{"id":19780,"date":"2011-04-06T07:05:00","date_gmt":"2011-04-06T07:05:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/unirea-de-la-1-decembrie-1918-2"},"modified":"2011-04-06T07:05:00","modified_gmt":"2011-04-06T07:05:00","slug":"unirea-de-la-1-decembrie-1918-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/06\/unirea-de-la-1-decembrie-1918-2\/","title":{"rendered":"Unirea de la 1 decembrie 1918"},"content":{"rendered":"
<\/div>
A. Revolu\u0163ia Burghezo \u2013 Democratic\u0103 <\/span>din Transilvania (1918)1.Destr\u0103marea \u015fi pr\u0103bu\u015firea Imperiului habsburgic:\u00cen toamna anului 1918 criza politic\u0103 din monarhia austro-ungar\u0103 a atins punctul culminant. \u00cen timp ce lupta revolu\u0163ionar\u0103 submina din interior Imperiul habsburgic, situa\u0163ia militar-strategic\u0103 a Puterilor Centrale pe toate fronturile se apropia de dezastru. La 15 septembrie 1918 armatele Antantei au rupt frontul din Macedonia, oblig\u00e2nd  Bulgaria s\u0103 cear\u0103 armisti\u0163iu, ceea ce a constituit o mare lovitur\u0103 si pentru Austro-Ungaria.<\/span> <\/span>Ocuparea Bulgariei de c\u0103tre armatele Antantei a adus la restabilirea leg\u0103turii Rom\u00e2niei cu trupele aliate de la Salonic. A fost anulat\u0103 pacea impus\u0103 Rom\u00e2niei la Bucure\u015fti de Puterile Centrale; Rom\u00e2nia s-a preg\u0103tit s\u0103 decreteze cea de-a doua mobilizare. \u00cen Serbia, generalul Franchet d\u2019Esperey \u00ee\u015fi deplasa trupele \u00een direc\u0163ia Ungariei, ceea ce deschidea armatelor Antantei drumul spre sud-estul Austro-Ungariei.<\/span> <\/span>\u00cen timp ce deznod\u0103m\u00e2ntul r\u0103zboiului se \u00eentrevedea, \u00een \u0163\u0103rile beligerante s-a manifestat cu putere criza revolu\u0163ionar\u0103. Pe fondul dezvolt\u0103ri social-politice interne, al contradic\u0163iilor si conflictelor provocate de r\u0103zboiul imperialist, care se desf\u0103\u015fura de peste patru ani, cu tot cortegiul s\u0103u de mizerii si suferin\u0163e, \u015fi sub impulsul dat de Marea Revolu\u0163ie Socialist\u0103, care a dus la pr\u0103bu\u015firea imperiului \u0163arist \u015fi la instaurarea primului stat socialist din lume, oamenii muncii din lumea capitalist\u0103 , in frunte cu clasa muncitoare, si-au intensificat lupta \u00eempotriva exploatatorilor \u015fi asupritorilor din propria \u0163ar\u0103, \u00eempotriva imperiali\u015ftilor, pentru instaurarea p\u0103cii, pentru dob\u00e2ndirea de drepturi si libert\u0103\u0163i democratice, pentru transformarea revolu\u0163ionar\u0103 a societ\u0103\u0163i.<\/span><\/span><\/div>\n
            \u00cencep\u00e2nd cu toamna anului 1918, \u0163\u0103rile capitaliste au fost zguduite de puternice cataclisme sociale: r\u0103scoale, revolu\u0163ii burghezo-democratice si revolu\u0163ii proletare. Red\u00e2nd tabloul situa\u0163iei revolu\u0163ionare din toamna anului 1918 din Europa, gazeta ,,Socialismul\u201d ,organul central al Partidului socialist din Rom\u00e2nia scria: ,,Sub imboldul foametei, a mizeriei, a anilor nesf\u00e2r\u015fi\u0163i de r\u0103zboi \u015fi pildei Rusiei, muncitorimea mondial\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se agite \u015fi mi\u015fcarea revolu\u0163ionar\u0103 a pus st\u0103p\u00e2nire pe Bulgaria, a descompus Austro-Ungaria \u00eentr-un num\u0103r de state na\u0163ionale \u015fi a transformat \u00eentr-un ocean furtunos marea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a Germaniei\u2026 Tronurile se rostogolesc, privilegiile se duc si contagiunea revolu\u0163ionar\u0103 se \u00eentinde amenin\u0163\u00e2nd existen\u0163a regimului capitalist de pretutindeni.\u201d<\/span><\/div>\n
            \u00cen lunile septembrie-octombrie 1918 ale r\u0103zboiului mondial lupta maselor populare \u00een monarhia Austro-Ungar\u0103 a luat o extindere nemaicunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Muncitorii din Austria, Ungaria, Cehia, Transilvania, Bucovina, Croa\u0163ia, Voivodina, Slovacia, Gali\u0163ia, etc. au declan\u015fat mari b\u0103t\u0103lii de clas\u0103, concretizate prin numeroase greve si demonstra\u0163ii \u00eempotriva r\u0103zboiului, pentru \u00eencheierea imediat\u0103 a p\u0103cii, pentru p\u00e2ine, republic\u0103, libert\u0103\u0163i \u015fi drepturi democratice. Masele largi de \u0163\u0103rani de toate na\u0163ionalit\u0103\u0163ile din imperiu \u015fi-au intensificat lupta pentru lichidarea rela\u0163iilor semifeudale, \u00eencerc\u00e2nd in mod spontan s\u0103 intre in posesiunea p\u0103m\u00e2nturilor mo\u015ferie\u015fti. S-au semnalat pe tot cuprinsul monarhiei Austro-Ungariei \u00eencerc\u0103ri de r\u0103fuial\u0103 ale \u0163\u0103ranilor cu exploatatorii, pe calea incendierii conacelor mo\u015fiere\u015fti \u015fi a distrugerii averilor lor.<\/span><\/div>\n
            La 30 octombrie 1918, la Viena, muncitorii au declarat grev\u0103 general\u0103. \u00cen \u00eentreaga Austrie au avut loc mari demonstra\u0163ii sub lozinci  republicane. Sub impulsul mi\u015fc\u0103rii largi de mas\u0103, Adunarea na\u0163ional\u0103 provizorie a proclamat  la 12 noiembrie 1918 Republica Austria.<\/span><\/div>\n
Revolu\u0163ia Burghezo-democratica lichidase monarhia dualista habsburgica. \u015ei-a \u00eencetat existenta unul dintre imperiile cu o or\u00e2nduire birocratic\u0103, semifeudal\u0103, bazat\u0103 pe exploatarea popoarelor. Pe ruinele fostei monarhii austro-ungare – ,, \u00eenchisoarea a popoarelor \u201d \u2013 s-au format noi state na\u0163ionale independente: Austria , Cehoslovacia, Polonia \u015fi Ungaria, iar altele, cum a fost cazul Rom\u00e2niei \u015fi Serbiei, si-au des\u0103v\u00e2r\u015fit unitatea lor.<\/span><\/div>\n
            Destr\u0103marea imperiului anacronic, peticit, habsburgic \u015fi apari\u0163ia pe harta lumii  a unor state noi, precum \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea statului na\u0163ional al altora, au constituit un proces legic de o deosebit\u0103 semnifica\u0163ie istoric\u0103-progresist\u0103 in dezvoltarea popoarelor din Europa centrala si sud-estic\u0103.<\/span><\/div>\n
\u0162\u0103rile Antantei au fost puse astfel in fa\u0163a unui fapt \u00eemplinit \u00een momentul deschiderii Conferin\u0163ei de pace de la Paris, care a consfin\u0163it destr\u0103marea Austro-Ungariei, constituirea noilor state si des\u0103v\u00e2r\u015firea unit\u0103\u0163ii celorlalte.<\/span><\/div>\n

 <\/span><\/h1>\n

 <\/span><\/h1>\n

B. Marea Adunare Na\u0163ional\u0103<\/span><\/h1>\n

 Constituant\u0103 de la Alba-Iulia<\/span><\/h1>\n
\n<\/div>\n
1.Preg\u0103tirea marii adun\u0103ri na\u0163ionale constituante a rom\u00e2nilor de la Alba-Iulia:<\/span><\/div>\n
            \u00cen cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918, \u00een Transilvania revolu\u0163ia burghezo-democratic\u0103 se desf\u0103\u015fura cu repeziciune. Programul revendic\u0103rilor cu caracter social pentru care militau for\u0163ele sociale progresiste, in deosebi mi\u015fc\u0103rile muncitore\u015fti \u015fi \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti se \u00eempletea str\u00e2ns cu cel al emancip\u0103rii na\u0163ionale, pentru unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. Acest act istoric nu putea fi opera maselor largi populare, a \u00eentregului popor rom\u00e2n.<\/span><\/div>\n
            Ideea convoc\u0103rii unei Adun\u0103ri Na\u0163ionale Constituante care s\u0103 constituie expresia voin\u0163ei unanime de Unire a Transilvaniei cu Rom\u00e2nia a veni din partea sociali\u015ftilor.<\/span><\/div>\n
Preg\u0103tirea Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale Constituante de la Alba-Iulia s-a f\u0103cut \u00eentr-un timp relativ scurt. Ea a constituit momentul de apogeu al luptei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor, a fost un eveniment revolu\u0163ionar in cursul c\u0103ruia s-au ridicat marile probleme care st\u0103teau \u00een fa\u0163a poporului rom\u00e2n: des\u0103v\u00e2r\u015firea statului na\u0163ional unitar roman, \u00eenf\u0103ptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalit\u0103\u0163ii \u00een drepturi pentru na\u0163ionalit\u0103\u0163ile conlocuitoare, lupta pentru cucerirea unui regim politic democratic.<\/span><\/div>\n
            Anun\u0163\u00e2nd popoarele lumii voin\u0163a si hot\u0103r\u00e2rea sa, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 declar\u0103 prin manifest ca ea ,,din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hot\u0103r\u00e2t\u0103 a pierii mai bine dec\u00e2t a suferii mai departe sclavia \u015fi at\u00e2rnarea\u2026\u201d. \u00cen vederea realiz\u0103rii acestui deziderat, \u00een \u00eencheierea manifestului se cerea sprijinul \u00eentregii popula\u0163ii rom\u00e2ne din Transilvania, care ,,spera \u015fi a\u015ftepta ca \u00een n\u0103zuin\u0163ele ei pentru libertate o va ajuta \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc, cu care una vom fi de aici \u00eenainte in veci \u201d .Manifestul, opera lui Vasile Goldi\u015f, care prin intermediul sta\u0163iei de telegrafie din Praga a fost difuzat in lumea \u00eentreag\u0103 a produs consternare in s\u00e2nul unor cercuri aristocratice ungure\u015fti.<\/span><\/div>\n
            Marea Adunare Na\u0163ional\u0103, simbol al afirm\u0103rii hot\u0103r\u00e2toare a poporului de a-\u015fi hot\u0103r\u00ee singur soarta, a fost convocat\u0103 pentru ziua de 1 Decembrie 1918. Militan\u0163ii rom\u00e2ni pentru unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia avea o larg\u0103 concep\u0163ie democratic\u0103 despre unire, care o concepeau nu prin \u00eenlocuirea unui jug cu altul, ci prin asigurarea condi\u0163iilor prielnice de dezvoltare a rom\u00e2nilor, c\u00e2t \u015fi a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor conlocuitoare. Acest deziderat \u00eel vedeau realiz\u00e2ndu-se nu prin for\u0163\u0103, ci \u00een mod profund democratic, prin afirmarea deschis\u0103 a voin\u0163ei \u00eentregului popor. Consiliul na\u0163ional rom\u00e2n din Or\u0103\u015ftie populariz\u00e2nd, prin ziarul cu titlul semnificativ ,,Libertatea\u201d , convocarea Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale de la Alba-Iulia, adaug\u0103:,, Aceast\u0103 adunare este chemat\u0103 s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 asupra sor\u0163ii neamului rom\u00e2nesc si s\u0103 exprime voin\u0163a nestr\u0103mutat\u0103 a na\u0163iunii rom\u00e2ne, care pretinde sus si tare unirea na\u0163ional\u0103 <\/i>.<\/span><\/div>\n
            Anun\u0163\u00e2nd programul Adun\u0103rii Na\u0163ionale Constituante a na\u0163iunii unite din Transilvania, Comitetul organizatoric adreseaz\u0103 urm\u0103torul apel: ,,Fra\u0163i rom\u00e2ni, locul cel mai istoric al neamului v\u0103 a\u015fteapt\u0103 cu bra\u0163ele deschise, veni\u0163i deci s\u0103-l atinge\u0163i cu pasul vostru, ca s\u0103 sim\u0163i\u0163i fiorul ce l-a mi\u015fcat odat\u0103 pe marele voievod cu numele de arhangheli, pe martirii Horea, Clo\u015fca si Cri\u015fan, pe craiul mun\u0163ilor, Avram Iancu, \u015fi pe to\u0163i cei care au \u00eenceput \u015fi lucrat la realizarea Visului de veacuri pe care noi cei de azi \u00eel vedem ca pe r\u0103s\u0103ritul cel mai str\u0103lucit al celei mai senine zile a neamului rom\u00e2nesc”.<\/span><\/div>\n
            Un deosebit de vibrant apel adresat femeilor rom\u00e2ne \u00eel f\u0103cea Elena Pop: ,,P\u00e2n\u0103 unde str\u0103bate graiul nostru dulce, rom\u00e2nii din patru unghiuri vor veni cu to\u0163ii, invoc\u00e2nd cerul si p\u0103m\u00e2ntul ca m\u0103rturie s\u0103 le fie jurin\u0163ei lor solemne. Gr\u0103bi\u0163i-v\u0103\u2026\u201d.<\/span><\/div>\n
            De men\u0163ionat c\u0103 numero\u015fi muncitori apar\u0163in\u00e2nd na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor conlocuitoare de pe teritoriul Transilvaniei, consider\u00e2nd justa voin\u0163\u0103 de unire na\u0163ional\u0103 a poporului rom\u00e2n, se declarau pentru \u00eenf\u0103ptuirea acestui deziderat pe baze democratice. Astfel muncitorii maghiari din Valea Jiului, al\u0103turi de cei rom\u00e2ni, discut\u00e2nd \u00een Consiliul muncitoresc problema unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, au fost pentru aceast\u0103 \u00eenf\u0103ptuire \u015fi pentru transformarea \u0163\u0103rii \u00eentr-un stat democratic. Unul dintre conduc\u0103torii Consiliului muncitoresc din Petro\u015fani, la o adunare convocat\u0103 la 26 octombrie-8 noiembrie 1918 de Partidul na\u0163ional rom\u00e2n, declara :,,Nu v\u0103 punem piedici in calea realiz\u0103rii unit\u0103\u0163ii voastre na\u0163ionale\u2026Trecutul care a pr\u0103dat muncitorimea \u015fi care a pus biruri grele pe umerii vo\u015ftri, politica gre\u015fit\u0103 fa\u0163\u0103 de na\u0163ionalit\u0103\u0163i, s-a sf\u00e2r\u015fit\u2026\u015ei voi a\u0163i fost subjuga\u0163i \u015fi jecm\u0103ni\u0163i, p\u0103m\u00e2ntul acesta de pe care v-a alungat statul maghiar \u015fi capitalismul al vostru a fost\u2026Dar nu poporul maghiar v-a alungat la marginea p\u0103durii. Nu! <\/b>Capitalismul v-a alungat statul, aici capitalismul n-are na\u0163ionalitate. Na\u0163ionalitatea lui este banul, puterea blestemat\u0103 care de-o potriv\u0103 apas\u0103 pe muncitorul rom\u00e2n \u015fi maghiar sau german\u201d.           <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
2.Desf\u0103\u015furarea marii adun\u0103ri na\u0163ionale de la Alba-Iulia (1 Decembrie 1918):<\/span><\/div>\n
                    <\/span><\/div>\n
            \u00cen Transilvania, convocarea, in numele Marelui Sfat al na\u0163iunii romane, a Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale la Alba-Iulia \u2013 cetate istorica a neamului nostru, unde pentru prima data s-au unit sub Mihai Viteazu toate provinciile rom\u00e2ne\u015fti \u2013 a fost primita cu mare entuziasm de toate cercurile rom\u00e2ne\u015fti, indiferent de vederile lor politice si sociale. Aceasta convocare a fost in aten\u0163ia guvernului K\u00e0rolyi, care voia s-o z\u0103d\u0103rniceasc\u0103.                        <\/span><\/div>\n
            Planul desf\u0103\u015fur\u0103rii concrete a adun\u0103rii de la Alba-Iulia, ini\u0163iat si aprobat de consiliul na\u0163ional central, a fost \u00een am\u0103nun\u0163ime preg\u0103tit de dr. I. C. Pop \u00eempreuna cu c\u0103pt .<\/b>Fl. Medrea; ultimul \u00eenc\u0103 de la 15 noiembrie 1918 ,, a \u00eenceput luarea masurilor in vederea tinerii adun\u0103rii na\u0163ionale\u201d . El cuprindea organizarea propagandei, asigurarea circula\u0163iei, \u00eencartiruirea, alimentarea, ordinea si siguran\u0163a \u00eens\u0103\u015fi a Adun\u0103rii na\u0163ionale. Propaganda a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 lui Ioan C. Pop, iar \u00eencartiruirea si siguran\u0163a maselor populare participante a fost asigurata pe tot teritoriul jude\u0163ului Alba. Au fost instituite g\u0103rzi militare romane in toate g\u0103rile, s-a asigurat linia ferata, podurile, tunelele si \u015foselele din puntele principale. In acest scop au fost concentra\u0163i aproximativ 3.000 de solda\u0163i numai de pe teritoriul jude\u0163ului Alba. La ace\u015ftia s-au mai ad\u0103ugat forma\u0163iunile militare care au sosit din alte jude\u0163e, dintre care amintim un batalion din regiunea Sibiu, sub comanda capit. Vasile Barbu ; efectivul unei jum\u0103t\u0103\u0163i de batalion din Cluj, sub comanda maiorului Cortu\u0163iu si a locotenen\u0163ilor Utalea, Victor Epureanu si Svoze.         <\/span><\/div>\n
            Masurile de paza si de siguran\u0163a au fost luate deja cu doua zile \u00eenainte de ziua adun\u0103rii. Ele au constat din urm\u0103toarele:            <\/span><\/div>\n
       1. Siguran\u0163a in ora\u015f<\/i> , asigurata prin puternice pichete repartizate pe sectoare, apoi plasa\u0163i pe acoperi\u015furile caselor si turnurilor de biserici de unde se domina.       <\/span><\/div>\n
       2. Siguran\u0163a in cetate<\/i> , in primul r\u00e2nd fiind ocupata sala cercului militar de un puternic deta\u015fament militar sub comanda c\u0103pitanului Ioan F. Negru\u0163iu. Aici urma sa se tina adunarea. Apoi alte masuri de paza luate in diferite puncte ale cet\u0103\u0163ii . <\/span><\/div>\n
       3. Asigurarea circula\u0163iei<\/i> , prin cordoane armate ; la intr\u0103ri si \u00eencruci\u015f\u0103ri de drumuri, indica\u0163iunile erau date de c\u0103tre ofi\u0163eri si subofi\u0163eri.            <\/span><\/div>\n
       4. Asigurarea adun\u0103ri pe c\u00e2mpia Albei-Iulii<\/i> , prin pichete, posturi fixe, alimentate de deta\u015famente puternice de la caz\u0103rmile apropiate. C\u00e2mpia era \u00eenconjurata la mari distante d un cordon de solda\u0163i prin care nu se putea trece dec\u00e2t in grupuri compacte, ori av\u00e2nd legitima\u0163ie speciala.                                                                      <\/span><\/div>\n
       5. Pentru a prevenii vreun atac din afara<\/i> , cl\u0103direa Adun\u0103rii na\u0163ionale si a \u00eentrunirii poporului a fost \u00eenconjurata cu trei cordoane de avan-posturi, care erau tot mai r\u0103zle\u0163e spre punctele periferice si al c\u0103ror cerc extrem era in afara de b\u0103taia pustii. In p\u0103durile si dealurile ce \u00eemprejmuiesc Alba-Iulia, acestea comunicau intre ele prin telefon si patrule.                                                                                              <\/span><\/div>\n
            Dar preg\u0103tirea adun\u0103rii si deplasarea delega\u0163ilor spre Alba-Iulia n-a fost de loc u\u015foara. Agen\u0163i ai for\u0163elor retrograde s-au dedat la numeroase provoc\u0103ri contra delega\u0163ilor si a maselor ce doreau sa participe la istoricul eveniment.          <\/span><\/div>\n
            Marea Adunare na\u0163ionala constituanta a romanilor din Transilvania s-a desf\u0103\u015furat \u00een deplin\u0103 libertate. Prin forma sa de organizare, prin participarea larga a maselor, a delega\u0163ilor ale\u015fi prin votul unanim al popula\u0163iei din \u00eentreaga Transilvanie, Adunarea na\u0163ional\u0103 de la Alba-Iulia a c\u0103p\u0103tat un profund caracter plebiscitar, reprezent\u00e2nd popula\u0163ia romaneasca majoritara pe aceste meleaguri, care era in drept s\u0103  hot\u0103rasc\u0103 asupra soartei sale.                     <\/span><\/div>\n
            In felul acesta, la 1 decembrie 1918<\/b> , Adunarea constituanta a romanilor a hot\u0103r\u00e2t in unanimitate unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. Factorul hot\u0103r\u00e2tor care a dus la realizarea Unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia a fost lupta activa a muncitorilor, \u0163\u0103ranilor, c\u0103rturarilor.        <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
3.Ecoul marii adun\u0103ri constituante de la Alba-Iulia:<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
            Actul unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia pecetluit la Alba-Iulia, a avut un puternic ecou at\u00e2t in tara cat si in str\u0103in\u0103tate.<\/span><\/div>\n
            Pe adresa Marii Adun\u0103ri na\u0163ionale de la Alba-Iulia au sosit zeci si zeci de telegrame de la numero\u015fi romani din Transilvania, care \u00ee\u015fi manifestau astfel solidaritatea si adeziunea la hot\u0103r\u00e2rile adun\u0103rii.<\/span><\/div>\n
            Astfel Sfatul na\u0163ional roman din Lupeni scria : ,,Dorim din inima succes. Tr\u0103iasc\u0103 conduc\u0103torii \u201d. Mure\u015fan, in numele Sfatului na\u0163ional roman din Petrila si Petro\u015fani trimitea telegramele : ,, Aderam la rezolu\u0163iunea Adun\u0103rii na\u0163ionale romane \u201c. <\/span><\/div>\n
            Unirea realizata la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, pe baza dreptului de autodeterminare a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor a constituit un act legic, obiectiv. Partidul socialist si Uniunea sindicala din Rom\u00e2nia saluta ,, cu bucurie dezrobirea na\u0163ionala a poporului roman din provinciile subjugate \u201d— se arata in declara\u0163ia Comitetului Executiv al Partidului socialist si a Comisiei generale Provizorie a sindicatelor din Rom\u00e2nia din februarie 1919  – , si se angajeaz\u0103 sa respecte ,, leg\u0103mintele de unire hot\u0103r\u00e2te \u201c .<\/b> <\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A. Revolu\u0163ia Burghezo \u2013 Democratic\u0103 din Transilvania (1918)1.Destr\u0103marea \u015fi pr\u0103bu\u015firea Imperiului habsburgic:\u00cen toamna anului 1918 criza politic\u0103 din monarhia austro-ungar\u0103 a atins punctul culminant. \u00cen timp ce lupta revolu\u0163ionar\u0103 submina din interior Imperiul habsburgic, situa\u0163ia militar-strategic\u0103 a Puterilor Centrale pe toate fronturile se apropia de dezastru. La 15 septembrie 1918 armatele Antantei au rupt frontul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19780"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19780"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19780\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19780"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19780"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19780"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}