{"id":19821,"date":"2011-04-05T09:13:00","date_gmt":"2011-04-05T09:13:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/statul-geto-dac-in-timpul-lui-decebal-2"},"modified":"2011-04-05T09:13:00","modified_gmt":"2011-04-05T09:13:00","slug":"statul-geto-dac-in-timpul-lui-decebal-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/05\/statul-geto-dac-in-timpul-lui-decebal-2\/","title":{"rendered":"STATUL GETO-DAC \u00ceN TIMPUL LUI DECEBAL. R\u0102ZBOAIELE DACO-ROMANE \u015eI CUCERIREA DACIEI DE C\u0102TRE ROMANI"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Condi\u0163iile reunific\u0103rii politice a geto-dacilor, <\/span>\u00een secolul I d.Chr., dup\u0103 un interval de 131 de ani de la moartea lui Burebista, unitatea politic\u0103 a geto-dacilor se reface \u00een jurul nucleului statal din zona Mun\u0163ilor Or\u0103\u015ftiei. \u00een acest spa\u0163iu intercarpatic s-a p\u0103strat o continuitate statal\u0103 \u015fi dup\u0103 destr\u0103marea “marii st\u0103p\u00e2niri” a lui Burebista.<\/span> <\/span>Restauratorul Daciei era regele Decebal (87-106 d.Chr.), c\u0103ruia predecesorul s\u0103u Duras, fiind b\u0103tr\u00e2n, i-a cedat tronul. Dio Cassius (sec. II-III d.Chr.), istoric \u015fi om politic grec, scria despre Decebal: “Era foarte priceput \u00een ale r\u0103zboiului \u015fi iscusit \u00een lupt\u0103, \u015ftiind s\u0103 aleag\u0103 prilejul pentru a^l ataca pe du\u015fman \u015fi a se retrage la timp. Abil \u00een a \u00eentinde curse, era viteaz \u00een lupt\u0103, \u015ftiind a se folosi cu dib\u0103cie de o victorie \u015fi a sc\u0103pa cu bine dintr-o \u00eenfr\u00e2ngere, pentru care lucruri el a fost mult timp, pentru romani un potrivnic de temut”.<\/span><\/div>\n
Personalitatea marcant\u0103 a regelui \u015fi un \u015fir de premise din via\u0163a societ\u0103\u0163ii geto-dace au determinat ascensiunea regatului geto-dac pe o nou\u0103 treapt\u0103, devenit o for\u0163\u0103 considerabil\u0103 \u00een zona Carpa\u0163ilor \u015fi la Dun\u0103re. Dacia avea o popula\u0163ie numeroas\u0103 de agricultori sedentari \u015fi me\u015fte\u015fugari iscusi\u0163i \u00een prelucrarea fierului, ceea ce o dovedesc numeroasele unelte agricole \u015fi me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti descoperite \u00een s\u0103p\u0103turile arheologice. Ei prelucrau metalele pre\u0163ioase, mai ales argintul, confec\u0163ionau vase de uz casnic de o calitate superioar\u0103, utiliz\u00e2nd roata olarului, aveau cuno\u015ftin\u0163e \u00een botanic\u0103, medicin\u0103, astronomie.<\/span><\/div>\n
O mare importan\u0163\u0103 \u00een ascensiunea statului geto-dac au avut<\/span> <\/span>o rela\u0163iile lui economice \u015fi culturale cu lumea roman\u0103 \u015fi elinist\u0103: schimbul comercial intens, folosirea monedei romane, \u00eensu\u015firea scrisului latin etc. Activitatea economic\u0103 \u015fi spiritual\u0103 din Dacia este tot mai mult influen\u0163at\u0103 de cultura popoarelor de limb\u0103 latin\u0103. Se poate afirma c\u0103 \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cucerirea roman\u0103 \u00een Dacia \u00eencepe un proces de romanizare \u00een domeniul culturii.<\/span><\/div>\n
Nivelul \u00eenalt de dezvoltare a geto-dacilor prezenta pentru romani un obstacol \u00een calea unor noi cuceriri \u00een zona Carpato-Dun\u0103rean\u0103. Geto-dacii au sesizat pericolul roman \u015fi au \u00eentreprins ac\u0163iuni \u00een vederea perfec\u0163ion\u0103rii organiz\u0103rii militare a statului. Se construiesc noi cet\u0103\u0163i pe locul celor vechi (Blidaru, Piatra Ro\u015fie), se \u00eent\u0103resc celelalte (cetatea de scaun Sarmisegetusa, unde se afla \u015fi cancelaria regal\u0103, Coste\u015fti, Bani\u0163a etc.). Statul daco-get era mai restr\u00e2ns ca teritoriu dec\u00e2t regatul lui Burebista. El cuprindea spa\u0163iul de la cursul superior al Nistrului p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, incluz\u00e2nd teritoriul Transilvaniei \u015fi p\u0103m\u00e2nturile din vestul Moldovei .unde al\u0103turi de ge\u0163i se a\u015fezaser\u0103 triburi sarmatice, care au alc\u0103tuit o “confedera\u0163ie de neamuri” opuse Romei. Stepa Dun\u0103rii, p\u0103m\u00e2nturile dintre Dun\u0103re, Balcani (Haemus) \u015fi Marea Neagr\u0103, precum \u015fi sudul interfluviului Dun\u0103re-Nistru au fost treptat supuse de c\u0103tre romani. Pe Dun\u0103re circula o flot\u0103 roman\u0103 care \u0163inea \u00een supunere malurile fluviului.<\/span><\/div>\n
Astfel, cre\u015fterea pericolului unei expansiuni romane servea drept premis\u0103 extern\u0103 a consolid\u0103rii statului lui Decebal, care atinsese un nivel de dezvoltare superior fa\u0163\u0103 de regatul lui Burebista.<\/span><\/div>\n
\u00cenceputul confrunt\u0103rii lui Decebal cu Imperiul Roman, <\/span>confruntarea geto-dacilor cu romanii a \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la domnia lui Decebal. C\u0103p<\/span>e<\/span>teniile militare ale geto-dacilor \u00eentreprindeau numeroase incursiuni peste Dun\u0103re, atac\u00e2nd castrele (lag\u0103re militare) ale romanilor. Atacurile lor erau o form\u0103 de ap\u0103rare activ\u0103. Expansiunea roman\u0103 la Dun\u0103rea de Jos \u00eencepe cu Dobrogea. Acest teritoriu este cucerit \u00een anul 28 \u00ce.Chr, de romani \u00een urma campaniei lui Marcus Lucius Crassus, \u00een alian\u0163\u0103 cu regele ge\u0163ilor Rholes, c\u00e2nd au fost \u00eenfr\u00e2nte<\/span>.<\/span> <\/span>C<\/span>\u0103piteniile geto-dace locale -papux \u015fi Zyraxes. Dup\u0103 aceasta un anumit timp Dobrogea era inclus\u0103 \u00een Regatul odrizilor, tutelat de Roma. \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Tiberius (14-37 d.Chr.) romanii \u00ee\u015fi extind st\u0103p\u00e2nirea asupra cojoniilor grece\u015fti, \u00eenglob\u00e2ndu-le \u00een “prefectura \u0163\u0103rmului M\u0103rii”, dependent\u0103 de provincia roman\u0103 Macedonia, \u00een anul 46 d.Chr. \u00centreaga Dobroge a fost inclus\u0103 \u00een provincia Moesia. O garnizoan\u0103 roman\u0103 a fost introdus\u0103 \u00een anur-57 d.Chr. \u00een colonia greceasc\u0103 Tira, situat\u0103 la limanul Nistrului.<\/span><\/div>\n
Popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 din aceast\u0103 zon\u0103 intr\u0103 \u00een contact direct cu romanii, inclusiv cu popula\u0163ia str\u0103mutat\u0103 aici pentru a lucra la minele de fier, de sare, la extragerea pietrei de construc\u0163ie etc.<\/span><\/div>\n
Regii daci \u00een\u0163eleg marele pericol al \u00eent\u0103ririi romanilor la Dun\u0103re pentru \u00eentreg neamul geto-dac. De aceea \u00een iarna anilor 85\/86 d.Chr. armatele regelui dac Duras p\u0103trund \u00een Moesia. Guvernatorul provinciei Opiius Sabinus este ucis \u00een lupt\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cemp\u0103ratul roman Domi\u0163ian (Domitianus) (81-96) sose\u015fte \u00een grab\u0103 \u00een Moesia \u00een fruntea unei numeroase armate. El respinge pe daci \u00een anul 86, \u015fi apoi organizeaz\u0103 \u00een zon\u0103 dou\u0103 provincii – Moesia Superior (pe <\/i>teritoriul actualei Serbii p\u00e2n\u0103 la r\u00e2ul Tibri\u0163a \u00een Bulgaria) \u015fi Moesia Inferior (de <\/i>la Tibri\u0163a p\u00e2n\u0103 la gurile Dun\u0103rii cu o f\u00e2\u015fie \u00eengust\u0103 pe litoral p\u00e2n\u0103 la limanul Nistrului).<\/span><\/span><\/div>\n
Retras \u00een provincia Illiricum, Domi\u0163ian \u00eencepe \u00een anul 87 o campanie militar\u0103 contra Daciei. Lupta se d\u0103 la Tapae (l\u00e2ng\u0103 Por\u0163ile de Fier ale Transilvaniei). Armata roman\u0103 este \u00eenfr\u00e2nt\u0103, iar conduc\u0103torul expedi\u0163iei, Fuscus, este ucis \u00een lupt\u0103, \u00een relat\u0103rile istoricilor Orosius (sec. V) \u015fi lordanes (sec. <\/span>VI) <\/span>\u00eenving\u0103torul \u00een acest r\u0103zboi este numit comandantul dac Diurpaneus. Dup\u0103 ce b\u0103tr\u00e2nul rege Duras \u00eei las\u0103 tronul, Diurpaneus este supranumit Decebal (“Cel Viteaz”, “Cel Puternic”).<\/span><\/div>\n
\u00een anul 88 romanii au reluat ofensiva, av\u00e2ndu-l \u00een frunte pe Tettius lulianus, guvernatorul Moesiei Superior. Lupta se d\u0103 tot la Tapae. De data aceasta romanii
\niese \u00eenving\u0103tori. Totodat\u0103, ei \u00een\u0163eleg c\u0103 nu vor putea cuceri puternicile cet\u0103\u0163i dacice. Situa\u0163ia se agraveaz\u0103 \u015fi din cauza \u00eenfr\u00e2ngerii lui Domi\u0163ian \u00een Panonia \u00een lupta cu triburile germanice – evazii \u015fi marcomanii.<\/span><\/div>\n
Cele men\u0163ionate \u00eel determin\u0103 pe Domi\u0163ian s\u0103 accepte propunerile de pace din partea lui Decebal. Pentru negocierea p\u0103cii Decebal \u00eel trimite pe Diegis, fratele regelui dac. Formal Decebal accept\u0103 de a fi considerat rege clientar al Romei, \u00een aceast\u0103 calitate Decebal prime\u015fte de la Domi\u0163ian, dup\u0103 cum relata Dio Cassius, “nu numai \u00een\u00adsemnate sume de bani, dar \u015fi me\u015fteri la felurite lucruri folositoare \u00een timp de pace \u015fi de r\u0103zboi”. Din acest motiv pacea a fost considerat\u0103 ru\u015finoas\u0103 de c\u0103tre Senatul Romei.<\/span><\/div>\n
\u00cen anii ce au urmat dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii Decebal organizeaz\u0103 o coali\u0163ie antiroman\u0103, \u00een care de r\u00e2nd cu geto-dacii se includ \u015fi alte popoare vecine: sarma\u0163ii, burii germanici. Concomitent el ridic\u0103 noi cet\u0103\u0163i \u015fi le repar\u0103 pe cele vechi. Regatul lui Decebal r\u0103m\u00e2nea o primejdie permanent\u0103 pentru st\u0103p\u00e2nirile romane de la Dun\u0103re.<\/span><\/span><\/div>\n
R\u0103zboaiele daco-romane \u015fi cucerirea Daciei de c\u0103tre romani. <\/span>Consolida\u00adrea \u015fi l\u0103rgirea st\u0103p\u00e2nirii romane la Dun\u0103rea de Jos \u015fi Mijlocie au f\u0103cut ca r\u0103zboiul cu Dacia s\u0103 fie inevitabil. Noul \u00eemp\u0103rat roman Traian (98-117), unul dintre cei mai mari pe care i-a avut imperiul, declan\u015faz\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 101 r\u0103zboiul cu Decebal. El p\u0103trunde \u00een Dacia pe aceea\u015fi cale, ca \u015fi armata lui Domi\u0163ian. La Tapae romanii c\u00e2\u015ftig\u0103 cu mari sacrificii o nou\u0103 b\u0103t\u0103lie. Puternicile cet\u0103\u0163i dacice re\u0163ineaujnaintarea armatei romane. Venirea iernii i-a silit pe romani s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een tabere, \u00een schimb Decebal profit\u0103 de r\u0103gaz \u015fi-i atac\u0103 pe romani \u00een Moesia, sper\u00e2nd s\u0103 mute acolo teatrul de r\u0103zboi din Dacia. Dar \u00een b\u0103t\u0103lia de l\u00e2ng\u0103 localitatea actual\u0103 Adamclisi din Dobrogea romanii, cu pierderi enorme, au ie\u015fit \u00eenving\u0103toari. \u00een memoria acestei lupte \u00een 109 Traian a ridicat aici un monument grandios, numit Tropaeum Traiani.<\/i><\/span><\/span><\/div>\n
\u00cen anul 102 romanii au reluat luptele \u00een Dacia, depun\u00e2nd mari eforturi pentru a rec\u00e2\u015ftiga pozi\u0163iiile pierdute \u00een decursul iernii. Decebal cere pace, care este acceptat\u0103 de Traian. Condi\u0163iile erau extrem de grele: Decebal trebuia s\u0103 predea toate armele \u015fi ma\u015finile de r\u0103zboi romane capturate, s\u0103 d\u0103r\u00e2me zidurile cet\u0103\u0163ilor, s\u0103 cedeze teritoriile ocupate de romani, s\u0103 nu \u00eencheie alian\u0163e \u00eendreptate \u00eempotriva lor \u015fi s\u0103 nu primeasc\u0103 fugari din imperiu.<\/span><\/span><\/div>\n
Ca urmare a p\u0103cii Banatul, Oltenia, Muntenia, \u0162ara Ha\u0163egului, col\u0163ul sud-estic al Transilvaniei \u015fi sudul Moldovei intrau sub administra\u0163ie roman\u0103. Legiunile romane din Moesia erau permanent gata s\u0103 intre \u00een lupt\u0103 \u00een cazul unui nou conflict militar cu dacii.<\/span><\/div>\n
Pacea s-a dovedit a fi doar un armisti\u0163iu: Traian dorea s\u0103-\u015fi ating\u0103 scopul -cucerirea Daciei, iar Decebal nu putea accepta condi\u0163iile extrem de grele ale p\u0103cii, \u00eentre anii 102-105 ambele p\u0103r\u0163i se preg\u0103tesc de r\u0103zboi, \u00een acest r\u0103stimp Traian construie\u015fte, conform proiectului lui. Apollodor din Damasc, un pod de piatr\u0103 peste Dun\u0103re, la Drobeta (Turnu Severin), creeaz\u0103 noi castre la nord de acest fluviu. Decebal, la r\u00e2ndul s\u0103u, confec\u0163ioneaz\u0103 arme, reface cet\u0103\u0163ile sale \u015fi trimite solii la popoarele vecine pentru a constitui o coali\u0163ie antiroman\u0103.<\/span><\/div>\n
Toate aceste ac\u0163iuni \u00eentreprinse de Decebal au fost considerate de romani ca o \u00eenc\u0103lcare a p\u0103cii, \u00een iunie 105 Traian sose\u015fte la Drobeta \u015fi reia luptele \u00een condi\u0163ii mult mai favorabile, deoarece deja ocupaser\u0103 o bun\u0103 parte a teritoriului locuit de geto-daci. Zona Mun\u0163ilor Or\u0103\u015ftiei a fost asaltat\u0103 din c\u00e2teva direc\u0163ii. Dup\u0103 lupte grele au c\u0103zut la r\u00e2nd cet\u0103\u0163ile dace. Rezisten\u0163a lor eroic\u0103 n-a putut opri cucerirea de c\u0103tre romani a cet\u0103\u0163ii de scaun – Sarmizegetusa, Decebal a \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 spre r\u0103s\u0103rit pentru a <\/i>organiza o nou\u0103 rezisten\u0163\u0103, dar a fost ajuns de urm\u0103ritori. Nedorind s\u0103 \u00eempodobeasc\u0103 triumful \u00eenving\u0103torilor, el s-a sinucis, \u00een anul 106 r\u0103zboiul se \u00eencheie, Dacia este cucerit\u0103 \u015fi Traian constituie aici provincia roman\u0103 cu acela\u015fi nume.<\/span><\/span><\/div>\n
Cucerirea Daciei a marcat apogeul puterii Imperiului Roman. Bog\u0103\u0163iile captu\u00adrate \u00een Dacia erau fabuloase. Tezaurul lui Decebal ar fi con\u0163inut 165 tone de aur \u015fi 331 tone de argint. Din bog\u0103\u0163iile ob\u0163inute Traian a reconstruit centrul Romei (Forum Traiani) \u00een mijlocul c\u0103reia a fost \u00een\u0103l\u0163at\u0103 Columna. <\/i>Ea a fost construit\u0103 \u00een anul 113 de acela\u015fi Apollodor din Damasc, \u00eenalt\u0103 de 38 m \u015fi decorat\u0103 \u00een \u00eentregime cu scene sculptate care reprezint\u0103 desf\u0103\u015furarea r\u0103zboaielor lui Traian cu dacii.<\/span><\/div>\n
\u00cen soclul construc\u0163iei a fost apoi depus\u0103 urna de aur cu cenu\u015fa \u00eemp\u0103ratului Traian, decedat la 117.<\/span><\/div>\n
Despre r\u0103zboaiele daco-romane au scris mai mul\u0163i autori antici, inclusiv \u015fi \u00eemp\u0103ratul Traian, care a descris campaniile sale \u00een Dacia \u00een lucrarea numit\u0103 “Comentariile”. Dar aceste lucr\u0103ri n-au ajuns p\u00e2n\u0103 la noi (din lucarea lui Traian s-a p\u0103strat numai o fraz\u0103).<\/span><\/div>\n
Despre r\u0103zboaiele daco-romane au mai scris medicul grec Criton, care I-a \u00eenso\u0163it pe \u00eemp\u0103rat, Dio Chrysos tomos, care a c\u0103l\u0103torit prin Dacia aproximativ \u00een anul 96 d.Chr., Dio Cassius (145-235 d.Hr), autorul unei vaste lucr\u0103ri numite “Istoria roman\u0103” \u015f.a. Dar toate aceste izvoare nu s-au p\u0103strat \u00een original, fiind expuse mai t\u00e2rziu \u00een rezumat de c\u0103tre unii autori bizantini. Ca urmare, Columna lui Traian <\/i>\u015fi monumentul de la Adamclisi Tropaeum Traiani <\/i>r\u0103m\u00e2n a fi cele mai importante izvoare autentice despre r\u0103zboaiele daco-romane.<\/span><\/div>\n
Cucerirea Daciei a \u00eensemnat pentru Imperiul Roman acapararea unor bogate teritorii la nord de Dun\u0103re \u015fi lichidarea unui inamic d\u00e2rz \u015fi viteaz, care \u00eei amenin\u0163a hotarele \u00een aceast\u0103 zon\u0103.<\/span><\/div>\n
Pentru daci cucerirea roman\u0103 a \u00eensemnat pierderea independen\u0163ei, instaurarea unei st\u0103p\u00e2niri str\u0103ine \u015fi mari pierderi umane (\u00een lupte, prin transformarea prizonierilor \u00een sclavi etc.).<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

\u00cen acela\u015fi timp, \u00een urma acestor r\u0103zboaie geto-dacii au fost integra\u0163i \u00een lumea roman\u0103, asupra lor s-a extins un lung proces de romanizare ce a condus la o nou\u0103 sintez\u0103 etno-cultural\u0103 pe baza c\u0103reia s-a format poporul rom\u00e2n \u015fi limba rom\u00e2n\u0103.<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Condi\u0163iile reunific\u0103rii politice a geto-dacilor, \u00een secolul I d.Chr., dup\u0103 un interval de 131 de ani de la moartea lui Burebista, unitatea politic\u0103 a geto-dacilor se reface \u00een jurul nucleului statal din zona Mun\u0163ilor Or\u0103\u015ftiei. \u00een acest spa\u0163iu intercarpatic s-a p\u0103strat o continuitate statal\u0103 \u015fi dup\u0103 destr\u0103marea “marii st\u0103p\u00e2niri” a lui Burebista. Restauratorul Daciei era […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19821"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19821"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19821\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19821"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19821"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19821"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}