{"id":19816,"date":"2011-04-05T09:28:00","date_gmt":"2011-04-05T09:28:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/realizarile-importante-in-perioada-2"},"modified":"2011-04-05T09:28:00","modified_gmt":"2011-04-05T09:28:00","slug":"realizarile-importante-in-perioada-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/05\/realizarile-importante-in-perioada-2\/","title":{"rendered":"Realiz\u0103rile importante \u00een perioada contemporan\u0103"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Este de men\u0163ionat c\u0103 perioada epocii contemporane pe plan interena\u0163iional a fost destul de roditoare nu at\u00eet din punct de vedere armat c\u00eet \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural. \u00cen lucrarea de fa\u0163\u0103 eu voi \u00eencerca s\u0103 prezint viziunea ganeral\u0103 asupra celei mai garandioase inven\u0163ii pe care a cunoscut-o omenirea p\u00een\u0103 \u00een ziua de azi \u2013 calculatorul \u015fi tehnologiile informa\u0163ionale.  Dac\u0103 e de vorbit \u00een particular despre evolu\u0163ia sistemului de calcul acesta are o istorie destul de lung\u0103. Astfel, abacul, dispozitiv bazat pe sistem de bile, utilizat \u015fi azi \u00een Asia, a fost introdus cu 2000 \u2013 3000 de ani \u00een urm\u0103. Au urmat tabla de calcul pentru logaritmi, rigla de calcul la fel bazat\u0103 pe logaritmi. Pe c\u00eend istoria ma\u015finilor de calcul mecanice \u00eencepe \u00een 1642 cu ma\u015fina unui t\u00een\u0103r  francez de 19 ani, Blaise Pascal. Ma\u015fina Pascal, cu unele \u00eenbun\u0103t\u0103\u0163iri, a fost utilizat\u0103 p\u00een\u0103 nu demult \u015fi la noi \u00een \u0163ar\u0103 pentru case de marcat \u00een magazine. Au mai urmat o serie de inven\u0163ii folositoare, dar nu la asta ne vom referi \u00een lucrarea de fa\u0163\u0103.  O alt\u0103 direc\u0163ie bine cunoscut\u0103 a fost cea a calculatoarelor electromecanice. Dintre autorii cei mai importan\u0163i \u00eei putem remarca pe Hermann Hollerith, care a fondat compania Hermann Hollerith Tabulating Recording Company. Un lucru demn de men\u0163iionat este c\u0103, \u00een 1940 Astra Rom\u00e2n\u0103 utiliz\u00eend astfel de tabulatoare avea eviden\u0163a extragerii \u015fi prelucr\u0103rii petrolului \u00een Rom\u00e2nia la nivel de jum\u0103tate de or\u0103, performan\u0163\u0103 nerepetat\u0103 p\u00een\u0103 azi. Un rezultat important al dezvolt\u0103rii tabulatoarelor a fost \u00eenfiin\u0163area companiei IBM (Internatioanl Business Machine Corporation) cea mai mare companie de calculatoare pe plan mondial.<\/span><\/div>\n
\u00centre anii 1937-1944, Howard Aitken construie\u015fte un calculator electromecanic, pe nume Mark I, cu ajutorul IBM. Istoria acestui calculator este destul de ambigu\u0103. E greu de stabilit ce rol a avut \u00een al doilea r\u0103zboi mondial \u00een accelerarea cerect\u0103rilor. Cert este c\u0103 acesta a determinat alocarea sumelor necesare  precum \u015fi formarea unei vaste echipe de carcetare. Principalul dezavantaj al acestor calculatoare era vitaza redus\u0103 din cauza releelor electromecanice precum \u015fi fiabilitatea sc\u0103zut\u0103, av\u00eend \u00een vedere c\u0103 orice fir de praf putea deregla func\u0163ionarea unui releu. Acest calculator a fost \u00een func\u0163iune p\u00een\u0103 \u00een 1949.<\/span><\/div>\n
Cu aceasta se pune cap\u0103t preistoriei sau genera\u015fiei 0 de calculatoare. Acum nu ar fi de prisos de ad\u0103ugat c\u00eete ceva despre dezvoltarea \u00een timp a tehnologiilor informa\u0163ionale. Cum a mai fost men\u0163ionat, cel de-al doilea r\u0103zboi mondial a dus nu numai la confruntare armat\u0103 dar \u015fi la confruntareainteligen\u015f\u0163elor \u015fi deblocarea unor fonduri \u00eenssemnate destinate cercet\u0103rilor \u00een domeniul calculatoarelor. <\/span><\/div>\n
Astfel, \u00een 1941, germanii                                                                                        <\/span><\/span><\/div>\n
                                  <\/span>au realizat prin Konrad Zuse dou\u0103 ma\u015fini, Z3 \u015fi Z4, care au func\u0163ionat pe baz\u0103 de program \u015fi puteau executa calcule. Aceste sisteme au fost distruse ulterior, \u00een urma bombardamentelor alia\u0163ilor.<\/span><\/div>\n
Britanicii au realizat la British Inteligence Establishment din Bletchley calculatorul COLOSUS, cu ajutorul c\u0103ruia a fost descifrat \u00een 1943 codu german ultrasecret ENIGMA.<\/span><\/div>\n
\u00centre 1930 \u015fi 1942, un coferen\u0163iar, John V. Atanasof de la Iowa State College \u00eempreun\u0103 cu un student al s\u0103u, Clifford Berry, au \u00eenceput s\u0103 construiasc\u0103 primul calculator electronic, bazat pe circuite logice realizate cu tuburi electronice. Din p\u0103cate, \u00een1942, imediat dup\u0103 moartea lui Atanasof, proiectul a fost abandonat.<\/span><\/div>\n
Unul dintre admiratorii s\u0103i, John V. Mauchly \u00eempreun\u0103 cu J. Presper Eckert au continuat ideile acestuia la University of Pensylvania, realiz\u00eend \u00eentre 1939 \u015fi 1946 primul calculator electronic ENIAC (Electronic Numeric Integrator and Calculator). Cu acesta a \u00eenceput era calculatoarelor electronice.<\/span><\/div>\n
Un lucru interesant de subliniat este c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, primele calculatoare din genera\u0163ia I (de men\u0163ionat c\u0103 toate calculatoarele se \u00eempart \u00een 5 genera\u0163ii) au fost produse \u00een1957 la Institutul de Fizic\u0103 Atomic\u0103 din Bucure\u015fti. Au mai urmat altele din Timiloara \u015fi Cluj. <\/span><\/div>\n
Prin anii <\/span>\u201950 apar calculatoare de genera\u0163ia a II plus primele limbaje de nivel \u00eenalt \u015fi celelalte genera\u0163ii de calculatoare.\u00ad<\/span><\/div>\n
Pe parcurs apar \u015fi minicalculatoarele, care \u00eens\u0103 nu au format o nou\u0103 genera\u0163ie, deparece nu a ap\u0103rut elementul tehnologic nou care s\u0103 justifice acest fapt. Saltul calitativ l-a constituit apari\u0163ia \u00een1971 a microprocesorului inventat de Marcian Ted Hoff. De men\u0163ionat c\u0103 americanii nu pot ceda \u00een domeniul calculatoarelor, deoarece ei \u00ee\u015fi asigur\u0103 aproximativ jum\u0103tate din venitul na\u0163ional din aceast\u0103 industrie, care este nepoluant\u0103 \u015fi bazat\u0103 pe o tehnologie \u00eenalt\u0103. Acesta este motivul pentru care E. Feigebaum spune c\u0103 dac\u0103 americanii pierd prioritatea \u00een acest domeniu vor deveni \u201ecea mai mare na\u0163iuen agrar\u0103 post industrial\u0103\u201d. Observ\u0103m c\u0103 sursele primare de ini\u0163ializare \u00een istoria universal\u0103 nu pomenesc nimic despre modalit\u0103\u0163ile importante de prosperare ale \u0163\u0103rilor \u00eenalt industrializate.\u00ad\u00ad<\/span><\/div>\n
\u00cen continuare, pentru a ne da seama ce drum interesant a parcurs \u00een dezvoltarea sa sistemul informa\u0163ional vom da exemple de cazuri excep\u0163ionale legate de microcalculatoare.<\/span><\/div>\n
Cazul Apple<\/span><\/b><\/div>\n
\u00cen perioada anilor <\/span>\u201970, tineretul era dornic s\u0103 se ocupe de afaceri \u015fi nu orice fel de afaceri ci de afaceri legate de tehnologia de v\u00eerf. A\u015fa au ap\u0103rut a\u015fa zisele HCC-uri (Homer Computer Club) pe tot \u00eentinsul Statelor Unite, cluburi \u00een care tinerii \u00eencercau s\u0103 se ocupe \u015fi s\u0103 fac\u0103 afaceri cu tehnica de calcul. <\/span><\/div>\n
            Doi tineri, Steve Jobs (20 de ani) \u015fi Stephan Wozniac (26 de ani), membri ai unui astfel de club, \u00eenfiin\u015fiaz\u0103 \u00een garajul din Cupertino, California, v\u00eenz\u00eend microbuzul lui Jobs cu 600 dolari, o firm\u0103 cu numele Apple, care \u015fi-a propus s\u0103 realizeze un calculator care s\u0103 fie utilizat de c\u0103tre oameni a\u015fa cum e utilizat un televizor sau orice alt dispozitiv casnis. Neav\u00eend bani \u015fi pornind de la experien\u0163a lui Wozniac, inginer proiectant de circuite la Helweet-Packard, realiziaz\u0103 \u00een 1975 primul calculator persoanl numit Apple I. \u00cen scurt timp ei reu\u015fesc s\u0103 scoat\u0103t varianta Apple II care  a avut un succes uria\u015f pe pia\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
            Succesul de pia\u0163\u0103 al firmei este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. Astfel, la bilan\u0163ul din 1983 firma \u00eenregistreaz\u0103 o cifr\u0103 de afaceri de 1,5 miliarde de dolari. A\u015fa cum se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een general, \u00eentre principalii ac\u0163ionari apar diferite ne\u00een\u0163elegeri. Astfel Stephan Wozniac sus\u0163ine dou\u0103 proiecte ale calculatoarelor Apple III \u015fi Larisa \u00een timp ce Steve Jobs sus\u0163ine un proiect Macintosh, care se dorea s\u0103 sintetuzese tot ceea ce se cuno\u015ftea despre calculatoarele personale la acel moment. \u00cen urma ne\u00een\u0163elegerilor, Wosniac p\u0103r\u0103se\u015fte primul firma \u00een 1984, iar \u00een 1985, Jobs este  dat afar\u0103 de la firma la care era pre\u015fedinte, director general \u015fi principal ac\u0163ionar. Azi, calculatoarele Macintosh au o larg\u0103 r\u0103sp\u00eendire. Jobs a \u00eenfiin\u0163at firma Next, calculatorul Next, supranumit \u015fi cubul lui Jobs, f\u0103c\u00eend mare v\u00eelv\u0103 \u00eentre speciali\u015fti, fiind considerat de unii primul calculator de genera\u0163ia a V-a.  <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Cazul Commodore<\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
Firma Commodore, de arigine canadian\u0103, apare pe pia\u0163\u0103 \u00een jurul anului 1977 cu   un calculator personal, PET. Firma este condus\u0103 de Jack Tarmier, un manager de 60 de ani, care  are o atitudine deosebit de agresiv\u0103 pe pia\u0163\u0103 ceea ce  i-a \u015fi atras porecla de Jack Canibalul, deoarece un ziarist a spus c\u0103 dore\u015fte s\u0103 devoreze pia\u0163a ca un canibal. Firma Commodore a devenit renumit\u0103 prin faptul c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 aduc\u0103 \u00een impas o firm\u0103 foarte puternic\u0103, Texas Instruments, care a scos un calculator de acela\u015fi tip \u015fi pe care a concurat-o sc\u0103z\u00eend sistematic pre\u0163ul cu c\u00eete 10 dolari p\u00een\u0103 c\u00eend Commodore  a ajuns dela 460 dolari la 60 dolari \u00een timp ce TI a ajuns de la 490 dolari la 90 dolari, lucr\u00eend cu 30-40 dolari pierdere pe calculator. Dup\u0103 \u00eenregistrarea unei pierderi de 300 dolari, TI s-a retras, revenind numai odat\u0103 cu apari\u0163ia laptop \u2013 urilor. Commodore a ie\u015fit imediat cu dou\u0103 calculatoare de mare succes, VIC \u015fi Commodore 64. Tot \u00een 1985, Jack Tarmier  este dat afar\u0103 de la Commodore, firma consider\u00eend c\u0103 este periculos pentru ea. Azi Commodore este undeva  pe la mijloc spre v\u00eerful piramidei produc\u0103torilor de PC-uri. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Cazul Spectrum<\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
Un caz deosebit de interasant este cazul lordului Sinclair, singurul lord din domeniul informaticii, dup\u0103 \u015ftiin\u0163a noastr\u0103. Sinclair are o biogarfie asem\u0103n\u0103toare cu cea a lui Edison, adic\u0103 de t\u00een\u0103r p\u0103r\u0103se\u015fte \u015fcoala lucr\u00eend \u00een diferite locuri. 1980 \u00eel g\u0103se\u015fte  cu o afacere falimentar\u0103, av\u00eend o pr\u0103v\u0103lie \u00een care vinde muzic\u0103 Hi-Fi ceasuri electronice etc. Este salvat de  faliment de hot\u0103r\u00eerea Marii Britanii de a revigora economia d\u00eend crediet cu dob\u00eend\u0103 redus\u0103 sau f\u0103r\u0103 dob\u00eend\u0103 tinerilor \u00eentreprinz\u0103tori. Astfel, ajunge s\u0103 ias\u0103 pe pia\u0163\u0103 cu un calculator ZX-81 \u015fi foarte cur\u00eend cu un calculator ZX- Spectrum, care \u00eenainte de \u201889  era foarte r\u0103sp\u00eendit \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, fiind adus prin Timi\u015foara din Iugoslavia. Politica  Sinclair era de a acoperi acele segmente de pia\u0163\u0103 (Iugoslavia, Polonia, Ungaria, Bulgaria), unde calculatoarele americane erau prea scumpe. De altfel, el fiind un tip foarte sincer, la un interviu \u00een ziarul Times spunea atunci c\u00eend la \u00eentrebat reporterul care-i avansul s\u0103u tehnologic, c\u0103 el este \u201e capabil s\u0103 fac\u0103 pentru 5 penny ceea ce orice nebun poate face pentru o lir\u0103 \u201e. Anul 1985 a adus mari probleme \u015fi lui Sinclair, care de\u015fi a ie\u015fit cu un calculator personal performant, Quantum Loop, ( Salt Calitativ), nu a mai reu\u015fit performan\u0163ele dinainte. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Cazul IBM<\/span><\/b><\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen 1981, \u201eBig blue\u201d, marele albastru, monstru sacru, number one, pe pia\u0163a calculatoarelor din toate timpurilor (ne-am referit la firma IBM) a\u015ftepta \u00een espectativ\u0103. Mult\u0103 lume \u00ee\u015fi punea \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva IBM este dep\u0103sit de situa\u0163ie sau dac\u0103 nu este prea blazatca s\u0103 intre \u00een competi\u0163ie. \u00cen 1980 la conducerea IBM vine John Opel, un vechi om din IBM. Conform tradi\u0163iilor, orice persoan\u0103 care devine manager la IBM trebuie s\u0103 aduc\u0103 \u00eentrun an o modificare esn\u0163ial\u0103 \u00een managmentul firmei sau s\u0103-\u015fi dea demisia. Mult\u0103 lume se \u00eentreba ce poate aduce Opel la managmentul IBM,  din moment ce firma ocupa 70% din segmentul de pia\u0163\u0103?. Opel a fost acela care a surprins lumea nu prin tehnologie ci printr-o strategie de business nemai\u00eent\u00eelnit\u0103. Astfel, el a l\u0103sat la o parte o serie de proiiecte existente \u00een companie \u015fi a angajat la Boca Raton  o echip\u0103, mic\u0103 de 14 persoane, format\u0103 din tineri care nici unul nu provinea din IBM. A l\u0103sat la o parte sistemul de operare CP\/M-86, care era sistemul de operare utilizat la acea vreme de to\u0163i fabrican\u0163ii de calculatoarer \u015fi a angajat t\u00e2n\u0103ra echip\u0103 a Microsft-ului s\u0103 realizeze sistemul de operare MS-DOS. Bill Gates a renun\u0163at la legarea calculatoarului de aparatur\u0103 casnic\u0103 \u015fi a introdus monitoarele profesionale  cu o mai bun\u0103 rezolu\u0163ie. A renun\u0163at la microprocesoarele de 8 bi\u0163i, trec\u00eend la cele de 16 bi\u0163i, cresc\u00eend considerabil performan\u0163ele. Un element nu lipsit de importan\u0163\u0103 este utilizarea discului Winchester, dezvoltat \u00eencep\u00eend din 1974 de IBM, care \u00eenlocuind dischetele, a m\u0103rit considerabil performan\u0163ele sistemului. \u00cen felul acesta calculatorul personal s-a transformat dintr-un Home Computer \u00eentr-un Personal Computer (PC), adic\u0103 dintr-un calculator arientat spre problemele casnice a devenit un calculator profesional, dar personalizat \u015fi cu o interfa\u0163\u0103 prietenoas\u0103. La toate acestea \u015fi multe altele, campania publicitar\u0103 \u015fi faptul f\u0103r\u0103 precedent de a da publicit\u0103\u0163ii toate schemele \u015fi interfa\u0163a cu nucleul sistemului de operare a f\u0103cut ca \u00een foarte scurt timp IBM PC, ap\u0103rut surprinz\u0103tor 1981, s\u0103 devine un standart mondial \u00een domeniu.<\/span><\/div>\n
Astfel, \u00een aceast\u0103 lucrare am prezentat \u00een ordine evolutiv\u0103 cele mai intersante \u015fi importante momente ale dezvolt\u0103rii tehnologiilor informa\u0163ionale. C\u00eet despre acestea am putea spune c\u0103 sunt cele mai extraordinare descoperiri ale omenirii ce au cunoscut apogeul anume \u00een perioada contemporan\u0103. <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este de men\u0163ionat c\u0103 perioada epocii contemporane pe plan interena\u0163iional a fost destul de roditoare nu at\u00eet din punct de vedere armat c\u00eet \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural. \u00cen lucrarea de fa\u0163\u0103 eu voi \u00eencerca s\u0103 prezint viziunea ganeral\u0103 asupra celei mai garandioase inven\u0163ii pe care a cunoscut-o omenirea p\u00een\u0103 \u00een ziua de azi \u2013 calculatorul \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19816"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19816"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19816\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19816"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19816"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}