{"id":19636,"date":"2011-04-28T13:16:00","date_gmt":"2011-04-28T13:16:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/curba-is-curba-lm-si-factorii-ce-i"},"modified":"2011-04-28T13:16:00","modified_gmt":"2011-04-28T13:16:00","slug":"curba-is-curba-lm-si-factorii-ce-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/28\/curba-is-curba-lm-si-factorii-ce-i\/","title":{"rendered":"Curba IS; Curba LM \u015fi factorii ce-i determin\u0103."},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><p>Modelul IS-LM este cunoscut \u00een literatura de specialitate ca exprim\u00eend \u201eesen\u0163a macroeconomiei moderne\u201d. El este un model de echilibru \u00eentre pia\u0163a de m\u0103rfuri \u015fi pia\u0163a de valori care ia \u00een considerare influen\u0163a ratei dob\u00eenzii \u015fi a fost introdus pentru prima dat\u0103 de J. K. Hicks.<br \/>\n  Curba IS-LM este alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 p\u0103r\u0163i &#8211; IS reflect\u0103 echilibrul pie\u0163ei m\u0103rfurilor, iar curba LM reflect\u0103 echilibrul pie\u0163ei banilor:<br \/>\nI- reprezint\u0103 investi\u0163iile;<br \/>\nS- reprezint\u0103 economiile;<br \/>\nL \u2013 reprezint\u0103 cererea de bani;<br \/>\nM \u2013 reprezint\u0103 oferta de bani.<br \/>\nEcua\u0163iile modelului sunt:<br \/>\n1.Y = C+I+G+Xn (ecua\u0163ia curbei IS)<br \/>\n2. C = C + c&#8217; (Y &#8211; T)       C- cheltuieli autonome<br \/>\n3. I = I \u2013 dr, unde I \u2013 investi\u0163ii autonome<br \/>\n4. T = T + tY, t \u2013 rata marginal\u0103 de impozitare;   t = \u0394T \/ \u0394Y  T- impozite autonome<br \/>\n5.      (G = G)  cheltuieli publice<br \/>\n6. Xn = (g)Ex \u2013 m&#8217; *Y &#8211; n*r,  m&#8217; \u2013 \u00eenclina\u0163ia marginal\u0103 spre import<br \/>\n                                          n \u2013 coeficientul de sensibilitate a importului la rata dob\u00eenzii<br \/>\n7. L = M \/ P sau L(r, Y) = M \/ P (ecua\u0163ia curbei LM)<br \/>\n8. L = k * Y \u2013 h * r, unde k- receptivitatea cereri de bani fa\u0163\u0103 de venit<br \/>\n                                           h \u2013 receptivitatea cererii de bani la rata dob\u00eenzii.<br \/>\n  Factorii endogeni ce influien\u0163eaz\u0103 modelul sunt:<br \/>\n&#8211; Venitul;<br \/>\n&#8211; consumul;<br \/>\n&#8211; investi\u0163iile;<br \/>\n&#8211; exportul net;<br \/>\n&#8211; rata dob\u00eenzii.<br \/>\nFactorii exogeni sunt:<br \/>\n&#8211; cheltuielile guvernamentale;<br \/>\n&#8211; nivelul pre\u0163urilor;<br \/>\n&#8211; masa monetar\u0103;<br \/>\n&#8211; cererea de bani.<br \/>\n Pentru caracterizarea acestui model vom analiza crucea lui Keynes.<br \/>\n Crucea lui Keynes \u2013 se utilizeaz\u0103 pentru caracterizarea echilibrului dintre cheltuielile planificate \u015fi cheltuielile reale.<br \/>\n Cheltuielile planificate \u2013 sunt acele cheltuieli pe care le planific\u0103 firmele, menajele \u015fi statul pentru procurarea de bunuri \u015fi servicii.<br \/>\n Cheltuielile reale \u2013 difer\u0103 de cele planificate prin suma cheltuielilor pe care agen\u0163ii economici sunt nevoi\u0163i s\u0103 le fac\u0103 pentru investi\u0163ii neplanificate \u00een stocuri, reie\u015find din modificarea volumuliu de v\u00eenz\u0103ri.<\/p>\n<p>E                                 <br \/>\n                                       Y        E = Y        <\/p>\n<p>E                          A        <br \/>\n          E                              E    E = C + I + G + Xn<br \/>\nE <br \/>\n              Y<\/p>\n<p>                            Y                            Y<br \/>\n    Prin E am notat cheltuielile.                       <br \/>\n  Punctul A reprezint\u0103 echilibrul dintre cheltuielile planificat\u0103 \u015fi cheltuielile reale.<br \/>\n  Dac\u0103 Y > E => adic\u0103 volumul produc\u0163iei este mai mare ca nivelul cererii, bunurile ce nu sunt v\u00eendute sunt depozitate \u00een stocuri, adic\u0103 are loc o cre\u015ftere neplanificat\u0103 a stocurilor. Totodat\u0103 firmele vor \u00eencetini volumul produc\u0163iei \u015fi se va stabili echilibrul \u00een punctul A.<br \/>\n  Dac\u0103 Y < E => volumul produc\u0163iei este mai mic ca nivelul cererii (cheltuieli planificate), ca urmare firmele vor scoate bunurile din stocuri pentru a acoperi cererea pe pia\u0163\u0103, \u00een acest caz avem o reducere neplanificat\u0103 a stocurilor. Totodat\u0103 firmele vor \u00eencepe s\u0103 lucreze mai intens \u015fi economia va reveni la nivelul ini\u0163ial de echilibru.<br \/>\n  Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale arat\u0103 cu c\u00eet cre\u015fte venitul \u00een urma cre\u015fterii cheltuielilor guvernamentale cu o unitate.<br \/>\n     m =  1 \/ 1 &#8211; c&#8217; ;      m = \u0394Y \/ \u0394G => venitul cre\u015fte \u00een urma cre\u015fterii G<br \/>\n  Dac\u0103 statul m\u0103re\u015fte G => atunci cre\u015fte E: E = C + I + G + \u0394G<br \/>\n Efectul de multiplicare este: G\u2191 => E\u2191 => Y\u2191 => C\u2191 => Y\u2191 => C\u2191 =>&#8230;C\u2191, C cre\u015fte \u00een dependen\u0163\u0103 de c&#8217; (0 < c' < 1), c' \u2013 \u00eenclina\u0163ia marginal\u0103 spre consum.\n  Multiplicatorul fiscal arat\u0103 cu c\u00eet se modific\u0103 venitul de echilibru la modificarea impozitelor cu o unitate.\n m = - c' \/ 1 - c' ;   m = \u0394Y \/ \u0394T =>venitul scade \u00een urma cre\u015fterii T(impozite)<br \/>\n  Efectul de multiplicare este: T\u2191 =>Yd\u2193 => C\u2193 =>E\u2193 =>Z\u2193 =>C\u2193 => Z\u2193&#8230;..<br \/>\n                                                T\u2191 => Y\u2193<br \/>\n                                                T\u2193 =>Y\u2191<br \/>\n C = C + c&#8217; * Yd  unde C \u2013 consum autonom ce nu depinde de venitul disponibil.<br \/>\n                                          Yd \u2013 venit disponibil<br \/>\nC = C + c*(Y &#8211; T)       T \u2013 impozite autonome      <\/p>\n<p>  Graficul se prezint\u0103 astfel:<\/p>\n<p>E <\/p>\n<p>                             E                     E = C + I + G<\/p>\n<p>                                                    E = C1 + I + G<\/p>\n<p>                      E1<\/p>\n<p>\n                   Y1      Y                       Y<\/p>\n<p>  Construirea \u015fi caracteristicile curbei IS.<br \/>\n  Curba IS caracterizeaz\u0103 echilibrul dintre cerere \u015fi ofert\u0103, dintre investi\u0163ii \u015fi economii, dintre venituri \u015fi cheltuieli pe pia\u0163a bunurilor.<br \/>\n  Construirea curbei IS reiese din crucea lui Keynes \u015fi se prezint\u0103 astfel:<br \/>\n  Dac\u0103 investi\u0163iile cresc \u00een urma <br \/>\nreducerii r, atunci \u015fi E cre\u015fte de                          E                                           Y=E<br \/>\nla E1 la E2,  E2 = C + I2 + G<br \/>\n                                                                                                                              E2<br \/>\n                                                                                                                                E1<\/p>\n<p>                                                                                                                                  E3                                               <\/p>\n<p>                                                                                        Y3      Y1           Y2<br \/>\n                                                                                                                                      Y<\/p>\n<p>   r                                                                           r                     <\/p>\n<p> r3<br \/>\n r1<br \/>\n r2                                                                                                                                                                                               IS<\/p>\n<p>            I3   I1      I2                                              I                                Y3       Y1             Y2             Y<\/p>\n<p> Dac\u0103 r se majoreaz\u0103, atunci I se reduce, ca urmare se reduce E \u015fi Y. E se deplaseaz\u0103 \u00een E3.<br \/>\n  I = I&#8217; \u2013 d * r&#8217;          I  &#8211; nu depind de rata dob\u00eenzii,(investi\u0163ii autonome)<br \/>\n I \u015fi r sunt invers propor\u0163ionale,  I depinde de r, dac\u0103 r scade atunci I cresc \u015fi invers.<br \/>\n   Dac\u0103 rata dob\u00eenzii este mai mare dec\u00eet rata profitului atunci nu este convenabil de efectuat investi\u0163ii.<\/p>\n<p>Construirea \u015fi caracteristica curbei LM.<br \/>\nCurba LM caracterizeaz\u0103 echilibrul pe pia\u0163a monetar\u0103 \u015fi \u00een orice punct al acestei curbe L=M\/P<br \/>\nCererea de bani \u2013L depinde de rata dob\u00eenzii, oferta de bani nominal\u0103 se \u00eenseamn\u0103 prin M, iar oferta de bani real\u0103 prin M\/P. Oferta de bani nu depinde de rata dob\u00eenzii.<br \/>\nBanca Na\u0163ional\u0103 majoreaz\u0103 oferta de bani real\u0103 (M\/P) \u00een urma efectu\u0103rii de opera\u0163iuni open marchet.<br \/>\n   r        M\/P3     M\/P1     M\/P2   <\/p>\n<p>   r3<br \/>\n                  E3<br \/>\n   r1                              E1<br \/>\n                                   E2<br \/>\n   r2<\/p>\n<p>                                                                  L, M\/P<br \/>\nDac\u0103 se modific\u0103 rata dob\u00eenzii atunci ne deplas\u0103m de-a lungul curbei L. Dac\u0103 modific\u0103m venitul atunci are loc deplasarea \u00een spa\u0163iu a curbei L.<br \/>\n                               M\/P                                r<br \/>\n                                                                                                                 LM<br \/>\n  r2                                                                                                      r2<\/p>\n<p>   r1                                            L2                         r1<br \/>\n                                               L1<br \/>\n  r3                                       L3                                   r3 <br \/>\n                                                    M\/P, L                             Y3       Y1      Y2             Y<br \/>\nDac\u0103 Y cre\u015fte ,cre\u015fte L, iar L se deplaseaz\u0103 \u00een sus la L2, ob\u0163in\u00eenduse un punct de echilibru la o rat\u0103 a dob\u00eenzii mai \u00eenalt\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Modelul IS-LM este cunoscut \u00een literatura de specialitate ca exprim\u00eend \u201eesen\u0163a macroeconomiei moderne\u201d. El este un model de echilibru \u00eentre pia\u0163a de m\u0103rfuri \u015fi pia\u0163a de valori care ia \u00een considerare influen\u0163a ratei dob\u00eenzii \u015fi a fost introdus pentru prima dat\u0103 de J. K. Hicks. Curba IS-LM este alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 p\u0103r\u0163i &#8211; IS reflect\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19636"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19636\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}