{"id":19822,"date":"2011-04-05T09:11:00","date_gmt":"2011-04-05T09:11:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/razboaiele-dacice-ale-imparatului"},"modified":"2011-04-05T09:11:00","modified_gmt":"2011-04-05T09:11:00","slug":"razboaiele-dacice-ale-imparatului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/05\/razboaiele-dacice-ale-imparatului\/","title":{"rendered":"R\u0103zboaiele dacice ale \u00eemp\u0103ratului Traian"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Cauzele  r\u0103zboaielor dintre daci si romani <\/span><\/b>Studierea<\/span> <\/span>cauzelor acestor<\/span> <\/span>r\u0103zboaie ar p\u0103rea superflua, av\u00e2nd in vedere conflictul perpetuu, de secole, dintre  romani si popula\u0163iile transdanubiene. Totu\u015fi, nici una din confrunt\u0103rile anterioare nu a avut amploarea celor doua r\u0103zboaie dacice ale lui Traian si nu au avut scopul – sau un scop at\u00e2t de clar definit \u2013 precum acela al lui Traian: de a transforma Dacia in provincie romana.  <\/b>\u00cencerc\u00e2nd a deslu\u015fi cauzele acestor r\u0103zboaie, este drept a da mai intai  cuv\u00e2ntul celor vechi; din p\u0103cate, cunoa\u015ftem numai opinia cuceritorilor, chiar si acestea din doua surse dep\u0103\u015find un secol intre ele.    <\/b>Astfel, referindu-se la lipsa de barbatie a lui Domitian, Pliniu cel Tanar afirma despre daci: \u201ePrin urmare au prins curaj, au scuturat jugul si nu mai luptau cu noi pentru libertatea lor, ci pentru supunerea noastr\u0103 si nu mai \u00eencheiau nici m\u0103car un armisti\u0163iu dec\u00e2t pe picior de egalitate si ca sa primeasc\u0103 ei condi\u0163iile noastre, trebuia mai intai ca noi sa le primim pe ale lor.\u201d Desigur, autorul roman exagereaz\u0103 mult c\u00e2nd afirma ca dacii se r\u0103zboiau cu inten\u0163ii anexioniste.<\/span><\/div>\n
     Faptul ca Decebal, diplomat abil, \u015ftiuse sa \u00eentoarc\u0103 sortii izb\u00e2nzii in favoarea sa si sa utilizeze ajutoarele romane in scopul \u00eent\u0103ririi st\u0103p\u00e2nirii sale, nemul\u0163umeau pe Traian. :\u201dDeoarece, daca un rege barbar a ajuns pana intr-acolo cu neru\u015finarea si nebunia sa, incat sa merite mania si indignarea ta\u201d , scrie Pliniu cel Tanar.<\/span><\/div>\n
Mai moderat si mai lucid, Cassius Dio scrie despre Traian:\u201dCugeta la cele savarsite de acesta si era cople\u015fit cand se g\u00e2ndea la sumele de bani pe care trebuiau sa le pl\u0103teasc\u0103 in fiecare an.\u201d<\/span><\/div>\n
Rezulta din aceste texte ca pricipala cauza de \u00eengrijorare era cre\u015fterea puterii dacilor. Imperiul avea experien\u0163a grava a prezentei unui vecin puternic la granitile sale orientale: regatul partic, care amenin\u0163a continuu posesiunile romane din Orient.   <\/span><\/div>\n
Celalalt motiv invocat de istoricul antic \u2013 sumele de bani anuale pl\u0103tite ca subsidii \u2013nu poate fi apreciat cu juste\u0163e , data fiind imposibilitatea de a evalua cuantumul acestora. Se poate crede ca, plata acestor subsidii c\u0103tre diferi\u0163i prin\u0163i barbari reprezint\u0103 o povara financiara apreciabila, de aceea nu o data imparatii romani au procedat la reducerea lor.<\/span><\/div>\n
     Fara \u00eendoiala, acestea reprezentau motive serioase, iar ele au at\u00e2rnat mult in cump\u0103na in propaganda imperiala in jurul problemei dacice. Totodat\u0103, at\u00e2t Augustus, cat si , mai recent, Domitian si-au dat seama de dificultatea cuceririi, dar mai ales a men\u0163inerii unei noi provincii; se \u015ftie doar ca Hadrian, abia urcat pe tron, era hot\u0103r\u00e2t s-o abandoneze. Se pare ca \u00eensu\u015fi Traian a ezitat in luarea unei decizii, ca at\u00e2t mai mult cu cat a avut de \u00eenfruntat si opozi\u0163ia senatului. <\/span><\/div>\n
     Motivele expuse de autorii antici erau, chiar si numai ele, suficiente pentru a justifica r\u0103zboiul. Dar anexarea Daciei avea in vedere intr-o m\u0103sura la fel de \u00eensemnata, daca nu chiar mai mare \u2013 prada de r\u0103zboi si exploatarea bog\u0103\u0163iilor Daciei. <\/span><\/div>\n
Intr-o m\u0103sura, a tras in cump\u0103na si personalitatea \u00eemp\u0103ratului : militar \u00eenn\u0103scut , unul din cei mai de seama comandan\u0163i de o\u015fti  pe care i-a dat Roma. Cel pu\u0163in in cazul expedi\u0163iei contra par\u0163ilor, este limpede ca Traian dorea sa imite pe Alexandru Cel Mare, cuceritorul Orientului.<\/span><\/div>\n
     In ceea ce-l priveste pe Decebal, el si-a dat seama, desigur, de schimbarea de orientare in politica romana odat\u0103 cu urcarea pe tron a lui Traian.   <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
     <\/span><\/div>\n
R\u0103zboiul din anii 101-102<\/span><\/u><\/div>\n
\n<\/div>\n
     La 25 martie 101, \u00eemp\u0103ratul Traian parasea Roma si se \u00eendrepta spre Moesia Superioara, care reprezint\u0103 baza de pornire a opera\u0163iunilor militare.<\/span><\/div>\n
Preg\u0103tirile fuseser\u0103 minu\u0163ioase si duraser\u0103 aproape trei ani. Pentru a facilita concentrarea efectivelor si leg\u0103turile cu Panonia , \u00eemp\u0103ratul a \u00eentreprins doua lucr\u0103ri de arta de mare importanta. Pe malul drept al Dun\u0103rii, in clisura Cazanelor, a pus sa se taie un drum in stanca. De asemenea, pentru a u\u015fura leg\u0103turile pe Dun\u0103re, \u00eempiedicate de cataractele (pragurile) de la Por\u0163ile de Fier, a pus sa se sape un canal de-a lungul malului drept.<\/span><\/div>\n
In vederea r\u0103zboiului armata romana era formata din cele 4 legiuni ale Pannoniei, doua ale Moesiei Superioare, trei ale Moesiei Inferioare si alte c\u00e2teva aduse de pe Rin;in total 13-14 legiuni, num\u0103r\u00e2nd peste 70.000 oameni, la care se ad\u0103oga un mare num\u0103r de unitati auxiliare din armata regulata dar si forma\u0163iuni etnice speciale, recrutate din r\u00e2ndul diferitelor popoare. Opera\u0163iunile de debarcare erau sprijinite de flota dun\u0103reana, classis Flavia Moesica<\/i>, astfel incit for\u0163a de invazie se ridica la cca. 150.000 de oameni. Unit\u0103\u0163ile militare erau puse sub comanda unor generali si ofiteri capabili si \u00eencerca\u0163i pe c\u00e2mpul de lupta precum C. Iulius Quadratus Bassus, viitor guvernator al Daciei, P.Aelius Hadrianus (viitorul imparat), ca si o serie de tehnicieni precum gromaticul Balbus.<\/span><\/div>\n
      Armata dacilor era apreciabila ca forta insa numeric abia de trecea de 50.000 de oameni. Cum rezulta de pe Columna, armata lui Decebal era formata dintr-o cavalerie lupt\u00e2nd cu arcuri si o pedestrime \u00eenarmata cu palo\u015fe, s\u0103bii, iar ca stindard aveau vestitul balaur draco.     <\/i><\/span><\/div>\n
Decebal a \u00eencercat sa coalizeze la cauza antiromana si unele neamuri vecine precum bastarnii si sarma\u0163ii precum si pe Pacorus II regele  partilor.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Desfasurarea primul r\u0103zboi:<\/span><\/i><\/div>\n
\n<\/div>\n
Armata romana a p\u0103truns in Dacia pe un pod de vase, a\u015fa cum se vede intr-o scena de pe Columna lui Traian. Ajuns pe celalalt mal Traian tine sfat de r\u0103zboi iar sub comanda sa coloana traverseaz\u0103 Banatul spre Tibiscum.  O a doua coloana a armatei romane a p\u0103truns in Dacia pe la Dierna (Orsova), a \u00eenaintat pe Valea Cernei si a Timisului, \u00eent\u00e2lnindu-se cu prima coloana la Tibiscum (Jupa, langa Caransebes). Este posibil  ca o a treia coloana sa fi p\u0103truns pe la Drobeta, iar de aici a trecut pe sub mun\u0163i urc\u00e2nd apoi prin pasul Valcan spre Sarmizegetusa.Patrunzand pe teritoriul Daciei romanii consolidau terenul ocupat contruind castre, drumuri si poduri \u00eenaint\u00e2nd fara incidente. Decebal ii a\u015ftepta  pe romani intr-un loc prielnic pentru a da b\u0103t\u0103lia, la Tapae. \u00cencle\u015ftarea dintre daci si romani a fost cr\u00e2ncena asa cum reiese din scena de pe Columna lui Traian. In fata cople\u015fitoarei forte expedi\u0163ionare romane, Decebal se hotareste sa se retrag\u0103 spre cuibul de vulturi din mun\u0163i si sa reziste in cet\u0103\u0163ile cu ziduri de piatra. Intre timp evenimentele iau o \u00eentors\u0103tura noua. In iarna anilor 101-102, Decebal a \u00eencercat sa schimbe soarta r\u0103zboiului, organiz\u00e2nd o diversiune: invazia dacilor alia\u0163i cu sarma\u0163ii, roxolanii si burii germanici asupra Dobrogei.<\/span><\/div>\n
Ei au trecut Dun\u0103rea \u00eenghe\u0163ata apropiindu-se de zidurile fortifica\u0163iei romane ale c\u0103ror ziduri \u00eencearc\u0103 sa le sparg\u0103 cu \u201eberbecii\u201d. Atacul a luat prin surprindere garnizoanele romane invadatorii umpl\u00e2ndu-se de prazi.<\/span><\/div>\n
Traian \u00eensu\u015fi se \u00eembarca pe o corabie, plutind pe Dun\u0103re in jos si ii ataca infrangandu-i pe daci si alia\u0163ii lor. Lupta a fost cumplita si a durat pana la c\u0103derea nop\u0163ii, iar pe locul unde s-a desf\u0103\u015furat \u00eemp\u0103ratul Traian a \u00eentemeiat \u201eOra\u015ful Victoriei\u201d numit Nicopolis ad Istrum. Decebal a trimis soli, chiar \u00eenainte de \u00eenfr\u00e2ngere dar tratativele au e\u015fuat. Luptele se reiau, armata romana \u00eencepe sa urce pe mun\u0163i, ocup\u00e2nd cu mari primejdii colina dup\u0103 colina apropiindu-se astfel de capitala dacilor. Traian folosindu-se de o tehnica militara adecvata pentru asedierea si cucerirea cet\u0103\u0163ilor, executa o      opera\u0163iune de \u00eenv\u0103luire dinspre sud si sud-est pana c\u00e2nd armata sa a ajuns in fata Sarmizegetusei. In urma luptelor dintre daci si romani armata condusa de Traian este victorioasa  Dacia fiind invinsa dar nu zdrodita.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
                                                               <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
           Dupa victoria obtinuta, Traian  accepta propunerea lui Decebal privind incheierea pacii, pace care impune dacilor conditii foarte grele:<\/span><\/div>\n
                 -Decebal  trebuie sa cedeze toate teritoriile ocupate de romani in                              anii 101 \u2013 102 Banat, Tara Hategului, Oltenia, Muntenia, partea <\/span><\/div>\n
                     de sud-est a Transilvaniei,Moldova, pana la gura  raului<\/span><\/div>\n
                      Nistru (Tyras);<\/span><\/div>\n
                      <\/span><\/div>\n
                   -Decebal preda lui Traian armele si masinile de razboi pe care le <\/span><\/div>\n
                    capturasera in timpul luptelor si este obligat sa extradeze                                             <\/span><\/div>\n
                    specialistii si dezertorii romani;<\/span><\/div>\n
        <\/span><\/div>\n
                  -Decebal se obliga sa primeasca fugari sud-dunareni si sa nu mai<\/span><\/div>\n
                    angajeze militari romani.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
     Aceasta pace incheiata le-a dat posibiltatea celor doi conducatori sa-si refaca fortele economice si militare in vederea unor alte razboaie.<\/span><\/div>\n
    Astfel Traian si-a intarit linia Dunarii si efectivele militare romane din Dacia, iar intre anii 103 \u2013 105 a ridicat cu ajutorul lui Appolodor din Damasc , podul de piatra de la Drobeta si consolideaza fortificatiile romane de la Resca (Romula) si Drajna de Sus , Barbosi, Capidava.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
      In acelasi timp Decebal reface acropola de la Costesti, consolideaza cetati din Muntii Sureanu si Trascaului ,primeste noi transfugi romani specializati in fabricarea masinilor de razboi si ii ataca pe iazygi , aliati ai Romei care au anexat vestul Banatului. <\/span><\/div>\n
          Are insa grija sa pedepseasca  conducatorii triburilor dacice care se inchinasera lui Traian anterior pacii din anul 102.<\/span><\/div>\n
    O alta grija deosebita o acorda aliantelor cu vecinii germanici potrivnici imparatului roman si cauta sa atraga cit mai multi aliati  din sudul Dunarii .<\/span><\/div>\n
Al doilea razboi dacic al lui Traian.<\/span><\/b><\/div>\n
      <\/span><\/b>La 4 iunie 105 Traian parasea Roma indreptandu-se spre Dacia de unde i s-a anuntat ca Decebal nu respecta tratatul incheiat devenind din nou vrajmas, astfel incat porni un nou razboi impotriva Daciei.<\/span><\/div>\n


<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cauzele  r\u0103zboaielor dintre daci si romani Studierea cauzelor acestor r\u0103zboaie ar p\u0103rea superflua, av\u00e2nd in vedere conflictul perpetuu, de secole, dintre  romani si popula\u0163iile transdanubiene. Totu\u015fi, nici una din confrunt\u0103rile anterioare nu a avut amploarea celor doua r\u0103zboaie dacice ale lui Traian si nu au avut scopul – sau un scop at\u00e2t de clar definit […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19822"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19822\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}