{"id":19810,"date":"2011-04-05T21:21:00","date_gmt":"2011-04-05T21:21:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/revolutia-industriala-in-marea-britanie-2"},"modified":"2011-04-05T21:21:00","modified_gmt":"2011-04-05T21:21:00","slug":"revolutia-industriala-in-marea-britanie-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/05\/revolutia-industriala-in-marea-britanie-2\/","title":{"rendered":"REVOLU\u0162IA INDUSTRIAL\u0102 \u00ceN MAREA BRITANIE"},"content":{"rendered":"
<\/div>
\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, Marea Britanie a trecut printr-o transformare progresiv\u0103 feudal\u0103 centrat\u0103 pe proprietatea asupra p\u0103m\u00e2ntului, o for\u0163\u0103 \u00een era industrial\u0103 ce lua na\u015ftere. \u00cen 1750 Marea Britanie era deja o putere maritim\u0103 \u015fi comercial\u0103 important\u0103, dar majoritatea popula\u0163iei tr\u0103ia \u00eenc\u0103 din agricultur\u0103. Activit\u0103\u0163ile industriale, precum mineritul \u015fi prelucrarea fierului, se desf\u0103\u015furau la o scar\u0103 relativ redus\u0103, iar Londra era singurul ora\u015f cu ade-v\u0103rat mare. De-a lungul secolelor schimbarea era at\u00e2t de lent\u0103, \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2nea aproape neobser-vat\u0103. Majoritatea oamenilor considerau c\u0103 via\u0163a lor face parte dintr-o ordine tradi\u0163ional\u0103 fireasc\u0103 \u015fi nu realizau c\u0103 sub ochii lor lua na\u015ftere o nou\u0103 etap\u0103 a istoriei.<\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Schimb\u0103ri revolu\u0163ionare<\/span><\/span><\/h6>\n
\n<\/div>\n
                    Aceast\u0103 perioad\u0103 din istoria Angliei este cunoscut\u0103 ca \u201erevolu\u0163ie industrial\u0103\u201d, cu toate c\u0103 procesul de transformare a implicat progrese \u00een domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic \u00een comun cu procesele industriale, dar ac\u0163ionau convergent asupra economiei, pro-duc\u00e2nd efecte at\u00e2t de spectaculoase \u00eenc\u00e2t puteau fi considerate revolu\u0163ionare. O serie de inven\u0163ii  \u015fi descoperiri au transformat producerea textilelor \u015fi prelucrarea metalelor \u00een industrii recunos-cute pe plan mondial. Noi surse de energie \u2013 mai ales motorul cu aburi \u2013 au fost valorificate. Exploatarea c\u0103rbunilor a fost \u201ecombustibilul\u201d acestei revolu\u0163ii, iar cre\u015fterea num\u0103rului popula\u0163iei a asigurat for\u0163a de munc\u0103 necesar\u0103 \u015fi o pia\u0163\u0103 pentru bunurile produse de industrie.   <\/span><\/span><\/div>\n
                    O revolu\u0163ie rapid\u0103 a mijloacelor de transport a dus la sc\u0103derea costurilor de tran-sport a materiilor prime \u015fi produselor finite; de asemenea, \u201erevolu\u0163ia agriculturii\u201d a pus cap\u0103t fricii de foamete \u015fi a devenit posibil\u0103 sus\u0163inerea unei popula\u0163ii \u00een cre\u015ftere.<\/span><\/span><\/div>\n
                    Modific\u0103ri spectaculoase au avut loc \u00een produc\u0163ia de textile, datorit\u0103 unor noi utilaje. \u201eSuveica zbur\u0103toare\u201d a lui John Kay (1733) a f\u0103cut procesul de \u0163esere mai rapid, iar \u201espinning jenny\u201d (1767), roata de tors creat\u0103 de James Hargreaves, a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it procesul de tors.<\/span><\/span><\/div>\n
                    Acestor inven\u0163ii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de men\u0163inere a umidi-t\u0103\u0163ii \u00een procesul de fabrica\u0163ie; \u00een ac\u0163ionare se foloseau caii, apa, sau for\u0163a aburilor. R\u0103zboiul de \u0163esut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de \u0163esere.<\/span><\/span><\/div>\n
                    \u00cen cur\u00e2nd producerea textilelor, o activitate domestic\u0103, de mici propor\u0163ii p\u00e2n\u0103 atunci (oamenii \u0163eseau \u015fi torceau \u00een casele lor),  a fost concentrat\u0103 \u00een mari fabrici, modific\u00e2nd radical modul de via\u0163\u0103 al muncitorilor. Produc\u0163ia de mas\u0103 a \u00eensemnat ieftinirea textilelor, cu im-pact dramatic asupra industriei. L\u00e2na fusese cel mai important produs de export la Marii Britanii; acum \u00eens\u0103 bumbacul c\u00e2\u015ftigase teren, profit\u00e2nd de cererea imens\u0103 de \u00eembr\u0103c\u0103minte u\u015foar\u0103 \u015fi r\u0103co-roas\u0103 necesar\u0103 \u00een zonele toride ale Africii \u015fi Asiei. \u00cen sudul districtului Lancashire s-au \u00eenmul\u0163it filaturile (fabrici uria\u015fe unde munceau femeile \u0163es\u00e2nd fire, unde aerul fiind umed \u015fi \u00eemb\u00e2csit a cauzat diferite boli \u015fi deforma\u0163ii) mohor\u00e2te ale ora\u015felor bumbacului. Manchaster \u015fi Liverpool deveniser\u0103 \u00eenst\u0103rite datorit\u0103 comer\u0163ului cu bumbac, iar v\u00e2nz\u0103rile \u00een str\u0103in\u0103tate aduceau venituri imense Angliei \u2013 reprezent\u00e2nd la un moment dat jum\u0103tate din exportul \u0163\u0103rii. <\/span><\/span><\/div>\n
                   Primele manufacturi textile foloseau energie hidraulic\u0103, gratuit\u0103 dar nesigur\u0103, deoarece o secet\u0103 putea duce la \u00eencetarea lucrului. Folosirea motoarelor cu aburi pentru ac\u0163io-narea utilajelor a fost un pas decisiv pentru producerea textilelor, dar \u015fi pentru \u00eentreaga industrie.<\/span><\/span><\/div>\n
                   <\/span><\/span><\/div>\n
                        Motoarele cu aburi erau folosite \u00eenc\u0103 din secolul al XVII-lea, dar implicau cheltu-ieli de func\u0163ionare mari. \u00cen 1769, James Watt, un inginer de origine sco\u0163ian\u0103, a creat in conden-sator capabil s\u0103 men\u0163in\u0103 constant\u0103 temperatura \u00een cilindrul principal. Aceast\u0103 descoperire era ex-trem de important\u0103. \u00cen 1774, Watt s-a asociat cu Mathew Boulton \u015fi au \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 moto-are cu aburi la fabrica Soho din Birmingham. Efectul asupra industriei britanice poate fi dedus din faimoasa fraz\u0103 a lui Boulton \u201eEu v\u00e2nd aici ce \u00eentreaga lume \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 aib\u0103 \u2013 putere!\u201d<\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Epoca fierului<\/span><\/span><\/h6>\n
\n<\/div>\n
                   Fierul a fost un simbol important al revolu\u0163iei industriale din Marea Britanie. \u00cen secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare \u015fi locomotive, Palatul de cristal din Londra \u015fi turnul Eiffel din Paris. Totu\u015fi, \u00een 1700 industria fierului lupt\u0103 pentru supravie\u0163uire. Metalul trebuia topit adic\u0103 \u00eenc\u0103lzit p\u00e2n\u0103 devenea lichid, astfel \u00eenc\u00e2t mine-reul de scurgea l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 impurit\u0103\u0163ile. Dar procesul de topire necesita c\u0103rbune, ia p\u0103durile Marii Britanii (din care se ob\u0163inea c\u0103rbunele) fuseser\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 distruse, fiind necesare importuri costisitoare.  <\/span><\/span><\/div>\n
                   Solu\u0163ia a fost g\u0103sit\u0103 prin 1709 de Abraham Darby de la Coalbrookdale. Asemenea altor experimentatori \u015fi-a dat seama de ineficien\u0163a c\u0103rbunelui \u00een procesul de topire a metalului; a descoperit \u00eens\u0103 c\u0103 cocsul, mai pu\u0163in sulfuros, d\u0103dea rezultate excelente. Tehnologia lui Darby a r\u0103mas secret\u0103 cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1730 \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103 Coalbrookdale a \u00eenflorit spectaculos. Un viitor membru al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit primul pod de fier peste r\u00e2ul Severn (1779).<\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
 <\/span><\/span><\/h5>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
                   <\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
                        O dat\u0103 secretul aflat, produc\u0163ia de fier a crescut \u015fi s-au f\u0103cut numeroase progrese tehnologice. Astfel, Watt \u015fi Boulton au folosit prima oar\u0103 \u00een 1775, motoare cu aburi pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari \u2013 unul din multele exemple de combinare cu succes a unor inven\u0163ii \u00een domeniul industrial. Fabricile de metal au dus la dez-voltarea unor ora\u015fe ca Birmingham \u015fi Sheffield, iar Marea Britanie realiza \u00een 1850 jum\u0103tate din produc\u0163ia anual\u0103 de fier din lume.<\/span><\/span><\/div>\n
                   Un element indispensabil procesului de expansiune industrial\u0103 a fost produc\u0163ia \u00een cantit\u0103\u0163i mari a c\u0103rbunelui. Cocsul era necesar la topirea fierului \u015fi alimentarea motoarelor cu aburi care ac\u0163ionau utilaje de produc\u0163ie, furnale, vapoare \u015fi locomotive. Popula\u0163ia \u00een cre\u015ftere necesita cantit\u0103\u0163i mari de c\u0103rbune pentru scopuri casnice, \u00een 1798 William Murdock a folosit ulei <\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
de huil\u0103 pentru a ilumina lucr\u0103rile lui Boulton \u015fi Watt din Soho. \u00cen 1815, Glasgow \u015fi Londra erau iluminate cu gaz de huil\u0103. <\/span><\/span><\/div>\n
                   Din fericire, Marea Britanie dispunea de mari \u015fi bogate depozite carbonifere \u00een apropierea z\u0103c\u0103mintelor de fier. De la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi erau folosite pentru a pompa apa din mine, dar erau pu\u0163ine alte inova\u0163ii. S\u0103parea z\u0103c\u0103mintelor de c\u0103r-bune r\u0103m\u00e2nea \u201ecea mai grea munc\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt\u201d, \u015fi \u00eentreaga structur\u0103 a civiliza\u0163iei industriale a secolului al XIX-lea se baza pe oameni ce munceau din greu sub p\u0103m\u00e2nt.<\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Canale, \u015fosele \u015fi c\u0103i ferate<\/span><\/span><\/h6>\n
\n<\/div>\n
                   Calitatea proast\u0103 a c\u0103ilor de comunica\u0163ie f\u0103cea dificil \u015fi scump transportul bunu-rilor; p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea drumurile erau at\u00e2t de grele, \u00eenc\u00e2t se prefera transportul m\u0103rfu-rilor grele pe ap\u0103. Introducerea taxelor pentru drumuri a avut ca rezultat \u00eentre\u0163inerea mai bun\u0103 a c\u0103ilor foarte circulate, tehnicile de construc\u0163ie au fost \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite de Ack Metcalfe, Thomas Telford, sco\u0163ianul John Mcadam \u015fi al\u0163i constructori.<\/span><\/span><\/div>\n
                   O importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 a avut-o construirea canalelor, care a \u00eenceput cu canalul Bridgewater (1763), construit de James Brindley pentru a lega minele Ducelui de Bridgewater de Manchester. Canalul a avut un impact imediat asupra pre\u0163ului c\u0103rbunelui \u00een Manchester (a sc\u0103zut la jum\u0103tate) \u015fi a ar\u0103tat avantajele folosirii canalelor pentru transportul m\u0103rfurilor grele, declan-\u015f\u00e2nd o adev\u0103rat\u0103 \u201emanie a canalelor\u201d. <\/span><\/span><\/div>\n
                   Aceast\u0103 \u201emanie\u201d a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1830, c\u00e2nd re\u0163eaua de canale a Marii Britanii era mai dezvoltat\u0103 dec\u00e2t cea de drumuri. Dar perioada de glorie a canalelor a fost scurt\u0103 , deoarece acestea au intrat \u00een competi\u0163ie cu locomotivele cu aburi. Dup\u0103 experimentele ini\u0163iale, realizate de Richard Trevathick \u015fi al\u0163ii, prima cale ferat\u0103 public\u0103 \u2013 de la Stockton la Darlington \u2013 a fost dat\u0103 \u00een func\u0163iune \u00een 1825. Inginerul care a construit-o, George Stephenson, a realizat \u015fi faimoasa \u201era-chet\u0103\u201d, cea mai performant\u0103 locomotiv\u0103 care a circulat pe linia construit\u0103 ulterior de la Liverpool la Machester.<\/span><\/span><\/div>\n
                   \u00cen 1850, erau nu mai pu\u0163in de 10.000 km de linii de cale ferat\u0103, folosite pentru transportul de c\u0103l\u0103tori \u015fi de m\u0103rfuri, la viteze de neimaginat. Un alt triumf al epocii motorului cu aburi l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare; \u00een 1833 vasul canadian Royal William a f\u0103cut prima c\u0103l\u0103torie transatlantic\u0103 cu ajutorul unui motor cu aburi.<\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Oameni \u015fi ora\u015fe<\/span><\/span><\/h6>\n
\n<\/div>\n
                   Flota impresionant\u0103 a Marii Britanii \u015fi uria\u015ful s\u0103u imperiu colonial i-au oferit pie-\u0163e de desfacere gata create peste hotare \u015fi mijloacele de a le aproviziona cu m\u0103rfuri.<\/span><\/span><\/div>\n
                   Revolu\u0163ia industrial\u0103 ar fi fost mult mai lent\u0103 dac\u0103 popula\u0163ia aflat\u0103 \u00een cre\u015ftere nu ar fi pus la dispozi\u0163ia fabricilor cantitatea imens\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103 necesar\u0103.<\/span><\/span><\/div>\n
                   Cre\u015fterea popula\u0163iei pare s\u0103 fi \u00eenceput \u00een anii 1740, dup\u0103 ob\u0163inerea unor recolte bogate. Cre\u015fterea a fost cu promptitudine sus\u0163inut\u0103 de cre\u015fterea produc\u0163iei de hran\u0103 \u015fi de o eco-nomie \u00een continu\u0103 dezvoltare. La \u00eenceputul acestei cre\u015fteri popula\u0163ia Marii Britanii nu atinsese 6 milioane, \u00een 1851 cifra s-a ridicat la 21 de milioane \u015fi rata de cre\u015ftere nu d\u0103dea semne de oprire la acest nivel. Cei care munceau \u00een fabrici s-au mutat la ora\u015f, motiv pentru care popula\u0163ia Lon-drei a crescut brusc, de la jum\u0103tate de milion la aproape 3 milioane, iar ora\u015fe p\u00e2n\u0103 acum insigni-fiante ca Manchester, Liverpool, Glasgow \u015fi Birmingham aveau fiecare o popula\u0163ie de c\u00e2teva sute de mii de locuitori. La mijlocul secolului al XIX-lea, jum\u0103tate din popula\u0163ia Marii Britanii locuia \u00een ora\u015fe sau mari a\u015fez\u0103ri urbane. <\/span><\/span><\/div>\n
                   Ar fi fost imposibil s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 o popula\u0163ie de c\u00e2teva milioane care locuia \u015fi tr\u0103ia \u00een ora\u015f, dac\u0103 nu era o abunden\u0163\u0103 de resurse de hran\u0103, ca urmare a inova\u0163iilor revolu\u0163iei agri-cole din secolul al XVIII-lea.<\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Practicarea agriculturii<\/span><\/span><\/h6>\n
                   <\/span><\/span><\/div>\n
                   Revolu\u0163ia agricol\u0103, ca \u015fi cea industrial\u0103, a fost rezultatul multor schimb\u0103ri, cea mia important\u0103 fiind abandonarea cultiv\u0103rii ciclice, care presupunea ca prin rota\u0163ie, \u00een fiecare an o treime din terenurile cultivate s\u0103 fie l\u0103sate ne\u00eens\u0103m\u00e2n\u0163ate. Acest sistem a fost \u00eenlocuit cu rota\u0163ia culturilor \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t p\u0103m\u00e2ntul era cultivat f\u0103r\u0103 a-\u015fi epuiza poten\u0163ialul; un astfel de ciclu a fost introdus \u00een Norfolk de Lordul Townshed \u201eNap\u201d \u015fi consta \u00een rota\u0163ia a patru tipuri de plante (gr\u00e2u, napi turce\u015fti, napi suedezi, trifoi). Cultivarea napilor \u015fi a sfeclei furajere era important\u0103, aceste r\u0103d\u0103cinoase fiind folosite pentru hr\u0103nirea animalelor de cresc\u0103torie \u00een timpul iernii \u2013 p\u00e2n\u0103 atunci animalele erau omor\u00e2te \u00een octombrie pentru a nu suferi de foame. \u00cen conseci\u0163\u0103, carnea \u015fi laptele au devenit disponibile tot timpul anului. <\/span><\/span><\/div>\n
                   Printre proprietarii de p\u0103m\u00e2nt \u201einovatori\u201d se num\u0103r\u0103 Jethro Tull; el a promovat folosirea s\u0103p\u0103ligii \u015fi a inventat o sem\u0103n\u0103toare, renun\u0163\u00e2ndu-se la \u00eempr\u0103\u015ftierea manual\u0103 a semin-\u0163elor deasupra p\u0103m\u00e2ntului; Robert Bakewell a pus bazele cre\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice a bovinelor \u015fi ovinelor.<\/span><\/span><\/div>\n
                   \u00cencercarea de cre\u015fte eficien\u0163a \u0163i profiturile \u00een agricultur\u0103 a dus la delimitarea \u015fi consolidarea micilor ferme. Acest proces dura de secole, dar a cunoscut apogeul dup\u0103 1760. A avut la baz\u0103 schimburile se p\u0103m\u00e2nt, cump\u0103rarea lor sau evacuarea \u0163\u0103ranilor \u015fi din acest motiv a avut importante consecin\u0163e sociale.<\/span><\/span><\/div>\n
                   Micii fermieri \u015fi \u0163\u0103ranii erau \u00eenl\u0103tura\u0163i de un nou tip de fermieri, iar \u00eengr\u0103direa terenurilor comune \u015fi a celor necultivate a \u00eensemnat un adev\u0103rat dezastru pentru \u0163\u0103ranii s\u0103raci, a c\u0103ror supravie\u0163uire depindea deseori de cultivarea sau p\u0103\u015funatul liber. \u00cengr\u0103direa terenurilor \u015fi mecanizarea au dus la sc\u0103derea cererii de munc\u0103 \u015fi, \u00een timp, surplusul de popula\u0163ie a p\u0103r\u0103sit p\u0103-m\u00e2ntul pentru a se al\u0103tura muncitorilor din fabrici. Via\u0163a rural\u0103 se schimbase pentru totdeauna.<\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Atelierul mondial<\/span><\/span><\/h6>\n
\n<\/div>\n
                   La mijlocul secolului al XIX-lea devenise clar c\u0103 revolu\u0163ia industrial\u0103 provocase schimb\u0103ri majore \u015fi transformase Marea Britanie \u00een \u201eatelierul \u00eentregii lumi\u201d. Acest statut a fost celebrat \u00een 1851 prin Marea Expozi\u0163ie organizat\u0103, \u00een Hyde Park, \u00eentr-o construc\u0163ie de metal \u015fi sticl\u0103 numit\u0103 Palatul de cristal \u2013 un adev\u0103rat simbol al puterii industriale al acestei na\u0163iuni.  <\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Cre\u015fterea standardului de via\u0163\u0103<\/span><\/span><\/h6>\n
\n<\/div>\n
                   \u00cen pofida problemelor cauzate ini\u0163ial de industrializare \u2013 venituri mici, cartiere mizere, ora\u015fe insalubre, poluate, peisaje \u00eennegrite de funingine \u2013 pe termen lung, standardul de via\u0163\u0103 era \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. Direct sau indirect, lumea ora\u015felor \u015fi a fabricilor a generat schim-b\u0103ri progresiste, de la c\u0103l\u0103toriile cu trenul \u015fi iluminatul public la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul public \u015fi democra\u0163ie. <\/span><\/span><\/div>\n
                   P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul epocii victoriene, suprema\u0163ia Marii Britanii era concurat\u0103 de do-u\u0103 mari puteri industria\u015fe ce se dezvoltau vertiginos: Germania \u015fi SUA; cu toate acestea, Marea Britanie \u015fi-a men\u0163inut puterea \u015fi prosperitatea \u015fi \u00een secolul al XX-lea. Perioada de cre\u015ftere eco-nomic\u0103, social\u0103 \u015fi politic\u0103 declan\u015fat\u0103 de revolu\u0163ia industrial\u0103 din secolul al XVIII-lea a continuat \u015fi, de la un anumit punct, nu a mai fost cale de \u00eentoarcere.<\/span><\/span><\/div>\n
                   <\/span><\/span><\/div>\n
Via\u0163a intelectual\u0103 \u015fi politic\u0103<\/span><\/span><\/h6>\n
                                  <\/span><\/span><\/div>\n
                   Cu ajutorul \u015ftiin\u0163ei moderne, \u0163ara lui Newton aplic\u0103 ma\u015finismul la manufacturi \u015fi porne\u015fte Revolu\u0163ia Industrial\u0103 pe plan mondial. \u00cen acela\u015fi timp, Britania a populat \u015fi a dat legi Americii de Nord \u015fi, dup\u0103 ce a pierdut cele 13 colonii, a reconstituit un al doilea imperiu, mai larg r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi mai vast.<\/span><\/span><\/div>\n
                   Aceste ultime secole d bun\u0103stare material\u0103 \u015fi de conducere corespund perioadei celei mai mari realiz\u0103ri intelectuale. \u00cen ciuda unor Bred, Roger Bacon, Chancer \u015fi Whycliffe, contribu\u0163ia Britaniei la \u015ftiin\u0163a \u015fi literatura medieval\u0103 este mic\u0103, \u00een compara\u0163ie cu aria crea\u0163iei sale intelectuale din vremea lui Shakespeare \u00eencoace. Epoca \u00een care Londra a devenit centrul maritim al Globului, brusc l\u0103rgit, a fost de asemenea epoca Rena\u015fterii \u015fi a Reformei \u2013 mi\u015fc\u0103ri de dezvol-tare intelectual\u0103 \u015fi de autoafirmare individual\u0103, care s-au dovedit a fi mai potrivite britanicilor dec\u00e2t multor alte popoare \u2013 \u015fi pare s\u0103 fi emancipat geniul insular.<\/span><\/span><\/div>\n
                   \u00cen sfera politicii pure, Britania este vestit\u0103 ca mam\u0103 a parlamentelor. R\u0103spunz\u00e2nd instinctului \u015fi temperamentului poporului s\u0103u, ea a dezvoltat, \u00een decursul veacurilor, un sistem care \u00eemp\u0103ca trei lucruri: eficien\u0163a puterii executive, controlului poporului \u015fi libertatea individua-l\u0103. Britania se ghideaz\u0103 \u00een timpul revolu\u0163iei industriale dup\u0103 principiul proclamat de conduc\u0103torii ei \u201epolitica britanic\u0103 este comer\u0163ul britanic\u201d, principiu care va sta \u00een picioare peste o sut\u0103 de ani. <\/span><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, Marea Britanie a trecut printr-o transformare progresiv\u0103 feudal\u0103 centrat\u0103 pe proprietatea asupra p\u0103m\u00e2ntului, o for\u0163\u0103 \u00een era industrial\u0103 ce lua na\u015ftere. \u00cen 1750 Marea Britanie era deja o putere maritim\u0103 \u015fi comercial\u0103 important\u0103, dar majoritatea popula\u0163iei tr\u0103ia \u00eenc\u0103 din agricultur\u0103. Activit\u0103\u0163ile industriale, precum mineritul \u015fi prelucrarea fierului, se desf\u0103\u015furau la […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19810"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19810"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19810\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19810"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19810"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19810"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}