{"id":19807,"date":"2011-04-05T21:37:00","date_gmt":"2011-04-05T21:37:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/roma-antica-2"},"modified":"2011-04-05T21:37:00","modified_gmt":"2011-04-05T21:37:00","slug":"roma-antica-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/05\/roma-antica-2\/","title":{"rendered":"Roma Antica"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Potrivit tradi\u0163iei, Roma a fost \u00eentemeiat\u0103 \u00een anul 735 \u00ee.e.n. de Romulus \u015fi Remus; \u00eens\u0103 cea mai veche a\u015fezare descoperit\u0103 aici dateaz\u0103, potrivit materialelor arheologice, de prin secolul al X-lea \u00ee.e.n. De la sf\u00e2r\u015fitul secolului al VI-lea \u00ee.e.n., Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane, iar din secolul I \u00ee.e.n. al Imperiului roman. \u00cen anul 64, \u00een timpul domniei lui Nero, o mare parte a ora\u015fului Roma a fost mistuit\u0103 de incendiu. Reconstruit\u0103 \u00een timpul Flavilor, Roma a fost m\u0103rit\u0103, mai ales sub \u00eemp\u0103ra\u0163ii Traian, Adrian \u015fi Caracalla. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330), \u00eemp\u0103r\u0163irea imperiului (395), c\u0103derea imperiului roman de apus (476) \u015fi migra\u0163iunea poparelor au dus la dec\u0103derea ora\u015fului. Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice \u015fi mai mari state ale lumii antice. Cea mai veche perioad\u0103 din istoria Romei este cunoscut\u0103 \u00een istorie sub denumirea de ,,perioada regalit\u0103\u0163ii\u201d, care ar fi durat, potrivit tradi\u0163iei, aproximativ dou\u0103 secole \u015fi jum\u0103tate (753-509 \u00ce.C.). Organizarea social\u0103 a Romei \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 era democra\u0163ia militar\u0103; locuitorii Romei (populus romanus) erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een trei triburi a c\u0103te zece curii, fiecare curie av\u00e2nd c\u0103te zece gin\u0163i. Principalele institu\u0163ii ale statului roman incipient erau adunarea b\u0103tr\u00e2nilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe to\u0163i magistra\u0163ii \u015fi regele (rex), ales de adunarea poporului. \u00cen cursul evolu\u0163iei sale din aceast\u0103 perioad\u0103 popula\u0163ia Romei s-a \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een patricieni (aristocra\u0163ia gentilic\u0103) \u015fi plebei (reprezentan\u0163i ai triburilor aservite), am\u00e2ndou\u0103 categoriile fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipient\u0103, av\u00e2nd un caracter patriarhal. \u00cen secolul al VI-lea \u00ce.C. Roma a cunoscut o perioad\u0103 de domina\u0163ie politic\u0103 etrusc\u0103, care a influen\u0163at tradi\u0163ia, institu\u0163iile politice \u015fi arhitectura secolelor urm\u0103toare.<\/span><\/h1>\n
 La sf\u00e2r\u015fitul secolului al VI-lea \u00ce.C. (potrivit tradi\u0163iei romane \u00een anul 509 \u00ce.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regal\u0103 fiind \u00eenlocuit\u0103 prin aceea a doi magistra\u0163i, numi\u0163i la \u00eenceput praetori, iar apoi consuli, ale\u015fi dintre patricieni, de c\u0103tre adunarea poporului. Senatul, alc\u0103tuit din patricieni, a devenit organul suprem al puterii \u00een republica roman\u0103, d\u00e2nd acesteia un caracter net aristocratic. \u00cen cursul unui \u00eendelungat proces istoric (sec VI-III \u00ce.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele organiz\u0103rii statului roman \u00een forma cunoscut\u0103 de istorie. Principalul con\u0163inut al istoriei interne a statului roman \u00een perioada republican\u0103 timpurie \u00eel constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru p\u0103m\u00e2nt \u015fi pentru egalitate \u00een drepturi politice. Lupta dintre patricieni \u015fi plebei \u00eencheiat\u0103 \u00een 287 \u00ce.C. a dus la importante modific\u0103ri \u00een structura social\u0103 a statului roman; popula\u0163ia liber\u0103 a Romei s-a \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een caste (ordines), \u00een fruntea c\u0103rora era noua aristocra\u0163ie (nobilitas), alc\u0103tuit\u0103 din v\u00e2rfurile patriciene \u015fi plebeiene.<\/span><\/div>\n
\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al V-lea \u00ce.C., Roma dispun\u00e2nd de o excelent\u0103 organizare militar\u0103, a ini\u0163iat o politic\u0103 expansionist\u0103 \u00een Latium, apoi \u00een Italia. \u00cen urma r\u0103zboiului cu coali\u0163ia ora\u015felor latine (340-338 \u00ce.C.), care i-a adus hegemonia \u00een Latium \u015fi a r\u0103zboaielor cu samni\u0163ii (343-341, 327-304 \u015fi 298-290 \u00ce.C.), Roma a cucerit \u00eentreaga Italie central\u0103 de pe ambii versan\u0163i ai Apeninilor. Dup\u0103 cucerirea Italiei centrale Roma a ajuns \u00een conflict cu ora\u015fele grece\u015fti din sudul Italiei. \u00cen urma r\u0103zboiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275 \u00ce.C.), \u015fi a asediului Tarentului (272 \u00ce.C.), Roma a ocupat toat\u0103 Italia de sud. <\/span><\/div>\n
Dup\u0103 ocuparea Italiei \u015fi organizarea ei din punct de vedere politic, social-economic \u015fi administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de cele ale Cartaginei. Lupta pentru suprema\u0163ie \u00een bazinul mediteranean a dus la cele trei r\u0103zboaie denumite, r\u0103zboaie punice. \u00cen urma primului r\u0103zboi punic, Roma a ob\u0163inut Sicilia, dar for\u0163a economic\u0103, politic\u0103 \u015fi militar\u0103 a Cartaginei r\u0103m\u00e2nea aproape intact\u0103. \u00cen cursul celui de-al doilea r\u0103zboi punic armata cartaginez\u0103, condus\u0103 de Hanibal, a invadat Italia, pricinuind armatei romane \u00eenfr\u00e2ngeri zdrobitoare la Lacul Trasimene \u015fi mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborat\u0103 de Fabius Cunctator, precum \u015fi campaniile din Spania \u015fi Africa conduse Publius Cornelius Scipio, au hot\u0103r\u00e2t soarta r\u0103zboiului; Cartagina a suferit o grea \u00eenfr\u00e2ngere la Zama \u015fi a pierdut \u00een favoarea Romei toate posesiunile de peste m\u0103ri. \u00cen urma celui de-al doilea r\u0103zboi punic Roma a ob\u0163inut hegemonia \u00een bazinul apusean al M\u0103rii Mediterane \u015fi \u015fi-a \u00eendreptat aten\u0163ia spre r\u0103s\u0103rit (unde ocupase Iliria). \u00cen urma a trei r\u0103zboaie Macedonia a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u015fi supus\u0103. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea unei mari r\u0103scoale antiromane (148-149 \u00ce.C.) Macedonia a fost transformat\u0103 \u00een provincie roman\u0103, iar \u00een 146 \u00ce.C., dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea r\u0103scoalei Ligii Aheene ora\u015fele grece\u015fti au fost subordonate provinciei romane Macedonia. \u00cen acest timp, Cartagina s-a ref\u0103cut din punct de vedere economic; un nou r\u0103zboi, al treilea r\u0103zboi punic (149-146 \u00ce.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei (care a fost d\u0103r\u00e2mat\u0103 \u015fi includerea teritoriilor acesteia \u00een provincia roman\u0103 Africa. <\/span><\/div>\n
Dup\u0103 consolidarea st\u0103p\u00e2nirilor \u00een provincia Balcanic\u0103 \u015fi dup\u0103 zdrobirea Cartaginei, romanii au \u00eenceput ofensiva pentru cucerirea teritoriilor asiatice. \u00cen 129 \u00ce.C., regatul Pergamului \u015fi posesiunile sale au fost transformate \u00een provincie roman\u0103; aceea\u015fi soart\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit-o Bithynia \u00een 75 \u00ce.C.. \u00cen Asia Mic\u0103 r\u0103m\u00e2nea liber regatul Pontului, care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a \u00eenchegat \u00een jurul lui o vast\u0103 uniune politic\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Romei. \u00cen urma a trei r\u0103zboaie Roma a \u00eenfr\u00e2nt pe Mitridate, ocup\u00e2nd toate teritoriile st\u0103p\u00e2nite sau controlate de acesta. Profit\u00e2nd de puternica criz\u0103 politic\u0103 a statelor elenistice, romanii au \u00eenfr\u00e2nt \u015fi au transformat \u00een provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63 \u00ce.C.) \u015fi statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 \u00ce.C.), Roma \u00eempun\u00e2ndu-\u015fi astfel hegemonia \u015fi \u00een bazinul r\u0103s\u0103ritean al M\u0103rii Mediteraneene. <\/span><\/div>\n
\u00cen secolele II-I \u00ce.C., ca urma a transform\u0103rii Romei \u00eentr-un mare stat maritim, s-au dezvoltat comer\u0163ul, capitalul financiar \u015fi c\u0103m\u0103t\u0103resc \u015fi a crescut rolul cavalerilor \u00een via\u0163a politic\u0103 \u015fi social\u0103 a statului. Spre sf\u00e2r\u015fitul secolului I \u00ce.C. Roma devenise unul dintre cele mai mari \u015fi mai puternice state ale lumii antice. Cre\u015fterea imens\u0103 a num\u0103rului de sclavi \u00een urma r\u0103zboaielor de cucerire \u015fi introducerea pe scar\u0103 larg\u0103 a muncii acestora \u00een produc\u0163ie au marcat generalizarea modului de produc\u0163ie sclavagist la Roma. Consecin\u0163ele principale ale acestui fapt, eliminarea treptat\u0103 a produc\u0103torilor liberi, concentrarea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi formarea latifundiilor, precum \u015fi ascu\u0163irea contradic\u0163iilor sociale au provocat o larg\u0103 mi\u015fcare social\u0103 pentru \u00eenf\u0103ptuirea unei reforme agrare, condus\u0103 de fra\u0163ii Caius \u015fi Tiberius Gracchus. \u00cen secolele II-I  \u00ce.C. au avut loc puternicele r\u0103scoale ale sclavilor din Sicilia \u015fi r\u0103scoala condus\u0103 de Spartacus. \u00cen acela\u015fi timp s-au r\u0103sculat \u015fi alia\u0163ii italici ai Romei care, de\u015fi \u00eenfr\u00e2n\u0163i au ob\u0163inut cet\u0103\u0163enia roman\u0103. Mi\u015fcarea social\u0103 a gracchilor, r\u0103scoalele sclavilor, r\u0103zboiul alia\u0163ilor, complotul lui Catilina au fost semne ale crizei politice \u015fi<\/p>\n

sociale. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 rezolve criza,  conduc\u0103torii armatei, ai cavaleriei \u015fi ai plebei, Pompei, Crassus \u015fi Cezar s-au unit form\u00e2nd primul triumvirat (59 \u00ce.C.). Lupta pentru putere a luat forme ascu\u0163ite. Dup\u0103 ce \u00een 52 \u00ce.C. Pompei a fost ales consul f\u0103r\u0103 coleg, instituind \u00een fapt dictatura, Cezar a trecut Rubiconul (49 \u00ce.C.) \u00een fruntea armatei cu care cucerise Galia, a ocupat \u00eentreaga Italie, l-a \u00eenfr\u00e2nt pe Pompei \u015fi pe partizanii acestuia devenind conduc\u0103tor unic al statului roman. Senatul l-a numit pe Cezar dictator pe termen nelimitat, tribun pe via\u0163\u0103 \u015fi cenzor. Reformele \u00eenf\u0103ptuite de Cezar au netezit calea instaur\u0103rii imperiului. Lupta pentru putere, care a continuat \u015fi cu mai mult\u0103 violen\u0163\u0103 dup\u0103 asasinarea lui Cezar (44 \u00ce.C.) s-a sf\u00e2r\u015fit dup\u0103 un lung r\u0103zboi civil cu instituirea principatului de c\u0103tre Octavian August (27 \u00ce.C.).<\/span><\/div>\n

\u00cen timpul principatului s-a \u00eent\u0103rit proprietatea funciar\u0103 mijlocie \u015fi s-au dezvoltat via\u0163a or\u0103\u015feneasc\u0103, me\u015fte\u015fugurile \u015fi comer\u0163ul. \u00cen secolul I \u00ce.C. \u015fi I D.C. \u015fi mai ales \u00een perioada lui August (numit\u0103 \u015fi epoca de aur a artei \u015fi literaturii romane), cultura roman\u0103 a atins apogeul. Cele mai remarcabile personalit\u0103\u0163i ale epocii au fost oratorul Cicero, poe\u0163ii Virgiliu, Hora\u0163iu, Ovidiu, istoricii Salustiu, Cezar, Trogus, Pompeius, Titus Livius, Tacit, Suetoniu, naturalistul Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n.<\/span><\/div>\n
O caracteristic\u0103 important\u0103 a perioadei I-II D.C. a fost \u00eent\u0103rirea procesului de romanizare a provinciilor unde locul vechilor r\u00e2nduieli a fost luat de cultura \u015fi civiliza\u0163ia superioar\u0103 a Romei \u015fi cre\u015fterea rolului provincialilor \u00een via\u0163a imperiului. Traian (98-117), primul provincial devenit \u00eemp\u0103rat, i-a \u00eenfr\u00e2nt pe daci \u00een dou\u0103 campanii s\u00e2ngeroase (101-102 \u015fi 105-106), transform\u00e2nd cea mai mare parte a Daciei \u00een provincie roman\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen secolul al III-lea Imperiul roman a intrat \u00een criz\u0103; pe plan politic aceasta s-a manifestat \u00een desele schimb\u0103ri de \u00eemp\u0103ra\u0163i, \u00een urma r\u0103zboaielor civile dintre pretenden\u0163i, \u00een sl\u0103birea rolului aristocra\u0163iei senatoriale, \u00een cre\u015fterea rolului politic al armatei, \u00een tendin\u0163ele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia, Hispania, Britania \u015fi regatul Palmyrei) \u015fi \u00een r\u0103scoale ale coloniilor \u015fi popula\u0163iilor supuse. \u00cen sec. al III-lea sunt remarcabile domniile \u00eemp\u0103ra\u0163iilor Septimius Sever, Aurelian \u015fi Diocle\u0163ian. \u00cen timpul lui Aurelian administra\u0163ia roman\u0103 a p\u0103r\u0103sit Dacia, sub presiunea go\u0163ilor \u015fi a dacilor liberi. <\/span><\/div>\n
Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale \u015fi politice ale lui Diocle\u0163ian; el a \u00eemp\u0103r\u0163it imperiul \u00een patru prefecturi (Galia, Italia, Iliria \u015fi Orientul), a mutat capitala la Constantinopol, ora\u015f cl\u0103dit de el. \u00cen anul 313 a dat edictul de toleran\u0163\u0103 \u00een favoarea cre\u015ftinismului. Dar, sf\u00e2\u015fiat de luptele interne pentru putere, de cre\u015fterea luptei de clas\u0103, de atacurile poparelor din afar\u0103, Imperiul roman nu mai putea s\u0103 revin\u0103 la vechea lui str\u0103lucire. La sf\u00e2r\u015fitul sec. al IV-lea, Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului sub o singur\u0103 autoritate. Dup\u0103 moartea sa, imperiul s-a \u00eemp\u0103r\u0163it definitiv \u00een forma\u0163iunile politice cunoscute  sub numele de Imperiul roman de apus \u015fi Imperiul roman de r\u0103s\u0103rit.<\/span><\/div>\n
\u00cen anul 410 Roma a fost ocupat\u0103 \u015fi jefuit\u0103 de vizigo\u0163i, condu\u015fi de Alaric \u015fi \u00een 455 de vandal,i condu\u015fi de Genseric. \u00cen anul 476 ultimul \u00eemp\u0103rat roma, Romulus Augustus, a fost detronat de Odoacru, comandantul mercenarilor germani \u015fi pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar. Imperiul roman de r\u0103s\u0103rit, adapt\u00e2ndu-se, datorit\u0103 unor condi\u0163ii speciale, dezvolt\u0103rii istorice, s-a transformat, \u00een urma unor procese complexe, \u00eentr-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin, care a continuat s\u0103 existe p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XV-lea.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Potrivit tradi\u0163iei, Roma a fost \u00eentemeiat\u0103 \u00een anul 735 \u00ee.e.n. de Romulus \u015fi Remus; \u00eens\u0103 cea mai veche a\u015fezare descoperit\u0103 aici dateaz\u0103, potrivit materialelor arheologice, de prin secolul al X-lea \u00ee.e.n. De la sf\u00e2r\u015fitul secolului al VI-lea \u00ee.e.n., Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane, iar din secolul I \u00ee.e.n. al Imperiului roman. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19807"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19807"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19807\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19807"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19807"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19807"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}