Imperiul \u0162arist. Dup\u0103 r\u0103zboaiele balcanice \u00eens\u0103 Imperiul \u0162arist se retrage din alian\u0163\u0103 nefiind mul\u0163umit\u0103 de pozi\u0163ia Germaniei de la tratativele de pace de la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului. Locul \u00eei va fi luat de Italia iar alian\u0163a va primi numele de Puterile Centrale referirea f\u0103c\u00e2ndu-se la faptul c\u0103 cele trei state ocupau tot centrul Europei. Imperiul \u0162arist a \u00eenceput s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia restului Europei asupra form\u0103rii acestei alian\u0163e prea puternic\u0103 \u00eempotriva oric\u0103rui alt stat care i s-ar fi \u00eempotrivit de unul singur. Rezultatul a fost formarea Triplei \u00cen\u0163elegeri sau Antanta alc\u0103tuit\u0103 din Imperiul \u0162arist, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie. Rom\u00e2nia avea o alian\u0163\u0103 secret\u0103 cu Puterile Centrale dar \u00een final va purta r\u0103zboiul al\u0103turi de Antanta pentru a-\u015fi elibera fra\u0163ii din Transilvania. Ulterior Italia se va al\u0103tura \u015fi ea Antantei pentru a-\u015fi elibera teritoriile aflate sub guvernarea Imperiului Austro-ungar. Bulgaria \u015fi Imperiul Otoman se vor al\u0103tura Puterilor Centrale \u015fi Serbia Antantei. Spania, Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda, Elve\u0163ia \u015fi Suedia vor r\u0103m\u00e2ne neutre fa\u0163\u0103 de noile mi\u015fc\u0103ri din Europa.<\/span><\/div>\n
            Starea de r\u0103zboi plutea \u00een Europa de\u015fi exista \u015fi un puternic curent pacifist pentru a c\u0103rui dovad\u0103 putem aduce crearea premiului Nobel pentru pace. Exista o curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor \u00eentre marile puteri \u015fi alian\u0163e. Coloniile erau \u015fi ele preg\u0103tite pentru conflict. Japonia se aliaz\u0103 \u015fi ea cu Antanta. \u00cen Europa Marile Puteri aveau fiecare c\u00e2te un interes pentru \u00eenceperea r\u0103zboiului. Fran\u0163a dorea s\u0103-\u015fi recupereze Alsacia \u015fi Lorena, Germania \u015fi Austro-Ungaria aveau tendin\u0163e expansioniste \u00een politica lor la fel ca \u015fi Bulgaria \u015fi Imperiul Otoman. Imperiul \u0162arist dorea s\u0103-\u015fi extind\u0103 grani\u0163ele \u00eenspre Imperiul Otoman \u015fi \u00eenspre Austro-Ungaria iar Marea Britanie s\u0103-\u015fi apere teritoriile \u015fi coloniile \u00een cazul unui r\u0103zboi.<\/span><\/div>\n
            Se poate observa c\u0103 situa\u0163ia era a\u015fadar foarte tensionat\u0103 \u015fi cu toate acesta echilibrul \u015fi starea de pace tensionat\u0103 s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een 1914. O cauz\u0103 ar putea fi alc\u0103tuirea alian\u0163elor. Englezii de r\u00e2nd \u015fi germanii spre exemplu nu puteau \u00een\u0163elege cum dintr-o dat\u0103 sunt \u00een r\u0103zboi unii cu al\u0163ii c\u00e2nd ei fuseser\u0103 alia\u0163i tradi\u0163ionali de at\u00e2t de mult\u0103 vreme. Starea era cu at\u00e2t mai bulversant\u0103 pentru englezi care se vedeau alia\u0163ii Fran\u0163ei, \u0163ara care le fusese inamic\u0103 \u00eenc\u0103 de la procesul acesteia de formare. Apoi comer\u0163ul dintre state era totu\u015fi foarte profitabil. Fiecare stat al Antantei avea leg\u0103turi multiple de comer\u0163 cu statele Puterilor Centrale \u015fi rela\u0163ia era valabil\u0103 \u015fi pentru statele Puterilor Centrale. Comer\u0163ul era practicat \u00eens\u0103 mai ales de c\u0103tre oamenii marilor trusturi \u015fi marilor b\u0103nci. Celor care conduceau financiar statele nu celor care conduceau statele \u00een mod concret. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 aceast\u0103 clas\u0103 dominant\u0103 a lumii putea s\u0103 \u00eent\u00e2rzie r\u0103zboiul dar nu ar fi putut \u00eempiedica producerea lui care ajunsese s\u0103 fie dorit\u0103 nu numai de oamenii de stat \u015fi politicienii vremii ci \u015fi de popula\u0163iile de atunci. O mul\u0163ime de popoare doreau s\u0103 se elibereze de sub conduceri str\u0103ine cum ar fi rom\u00e2nii, slovacii, cehii, polonezii \u015fi italienii din nord-estul Italiei. Ace\u015ftia au fost obliga\u0163i s\u0103 lupte \u00eempotriva celor de-un s\u00e2nge cu ei sau s\u0103 poarte un r\u0103zboi pe care nu-l considerau al lor ca \u015fi \u00een cazul cehilor care au trebuit s\u0103 ac\u0163ioneze \u00eempotriva voin\u0163ei lor \u015fi a c\u0103ror atitudine o vom putea oric\u00e2nd deduce cu u\u015furin\u0163\u0103 din nemuritoarea oper\u0103 a lui Iaroslav Hasek: Aventurile bravului soldat Svejk. <\/span><\/div>\n
            Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul s-a produs. Acel eveniment a\u015fteptat de toat\u0103 lumea a cuprins \u00eentreaga Europ\u0103. \u00cenceputul r\u0103zboiului s-a produs sub un pretext care nu va mai avea nici o leg\u0103tur\u0103 cu r\u0103zboiul \u00een continuare alta dec\u00e2t de a-l fi pornit.<\/span><\/div>\n
            \u00cen Serbia func\u0163iona o forma\u0163iune numit\u0103 \u201eM\u00e2nu\u015fa Neagr\u0103\u201d care \u00ee\u015fi recruta membrii din r\u00e2ndurile studen\u0163ilor s\u00e2rbi sau \u0163\u0103ranilor s\u00e2rbi s\u0103raci \u015fi deseori bolnavi de tuberculoz\u0103 sau alte boli ale vremii. Membrii jurau s\u0103-\u015fi elibereze neamul sub orice form\u0103, \u015fi folosind violen\u0163a. A\u015fa c\u0103 atunci c\u00e2nd au auzit de vizita arhiducelui Franz Ferdinand, prin\u0163ul mo\u015ftenitor al Austro-Ungariei la Sarajevo pentru a verifica starea diviziei armate de aici \u00een iunie 1914, membrii organiza\u0163iei au \u00eentrev\u0103zut o ocazie pentru a-\u015fi pune \u00een aplicare o parte a planurilor. Mai mul\u0163i membrii au fost mobiliza\u0163i pentru a avea mai multe \u015fanse de reu\u015fit\u0103. Cel care reu\u015fe\u015fte s\u0103-i asasineze pe arhiduce \u015fi pe so\u0163ia acestuia la 28 iunie 1914 este studentul Gavrilo Princip. Acesta va fi judecat de poporul s\u00e2rb \u015fi condamnat la moarte doar pentru ca dup\u0103 r\u0103zboi trupul s\u0103-i fie dezgropat \u015fi re\u00eengropat cu mare fast \u00een locul de unde a tras \u00eenspre familia regal\u0103, ca un erou al noului stat format Yugoslavia.<\/span><\/div>\n
            Evenimentele s-au precipitat dup\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare. Franz Joseph nu a reac\u0163ionat prea emo\u0163ional. Nu s-au organizat funeralii na\u0163ionale \u015fi Austro-Ungaria trimite un ultimatum Serbiei \u00een care \u00eei impune ni\u015fte condi\u0163ii umilitoare \u015fi de neacceptat. O lun\u0103 mai t\u00e2rziu la 28 iulie 1914 se declar\u0103 r\u0103zboi Serbiei. Rusia, ca ap\u0103r\u0103toare a popoarelor balcanice declarat r\u0103zboi Austro-Ungariei. Germania, jurat\u0103 s\u0103-\u015fi apere aliatul declar\u0103 \u015fi ea r\u0103zboi Rusiei. Fran\u0163a va veni \u00een ajutorul Rusiei declar\u00e2ndu-se mobilizarea general\u0103 pe 3 august 1914. La 4 august 1914 intr\u0103 \u00een r\u0103zboi \u015fi Anglia.<\/span><\/div>\n
            Fronturile principale s-au conturat deja. Exista un Front de Vest \u015fi unul de Est. Fronturi secundare existau \u00een Grecia, Nord – Vestul Italiei, Caucaz \u015fi mai apoi alia\u0163ii \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze un front \u00een Asia Mic\u0103 la Galipolli \u015fi \u00een sudul Imperiului Otoman.<\/span><\/div>\n
            Iat\u0103 opera\u0163iunile militare principale din timpul r\u0103zboiului din Europa:<\/span><\/div>\n
1914<\/span><\/b><\/div>\n
Frontul de Vest:            5-12 septembrie \u2013 B<\/p>\n

\u0103t\u0103lia de la Marna<\/span><\/div>\n

Frontul de Est: 26-30 august \u2013 B\u0103t\u0103lia de la Tannenberg<\/span><\/div>\n
                                    6-15 septembrie \u2013 B\u0103t\u0103lia de la lacurile Mazuriene <\/span><\/div>\n
1915<\/span><\/b><\/div>\n
Frontul de Vest:            ofensive franco \u2013 engleze \u00een Champagne \u015fi Artois<\/span><\/div>\n
Frontul de Est:              ofensiva german\u0103 \u00een Gali\u0163ia, Ucraina \u015fi Bielorusia<\/span><\/div>\n
Frontul italian:               lupte grele la Isonzo<\/span><\/div>\n
1916<\/span><\/b><\/div>\n
Frontul de Vest:            februarie \u2013 decembrie \u2013 B\u0103t\u0103lia de la Verdun<\/span><\/div>\n
Frontul de Est:              ofensiva rom\u00e2n\u0103 din Transilvania; respingerea acesteia \u015fi ocuparea Bucure\u015ftiului de c\u0103tre inamic<\/span><\/div>\n
1917<\/span><\/b><\/div>\n
            aprilie: intrarea S.U.A. \u00een r\u0103zboi de partea Antantei;<\/span><\/div>\n
Frontul de Est:  b\u0103t\u0103liile de la M\u0103r\u0103\u015fti, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz (iulie – august)<\/span><\/div>\n
1918<\/span><\/b><\/div>\n
Frontul de Est:  Rusia \u00eencheie pace cu Germania \u015fi aliatele ei la Brest \u2013 Litovsk<\/span><\/div>\n
Frontul de Vest:            ofensiv\u0103 a alia\u0163ilor \u00eempotriva germanilor<\/span><\/div>\n
            29 septembrie \u2013 capitularea Bulgariei<\/span><\/div>\n
            30 octombrie \u2013 Imperiul Otoman cere armisti\u0163iu<\/span><\/div>\n
            3 noiembrie \u2013 Austro-Ungaria cere armisti\u0163iu<\/span><\/div>\n
            11 noiembrie \u2013 armisti\u0163iu \u00eentre Germania \u015fi puterile Antantei<\/span><\/div>\n
            A\u015fa arat\u0103 tot r\u0103zboiul comprimat de c\u0103tre min\u0163ile omene\u015fti el a fost cu siguran\u0163\u0103 mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Opera\u0163iunile militare nu se pot rezuma la o simpl\u0103 \u00een\u015firuire de evenimente pentru c\u0103 ele au \u00eensemnat cu mult mai mult pentru oamenii acelor vremuri, \u015fi pentru cei ce le-au urmat lor, inclusiv noi.<\/span><\/div>\n
            B\u0103t\u0103liile s-au purtat cu un armament nou performant \u015fi cu scopul precis de a ucide \u00een mas\u0103. R\u0103zboiul este considerat primul r\u0103zboi industrializat al omenirii. O industrie terifiant de precis\u0103 cu obiectivul unic de a secera vie\u0163i. Putem lua orice b\u0103t\u0103lie de pe parcursul acestui r\u0103zboi pentru a ne asigura de ferocitatea acestuia.<\/span><\/div>\n
            Putem s\u0103 ne g\u00e2ndim la ofensiva englezilor de la Galipolli. Ace\u015ftia au \u00eencercat s\u0103 creeze \u00een aceast\u0103 parte un front de distragere a aten\u0163iei pentru a lansa un atac mai puternic \u00een nord vestul peninsulei. Frontul se \u00eentindea pe o f\u00e2\u015fie mare de p\u0103m\u00e2nt aflat\u0103 pe malul m\u0103rii, a\u015fezat pe o falez\u0103. Cucerirea primelor sute de metrii s-a f\u0103cut cu pierderi imense de partea trupelor australiene \u015fi neozeelandeze care alc\u0103tuiau grosul acestei p\u0103r\u0163i a armatei. Oamenii erau pur \u015fi simplu nimici\u0163i de bateriile \u015fi mitralierele turcilor a\u015fezate pe pozi\u0163ii numai potrivite pentru rolul pe care trebuiau s\u0103-l \u00eendeplineasc\u0103. Aprovizionarea trupelor instalate pe pozi\u0163ii a fost apoi des oprit\u0103 ace\u015ftia r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mult timp cu proviziile proprii ne\u00eendestul\u0103toare. Pe front au \u00eenceput s\u0103 se formeze buzunare, deseori plutoane \u00eentregi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe pozi\u0163ii \u00een urma retragerilor \u00een dezordine. \u00centr-o zi cele dou\u0103 tabere au convenit la un armisti\u0163iu de dou\u0103 ore pentru a-\u015fi \u00eengropa victimele doar pentru c\u0103 mirosul acestora nu le mai permitea s\u0103 respire. Totul s-a terminat oricum cu retragerea englezilor.<\/span><\/div>\n
            O alt\u0103 b\u0103t\u0103lie petrecut\u0103 cu mari sacrificii umane a fost cea de la Verdun. Aici se pare c\u0103 au murit mai mul\u0163i oameni dec\u00e2t \u00een oricare alt\u0103 b\u0103t\u0103lie a istoriei. S\u0103 studiem pu\u0163in c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie pentru a afla de ce este at\u00e2t de important\u0103 aceast\u0103 parte a Frontului de Vest.<\/span><\/div>\n
            Planul de atac pentru scoaterea Fran\u0163ei din r\u0103zboi a fost f\u0103cut de c\u0103tre contele von Schlieffen care pl\u0103nuia un atac prin teritoriul Belgiei \u015fi eventual prin cel al Olandei cu un atac de \u00eenv\u0103luire asupra Parisului \u015fi for\u0163area guvernului francez la capitulare. Planul p\u0103rea s\u0103 func\u0163ioneze ini\u0163ial, trupele germane trec\u00e2nd prin Belgia cu o vitez\u0103 respectabil\u0103. \u00cens\u0103 \u00een noiembrie 1914 ofensiva german\u0103 a fost blocat\u0103 de trupele aliate la doar 40 km de Paris. Solda\u0163ii Antantei au reu\u015fit apoi s\u0103 mai \u00eemping\u0103 armatele inamice c\u00e2teva zeci de kilometri \u00eenapoi fortific\u00e2nd linia frontului pe aceste coordonate. R\u0103zboiul s-a transformat dintr-un r\u0103zboi de manevre \u00eentr-unul de pozi\u0163ii. Fiec\u0103rei tabere \u00eei era mai u\u015for s\u0103 reziste pe pozi\u0163ii dec\u00e2t s\u0103 atace. Fiecare atac se solda cu pierderi semnificative. Astfel \u00een februarie 1916 se decide \u00eenceperea ofensivei de la Verdun de c\u0103tre Imperiul German. Calculele istoricilor estimeaz\u0103 c\u0103 pentru fiecare kilometru p\u0103trat de teritoriu pierdut sau c\u00e2\u015ftigat de Puterile Centrale \u00een zon\u0103 s-au pierdut sute de oameni. M\u0103celul a culminat cu nop\u0163ile de groaz\u0103 \u00een care s-au pierdut c\u00e2teva zeci de mii de oameni \u00een doar dou\u0103 nop\u0163i. Ceva trebuia f\u0103cut pentru c\u0103 Puterile Centrale nu p\u0103reau s\u0103 opreasc\u0103 ofensiva. Solu\u0163ia a ap\u0103rut dintr-o parte probabil nea\u015fteptat\u0103. Antanta a f\u0103cut o cerere major\u0103 Rom\u00e2niei de intrare \u00een r\u0103zboi de partea ei \u00een schimbul Transilvaniei \u00een cazul victoriei. Rom\u00e2nia a intrat a\u015fadar \u00een r\u0103zboi \u00een vara anului 1916 \u00eenaint\u00e2nd mult \u00een teritoriul Austro-Ungariei, aliatul Germaniei. Aceasta, trebuind s\u0103-\u015fi apere aliatul este for\u0163at\u0103 s\u0103 aduc\u0103 trupe de pe Frontul Vest pe cel din Est. Relocarea acesta pune cap\u0103t ofensivei de la Verdun bilan\u0163ul final ajung\u00e2nd la fel de tragic pentru ambele blocuri militare.<\/span><\/div>\n
            Pe Frontul de Est r\u0103zboiul avea o tendin\u0163\u0103 spre unul de manevre dar a degenerat \u00eentr-unul de pozi\u0163ii mai ales \u00een zona Rom\u00e2niei care folosea armament cump\u0103rat de la Antanta \u015fi instructori veni\u0163i de pe Frontul de Vest unde acest tip de r\u0103zboi se prac<\/p>\n

tica deja de doi ani.<\/span><\/div>\n

            Blocada instaurat\u0103 de c\u0103tre Antant\u0103 Puterilor Centrale a \u00eenceput \u00eens\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 efectul. Acum \u015fi Rom\u00e2nia fiind \u00een r\u0103zboi Tripla Alian\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 o alt\u0103 surs\u0103 important\u0103 de hran\u0103 orice comer\u0163 cu aceasta oprindu-se. Aceasta \u015fi r\u0103zboiul de uzur\u0103 \u00eencep s\u0103-\u015fi fac\u0103 efectul. \u00cens\u0103 c\u00e2nd toate p\u0103reau s\u0103 arate c\u0103derea Germaniei evenimentele din Rusia unde Lenin reu\u015fe\u015fte s\u0103 instaureze comunismul produc \u00eencheierea p\u0103cii de la Brest – Litovsk. Rom\u00e2nia va fi for\u0163at\u0103 astfel s\u0103 capituleze \u015fi ea.<\/span><\/div>\n
            Acum Puterile Centrale aveau majoritate pe Frontul de Vest. Aceasta p\u0103rea s\u0103-i avantajeze. Are loc o ultim\u0103 ofensiv\u0103 care mai \u00eempinge pu\u0163in linia frontului. \u00cens\u0103 apari\u0163ia tancului pune cap\u0103t r\u0103zboiului de tran\u015fee. Aceasta va produce semnarea armisti\u0163iului dintre Germania \u015fi Antant\u0103, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman \u015fi Bulgaria erau deja ie\u015fite din r\u0103zboi.<\/span><\/div>\n
            Nu se pune \u00eens\u0103 mult accent pe ceea ce face Antanta \u00een continuare \u015fi anume: ea nu ridic\u0103 blocada impus\u0103 fo\u015ftilor alia\u0163i. Scopul era evident: for\u0163area acestora la a accepta orice condi\u0163ii de pace impuse de Antant\u0103. \u00cens\u0103 acest nou r\u0103zboi este \u00eendreptat \u00eempotriva copiilor, b\u0103tr\u00e2nilor \u015fi civililor \u00een general. Nu se mai lupt\u0103 dou\u0103 armate ci este vorba doar de asuprirea unor na\u0163iuni de c\u0103tre altele. \u00cen final Puterile Centrale sunt obligate s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mari datorii de r\u0103zboi \u015fi le sunt luate anumite teritorii.<\/span><\/div>\n
            Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi va \u00eenf\u0103ptui \u00een sf\u00e2r\u015fit \u201eMarea Unire\u201d prin al\u0103turarea Basarabiei, Bucovinei \u015fi Transilvaniei statului unitar Rom\u00e2nia. Astfel se \u00eendeplinesc \u015fi ultimele cerin\u0163e ale revolu\u0163ionarilor de la 1848. Polonia \u00ee\u015fi va c\u00e2\u015ftiga independen\u0163a, la fel Cehia \u015fi Slovacia care se vor uni alc\u0103tuind Cehoslovacia. Italia \u00ee\u015fi va primi teritoriile din Nord \u2013 Vest. Statele slave din Balcani se vor elibera \u015fi se vor uni \u00eentr-un stat unic federal: Yugoslavia. Fran\u0163a va primi Alsacia \u015fi Lorena. Imperiul Otoman pierde unele teritorii la fel \u015fi Austro-Ungaria care se dezmembreaz\u0103 aproape total. Se poate spune c\u0103 r\u0103zboiul a fost unul al na\u0163iunilor datorit\u0103 efectelor lui. Oricum adev\u0103ratul c\u00e2\u015ftig\u0103tor al s\u0103u a fost S.U.A. care \u00ee\u015fi schimb\u0103 raportul de putere cu celelalte na\u0163iuni sl\u0103bite de r\u0103zboi.<\/span><\/div>\n
            Acestea au fost evenimentele. Dar ele au fost posibile datorit\u0103 acelui armament performant de care spuneam. S\u0103-l analiz\u0103m pu\u0163in.<\/span><\/div>\n
            \u00cenceputul r\u0103zboiului a fost caracterizat de un entuziasm nemaiv\u0103zut. Asta se putea vedea \u015fi din neglijen\u0163a ini\u0163ial\u0103 a comandan\u0163ilor. Este celebru un film de epoc\u0103 al unui reporter de r\u0103zboi \u00een care este filmat un cerceta\u015f c\u0103lare \u00een recunoa\u015ftere \u00een teritoriul inamic \u00een primele zile ale r\u0103zboiului. Acesta e atacat de tunuri de artilerie. Dovad\u0103 c\u0103 nici una dintre p\u0103r\u0163i nu \u015ftia exact cum va folosi armele \u00een noul r\u0103zboi. Se ag\u0103\u0163au de idei vechi sau foloseau ineficient noile inven\u0163ii. Mai t\u00e2rziu cercet\u0103rile se vor face exclusiv cu spioni sau avioane. De aici \u015fi apari\u0163ia avioanelor de v\u00e2n\u0103toare ini\u0163ial create pentru atacul celor de recunoa\u015ftere mai apoi angaj\u00e2ndu-se \u00een reale lupte aeriene.<\/span><\/div>\n
            Fiecare armat\u0103 \u00ee\u015fi folosea avia\u0163ia ca un obiect de propagand\u0103 datorit\u0103 multor simboluri pe care aceasta le reprezint\u0103. Avionul este o form\u0103 a libert\u0103\u0163ii de care solda\u0163ii \u00eenrobi\u0163i \u00een tran\u015fee trebuiau s\u0103-\u015fi aduc\u0103 aminte \u015fi tot ele reprezentau v\u00e2rful de lance al tehnologiei vremii. \u00cempotriva lor se folosea foarte eficient artileria anti aerian\u0103 de la acea vreme.<\/span><\/div>\n
            Grenadele folosite de ambele tabere erau de mai multe variet\u0103\u0163i. S-au folosit de la grenade fumigene p\u00e2n\u0103 la grenadele explozive \u015fi grenadele cu schije toate tipurile. Datorit\u0103 acestora se cunosc \u00eenc\u0103 cel pu\u0163in dou\u0103 accesorii inventate pentru a le contracara: masca de gaze \u015fi casca metalic\u0103 \u00eempotriva schijelor. Folosirea lor a emis greut\u0103\u0163i de ambele p\u0103r\u0163i datorit\u0103 sistemului de num\u0103rare \u015fi aruncare. Mobilizarea fiind general\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i, mul\u0163i solda\u015fi nu \u015ftiau s\u0103 numere destul de repede sau se \u00eencurcau declan\u015f\u00e2nd explozia unei grenade \u00een propria lor tab\u0103r\u0103.<\/span><\/div>\n
            F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cele mai folosite arme au fost piesele de artilerie. Au existat \u00een toate calibrurile posibile \u015fi toate formele posibile. De la calibrul 60mm folosit \u00eempotriva infanteriei la \u00eenceputul r\u0103zboiului p\u00e2n\u0103 la giganticul tun al Big Berta-ei, tunul uria\u015f folosit de germani \u00een ultimii ani ai r\u0103zboiului pentru a bombarda Parisul din spatele liniilor frontului. De la artilerie folosit\u0103 \u00eempotriva infanteriei p\u00e2n\u0103 la cea folosit\u0103 \u00eempotriva avioanelor \u015fi a tancurilor. Avioanele mai erau folosite \u015fi ele uneori \u00een bombardamente.<\/span><\/div>\n
            Cea mai avansat\u0103 arm\u0103 creat\u0103 \u015fi folosit\u0103 \u00een acest r\u0103zboi r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi tancul. Inventat ini\u0163ial de alia\u0163i \u015fi mai apoi copiat de germani, tancul a fost arma care a pus cap\u0103t r\u0103zboiului de tran\u015fee. Tancul era folosit ca suport pentru infanterie. S-ar putea asem\u0103na cu un scut mobil pentru solda\u0163ii pe care-i ap\u0103r\u0103. Primul model a fost Matilda creat\u0103 de englezi. Aceasta era dotat\u0103 cu dou\u0103 mitraliere laterale care aveau unicul scop de a oferi o oarece paz\u0103 vehiculului, nu erau folosite pentru a ataca propriuzis, pentru aceasta exista infanteria din spatele tancului. Mai t\u00e2rziu a fost dotat \u015fi cu un mic tun pentru atac. Francezii au fost \u015fi ei rapizi \u00een a-\u015fi copia alia\u0163ii \u00eens\u0103 modelele lor s-au dovedi a fi ineficiente. Spre exemplu: au avut un tanc dotat doar cu tun. Aceasta permitea scoaterea rapid\u0103 din lupt\u0103 a vehiculului prin avarierea \u015fenilelor prin simplul tir concentrat al unui grup de trei \u2013 patru solda\u0163i sau de focul sus\u0163inut al unei mitraliere.<\/span><\/div>\n
            R\u0103zboiul a impresionat \u00een mare m\u0103sur\u0103 scriitorii vremii. L-am amintit deja pe Iaroslav Hasek. De men\u0163ionat este cartea \u201eNimic nou pe Frontul de Vest\u201d scris\u0103 de Erich Maria Ramarque. Carte care i-a adus faima descriind \u201eaventurile\u201d unui mic grup de solda\u0163i tineri care s-au \u00eenrolat \u00een armat\u0103 de pe b\u0103ncile \u015fcolii \u015fi care s-au \u00eenv\u0103\u0163at cu meseria lor de ucig\u0103tori de oameni a\u015fa cum s-ar fi \u00eenv\u0103\u0163at cu oricare alt\u0103 meserie.<\/span><\/div>\n
            Dintre autorii rom\u00e2ni trebuie aminti\u0163i Liviu Rebreanu, Camil Petrescu \u2013 \u201eUltima noapte de dragoste, prima noapte de r\u0103zboi\u201d, Alexandru Daia \u2013 \u201eEroi la \u015faisprezece ani\u201d, carte \u00een care autorul \u00ee\u015fi poveste\u015fte \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din tinere\u0163e c\u00e2nd f\u0103cea parte din grupul de cerceta\u015fi Vulturii Patriei care \u00eendeplineau func\u0163ii de sanitari mesageri \u015fi \u00een unele cazuri spioni pe frontul rom\u00e2nesc.<\/span><\/div>\n
            Este r\u0103zboiul un eveniment din care s-au tras unele concluzii? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 da \u00eens\u0103 dac\u0103 ne uit\u0103m la viitorul Europei nu putem afirma c\u0103 au fost cele a\u015fteptate. Fiecare putere pare s\u0103-\u015fi fi re\u0163inut gre\u015felile de c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie \u015fi nu marea gre\u015feal\u0103 de a porni un r\u0103zboi. \u00cen urm\u0103torul r\u0103zboi care nu are loc la prea mul timp dup\u0103 acesta Europa este din nou preg\u0103tit\u0103 de un conflict mai s\u0103lbatic, mai s\u00e2ngeros. Se angajeaz\u0103 din nou \u00eentr-un conflict mai distructiv dec\u00e2t primul, mai s\u0103lbatic unde crimele de r\u0103zboi se \u0163in lan\u0163 \u015fi par s\u0103 fac\u0103 parte integrant\u0103 din peisaj. Fiecare putere evit\u0103 repetarea erorilor din Primul R\u0103zboi Mondial f\u0103c\u00e2nd din Al Doilea o ma\u015fin\u0103 de omor\u00e2t mai eficient\u0103 \u015fi mai precis\u0103. Armele se rafineaz\u0103 \u015fi ele mai tare omul p\u0103r\u00e2nd s\u0103 nu mai aib\u0103 nici o importan\u0163\u0103. R\u0103zboiul va devasta din nou Europa \u015fi S.U.A. \u00ee\u015fi va m\u0103ri din nou puterea devenind incontestabil cea mai important\u0103 dintre toate puterile r\u0103mase.<\/span><\/div>\n
            Concluziile trase au fost gre\u015fite a\u015fadar. Totu\u015fi unele efecte au fost benefice printre care m\u0103 refer mai ales la eliberarea na\u0163iunilor \u015fi al puterea prins\u0103 de c\u0103tre no\u0163iunea de autodeterminare a na\u0163iunilor.<\/span><\/div>\n
            Concluzia tras\u0103 de noi la sf\u00e2r\u015fitul acestui referat este c\u0103 r\u0103zboiul poate porni oric\u00e2nd din orice cauz\u0103 dac\u0103 aceast\u0103 nu este rapid rezolvat\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 fim oric\u00e2nd preg\u0103ti\u0163i pentru aceast\u0103 rezolvare rapid\u0103.<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Primul R\u0103zboi Mondial a fost numit \u201ePrimul R\u0103zboi total al omenirii\u201d. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom \u00eencerca s\u0103 v\u0103 convingem c\u0103 dura caracterizare este un trist adev\u0103r. La \u00eenceputul secolului XX statele din Europa se aflau majoritatea sub conducerea unor monarhii care erau \u00eenrudite \u00eentre ele. O stare de antipatie exista de mai mult\u0103 vreme […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19827"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19827"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19827\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19827"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19827"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}