{"id":19796,"date":"2011-04-06T06:24:00","date_gmt":"2011-04-06T06:24:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/statuia-lui-zeus-din-olimpia-2"},"modified":"2011-04-06T06:24:00","modified_gmt":"2011-04-06T06:24:00","slug":"statuia-lui-zeus-din-olimpia-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/06\/statuia-lui-zeus-din-olimpia-2\/","title":{"rendered":"Statuia lui Zeus din Olimpia"},"content":{"rendered":"
<\/div>
\u00centreaga lume \u015ftie despre Jocurile Olimpice, \u00eens\u0103 nu sunt mul\u0163i cei care \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 statuia zeului \u00een onoarea c\u0103ruia se \u0163ineau \u00een vechime aceste jocuri, a fost \u015fi ea una din Cele \u015eapte Minuni ale Lumii. Olimpia era un loc de cult. Templul \u015fi altarul lui Zeus, regele zeilor, atr\u0103gea pelerini din toate p\u0103r\u0163ile lumii grece\u015fti, iar celebrarea concursurilor atletice constituia un element important al ritualului desf\u0103\u015furat aici. Partea de uscat din sudul Greciei este cunoscut\u0103 sub numele de Peloponez<\/b>. Un mic regat din vestul Peloponezului, numit Pisa<\/b>, era condus, dup\u0103 cum se spune, de regele Oenemaus<\/b>. Pe teritoriul regatului s\u0103u se afla Olimpia, o zon\u0103 fertil\u0103 \u00eenclinat\u0103 luii Zeus. Olimpia nu era un ora\u015f, o comunitate urban\u0103, ci un l\u0103ca\u015f de cult, \u00een jurul c\u0103ruia se \u00eengr\u0103m\u0103deau cl\u0103dirile care \u00eei ad\u0103posteau pe numero\u015fii pelerini care veneau s\u0103 se \u00eenchine \u015fi pe sportivii care participau la jocuri. Ca \u00een orice loc unde se desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate uman\u0103 continu\u0103, cl\u0103diri din toate epocile, reflect\u00e2nd dezvoltarea sanctuarului, sunt r\u0103sp\u00e2ndite peste tot. Cele mai vechi cl\u0103diri erau din lemn \u015fi c\u0103r\u0103mizi din lut, \u00eens\u0103, \u00eens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ces-a dezvoltat civiliza\u0163ia \u015fi cl\u0103dirile mai vechi s\u0163au deteriorat, ele au fost \u00eenlocuite cu monumente din piatr\u0103 de dimensiuni mai mari. <\/span><\/div>\n
Cea mai m\u0103rea\u0163\u0103 cl\u0103dire dintre toate era templul dedicat lui Zeus \u00eensu\u015fi. Timp de mul\u0163i ani dup\u0103 construirea sa, noul templu trebuie s\u0103 fi ad\u0103postit un obiect de cult vechi \u015fi respectat. O bucat\u0103 de piatr\u0103 sau de lemn monstruoas\u0103 la \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, luat\u0103 dintr\u0163un altar mai vechi \u015fi mai mic. Gustul estetic din secolul al V-lea \u00ee.Hr. cerea o imagine mult mai impresionant\u0103. Consiliul sanctuarului se pare c\u0103 a c\u0103utat mult timp un sculptor care s\u0103 poat\u0103 crea o statuie de o m\u0103re\u0163ie suficient\u0103 pentru a \u00eentruchipa idealul de rege al zeilor. \u00cen cele din urm\u0103, membrii consiliului au ales pentru aceast\u0103 extraordinar\u0103 sarcin\u0103 pe Fidias<\/b>, fiul lui Charmides<\/b>, un cet\u0103\u0163ean al Atenei. <\/span><\/div>\n
La Atena, Fidias dezvoltase o tehnic\u0103 ce permitea construirea unor statui din aur \u015fi filde\u015f de dimensiuni enorme. Mai \u00eent\u00e2i se ridica un cadru din lemn \u00een locul unde trebuia s\u0103 stea statuia, potrivindu-se exact cu forma sculpturii finisate. Pl\u0103ci sub\u0163iri de filde\u015f erau sculptate pentru a acoperi p\u0103r\u0163ile vizibile ale trupului, iar pl\u0103ci din metal pre\u0163ios erau turnate pentru a reprezenta hainele \u015fi alte detalii. Acestea erau apoi fixate pe o arm\u0103tur\u0103, asigur\u00e2nd \u00eenveli\u015ful exterior al statuii. Fiecare pies\u0103 trebuia s\u0103 fie \u00eembinat\u0103 cu piesa \u00eenvecinat\u0103 cu mult\u0103 grij\u0103, \u00eembin\u0103rile trebuind s\u0103 fie atent camuflate, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd statuia finisat\u0103 lua \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei figuri solide. Satiricul Lu Ian putea s\u0103 se amuze \u00een secolul al II-le d.Hr. , pe seama faptului c\u0103 interiorul statuii lui Zeus din Olimpia era infestat de \u015foareci; totu\u015fi, aceste staui din aur \u015fi filde\u015f trebuie s\u0103 fi creat un sentiment cople\u015fitor de bog\u0103\u0163ie \u015fi puere, deci un astfel de mijloc era folosit pentru a transmite m\u0103re\u0163ia lui Zeus.<\/span><\/div>\n
 Fidias nu ne-a l\u0103sat scrieri privind felul cum a conceput aceast\u0103 descurajatoare misiune. La Jocurile Olimpice din anul 97 d.Hr., oratorul Dion Chrisostomul a fost invitat s\u0103 \u0163in\u0103 o cuv\u00e2ntare la templul lui Zeus, el a prezentat, ca \u015fi cum ar fi fost cuvintele lui Fidias \u00eensu\u015fi, punctul s\u0103u de vedere privind modul \u00een care sculptorul a abordat subiectul. Se poveste\u015fte c\u0103, atunci c\u00e2nd a fost \u00e2ntrebat de c\u0103tre ruda sa apropiat\u0103 \u015fi colaboratorul s\u0103u Panaenus <\/b>cum a conceput el figura lui Zeus, Fidias citase din poetul epic Homer un pasaj \u00een care acesta vorbea de Zeus auster. Dion Chrisostomul explic\u0103 \u00een mod retoric calit\u0103\u0163ile pe care un asemenea pasaj le-ar putea evoca \u015fi d\u0103 o list\u0103 a numelor sub care era cunoscut Zeus. Toate aceste aspecte ale lui Zeus, spunea el, aveau s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een imagine \u015fi el sublinia \u00een mod deosebit natura variat\u0103 a zeului, pe care Fidias optase s\u0103 o portretizeze a\u015fa cum a f\u0103cut-o.<\/span><\/div>\n
Cicero, faimosul orator roman din sec. I \u00ee.Hr., afirma c\u0103 Fidias <\/span>\u201c <\/span>avea o viziune de frumuse\u0163e \u00een mintea sa at\u00e2t de perfect\u0103, \u00eenc\u00e2t, concentr\u00e2ndu-se asupra ei, putea s\u0103-\u015fi conduc\u0103 m\u00e2na sa de artist pentru a ob\u0163ine o asem\u0103nare real\u0103 cu zeul <\/span>\u201d<\/span>. Aici, zeul zeilor era \u00eentruchipat \u00eentr-un mod ce transmite fiecare aspect al chipului s\u0103u, chip ce producea venera\u0163ir \u00een inimile celor care credeau c\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u0163a lui Zeus \u00eensu\u015fi. Cum a fost Fidias capabil s\u0103 realizeze a\u015fa ceva ?<\/span><\/div>\n
Geograful Strabon <\/b>scria \u00een secolul I d.Hr. : <\/span>\u201c<\/span> Statuia este f\u0103cut\u0103 din filde\u015f \u015fi are o asemenea dimensiune \u00eenc\u00e2t, de\u015fi templul este foarte mare, sculptorul poate fi criticat pentru c\u0103 nu a apreciat corect propor\u0163iile. El l-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat pe Zeus \u015fez\u00e2nd, dar cu capul aproape ating\u00e2nd tavanul, astfel \u00eenc\u00e2t avem impresia c\u0103, dac\u0103 Zeus s-ar mi\u015fca pentru a se ridica, el ar smulge acoperi\u015ful templului \u201d.<\/span><\/div>\n
Cunoa\u015ftem dimensiunile sale aproximative dintr-un poem scris de Callimachus <\/b>(305-240 \u00ee.Hr. ), la aproape dou\u0103 sute de ani de la \u00een\u0103l\u0163area statuii. Lungimea \u015fi l\u0103\u0163imea la baz\u0103 pot fi, de asemenea m\u0103surate pe podeaua templului, scoas\u0103 la lumin\u0103 \u00een urma s\u0103p\u0103turilor arheologice. Soclul era lung de 10m, lat de 6,65m \u015fi \u00eenalt de peste 1m. Statuia \u00eens\u0103\u015fi avea 13m \u00een\u0103l\u0163ime, c\u00e2t o cas\u0103 cu trei etaje, o figur\u0103 gigantic\u0103 ce umplea cap\u0103tul vestic al templului \u015fi \u00ee\u015fi f\u0103cea sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een \u00eentregul sanctuar.<\/span><\/div>\n
Pausanias descrie astfel statuia lui Zeus: <\/span>\u201c<\/span> Pe capul s\u0103u se afl\u0103 o coroan\u0103 sculptat\u0103 cu ramuri de m\u0103slin. \u00cen m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, zeul \u00ee\u015fi \u0163ine sceptrul \u00eencrustat cu diferite metale, iar pas\u0103rea din v\u00e2rful sceptrului este un vultur. Sandalele zeului sunt f\u0103cute din aur, ca \u015fi roba sa, iar ve\u015fmintele sunt ornamentate cu animale \u015fi flori de crin sculptate. Tronul este decorat cu aur \u015fi pietre pre\u0163ioase, cu abanos \u015fi filde\u015f <\/span>\u201c<\/span>.<\/span><\/div>\n
Noi suntem \u00eentr-adev\u0103r ferici\u0163i c\u0103 putem, prin intermediul scrierilor unor autori cum ar fi Pausanias, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim impresia produs\u0103 de statuie. Dac\u0103 statuia ar fi r\u0103mas la Olimpia, i s-ar fi luat poate ornamentele din metale pre\u0163ioase \u015fi din filde\u015f, dar este posibil ce unele fragmente s\u0103 fi supravie\u0163uit pentru a le putea admira \u015fi ast\u0103zi.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centreaga lume \u015ftie despre Jocurile Olimpice, \u00eens\u0103 nu sunt mul\u0163i cei care \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 statuia zeului \u00een onoarea c\u0103ruia se \u0163ineau \u00een vechime aceste jocuri, a fost \u015fi ea una din Cele \u015eapte Minuni ale Lumii. Olimpia era un loc de cult. Templul \u015fi altarul lui Zeus, regele zeilor, atr\u0103gea pelerini din toate […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19796"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19796"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19796\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19796"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19796"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19796"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}