{"id":19563,"date":"2011-05-10T10:49:00","date_gmt":"2011-05-10T10:49:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/utilizarea-fortei-de-munca-si-nivelul-2"},"modified":"2011-05-10T10:49:00","modified_gmt":"2011-05-10T10:49:00","slug":"utilizarea-fortei-de-munca-si-nivelul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/05\/10\/utilizarea-fortei-de-munca-si-nivelul-2\/","title":{"rendered":"UTILIZAREA FOR\u0162EI DE MUNC\u0102 \u015eI NIVELUL DE TRAI"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Conform studiului pilot al Anchetei For\u0163ei de Munc\u0103, din mai 1998, popula\u0163ia economic activ\u0103 este 49% din popula\u0163ia total\u0103, mai mult de jum\u0103tate fiind b\u0103rba\u0163i. Num\u0103rul total al \u015fomerilor , conform criteriilor Biroului Interna\u0163ional de Munc\u0103 a fost de 167 mii persoane, inclusiv 61% – b\u0103rba\u0163i ori 9.4% din popula\u0163ia activ\u0103. Num\u0103rul \u015fomerilor oficial \u00eenregistra\u0163i e foarte mic, constituind32 mii persoane la 1 ianuarie 1999.
\n Problemele principale cucare se confrunt\u0103 salaria\u0163ii din Moldova sunt restan\u0163ele la salarii \u015fi la alte pl\u0103\u0163i, remuner\u0103rile \u00een natur\u0103, concediile f\u0103r\u0103 plat\u0103, regimul redus de munc\u0103. Ponderea salaria\u0163ilor cu regim redus de lucru s-a m\u0103rit \u00een decursul anilor 1996 – 1998 \u00een domeniul transportului, depozit\u0103rii \u015fi comunica\u0163iei, \u00een schimb ea s-a redus \u00een industria prelucr\u0103toare \u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.
\n S-ar fi putut de a\u015fteptat, c\u0103 din cauza crizei din Rusia \u015fi deprecierii bru\u015fte a Leului, salariul real \u00een ultimul trimestru a anului 1998 se va reduce. Este paradoxal, dar salariul nominal a crescut cu un ritm mai mare dec\u00e2t IPC. \u00cen decembrie s-a \u00eenregistrat un salariu real mai \u00eenalt cu 20% chiar \u015fi fa\u0163\u0103 de decembrie 1997. Posibil c\u0103 efectul crizei a \u00eenceput s\u0103 se simt\u0103 \u00een ianuarie 1999 odat\u0103 cu \u00eenregistrarea unui salariu mai mic dec\u00e2t \u00een decembrie 1998 cu 30% \u015fi dec\u00e2t \u00een ianuarie 1998 cu 10%.
\n Salariul mediu lunar variaz\u0103 mult pe ramuri. Salariul celor din agricultur\u0103, s\u0103n\u0103tate \u015fi sfera social\u0103 continu\u0103 a fi cel mai jos. Astfel salariul mediu lunar din agricultur\u0103 a crescut din 1994 p\u00e2n\u0103 \u00een 1998 doar cu 59.3 lei ceea ce nu constituie nici m\u0103car o dublare a lui pe parcursul ace\u015ftor ani. Pentru industria prelucr\u0103toare s-a \u00eenregistrat o majorare de 260.8 lei \u00een 1998 fa\u0163\u0103 de 1994, ceea ce constituie mai mult dec\u00e2t o dublare a lui (de 2.6 ori). \u00cen domeniul activit\u0103\u0163ilor financiare se poate spune c\u0103 s-a \u00eenregistrat o majorare mai considerabil\u0103 a salariului mediu lunar – de 3,6 ori fa\u0163\u0103 de 1994 \u015fi constituia \u00een 1998 1131.1lei pe lun\u0103. Cu toate aceste diferen\u0163e dintre salarii salariul mediu lunar pe economie przenta o majorare fa\u0163\u0103 de 1994 de 2.3 ori \u015fi constituia 252lei pe lun\u0103.
\n Din 1994 p\u00e2n\u0103 \u00een 1998, cre\u015fterea salariilor medii lunare nominale din agricultur\u0103, industria de prlucrare \u015fi sectorul financiar a fost de 75%, 162% \u015fi 357% respectiv. Cu alte cuvinte, decalajul dintre salariile celor din agricultur\u0103, industria de prelucrare \u015fi sectorul financiar a devenit foarte mare. Dac\u0103 \u00een anul 1994, salariul nominal din sectorul financiar \u015fi industria de prelucrare a fost de 3.65 \u015fi 1.85 ori mai mare dec\u00e2t cel din agricultur\u0103, atunci \u00een 1998 acest decalaj a crescut p\u00e2n\u0103 la 8.2 \u015fi 3 ori. Aceast indic\u0103 o \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire \u00een distribuirea venuturilor \u00een economie.
\n Conform estima\u0163iilor DASS, veniturile b\u0103ne\u015fti ale popula\u0163iei din RM au fost 7022600000 lei , ce constituie cu 188700000 lei mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een 1997. Cu toate c\u0103 salariul a r\u0103mas sursa principal\u0103 a veniturilor gospod\u0103riilor casnice, ponderea lor este \u00een descre\u015ftere, reduc\u00e2ndu-se \u00een 1998 p\u00e2n\u0103 la 33.8 %. O parte din aceste schimb\u0103ri se pot explica prin neachit\u0103rile la timp a salariilor. O parte cresc\u00e2nd\u0103 a salariilor se pl\u0103te\u015fte \u00een natur\u0103. Ponderea pensiilor \u015fi \u00eendemniza\u0163iilor \u00een veniturile totale a fost \u00een descre\u015ftere din 1992 p\u00e2n\u0103 \u00een 1996, dar \u00een 1997 \u015fi \u00een 1998 s-a majorat p\u00e2n\u0103 la 21.4% \u015fi 26.3%. O surs\u0103 important\u0103 a veniturilor popula\u0163iei constituie veniturile din comercialiyarea produc\u0163iei proprii, ponderea c\u0103rora \u00een 1997 a fost de 9.9% \u015fi \u00een 1998 – 9.7%. Aceasta se explic\u0103 prin cre\u015fterea suprafe\u0163elor de p\u0103m\u00e2nt trecute \u00een proprietate privat\u0103, \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea nivelului de trai \u015fi activitatea economiei tenebre.
\n Urm\u0103rind cheltuielile b\u0103ne\u015fti ale popula\u0163iei se observ\u0103 rducerea ponderii cheltuielilor pentru m\u0103rfuri \u00een suma total\u0103 de cheltuieli. \u00cen acela\u015fi timp cre\u015fte ponderea cheltuielilor pentru prestarea serviciilor. Par\u0163ial aceasta se explic\u0103 prin modificarea ra pid\u0103 a pre\u0163urilor relative \u00een urma major\u0103rii tarifelor la servicii.
\n Estim\u0103rile ob\u0163inute arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 un decalaj mare \u00eentre veniturile gospod\u0103riilor urbane \u015fi rurale, constituind la venitul disponibil lunar pe cap de locuitor 35.5% \u00een mediu pe 1997.
\n Venitul din activitatea salarizat\u0103, care a constituit 36.4% din venitul disponibil s-a redus \u00een urma reducerii veniturilor din activitatea salarizat\u0103 a gospod\u0103riilor casnice din localit\u0103\u0163ile rurale. Venitul din activitatea nesalarizat\u0103 a constituit 42.4% \u00een venitul disponibil, iar \u00een localit\u0103\u0163ile rurale – 67.2%. Cca 97% din venitul celor din localit\u0103\u0163ile rurale sunt de provenien\u0163\u0103 agricol\u0103. Sursele veniturilor gospod\u0103riilo urbane sunt cele mai diverse: activitate agricol\u0103 (56%), comer\u0163 (28%) \u015fi \u00eendemniza\u0163ii sociale.
\n Diferen\u0163ele de venituri \u00een func\u0163ie de grupa de clasificare a veniturilor disponibile dintre clasele a I-a \u015fi a V-a sunt foarte mari. Cele din clasa veniturilor superioare sunt de 11.5 ori mai mari ca cele din clasa celor mai inferioare. De notat c\u0103 \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate acest indicator variaz\u0103 \u00eentre 5 \u015fi 6 ori. Cea mai mare parte a veniturilor e concentrat\u0103 la un num\u0103r foarte mic de oameni. Celor 20% din popula\u0163ie cu cele mai mici venituri le revine numai 3.4% din venit, pe c\u00e2nd altor 20% cu cele mai mari venituri le apar\u0163in 50.3%. Aceast\u0103 inechitate continu\u0103 s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103.Conform ultimelor date disponibile , \u00een 1997 fa\u0163\u0103 de 1990 din cauza reducerii puterii de cump\u0103rare s-a redus consumul mediu anual pe locuitor aproape la toate produsele alimentare:
\n\u2022 carne \u015fi produse din carne – 47%
\n\u2022 lapte \u015fi produse lactate – 49%
\n\u2022 ou\u0103 – 40%
\n\u2022 pe\u0163te \u0163i produse din pe\u015fte – 75%
\n\u2022 ulei vegetal – 54%
\n\u2022 legume – 38%
\n Din punct de vedere a Dezvolt\u0103rii Umane printre cele 174 \u0163\u0103ri clasificate dup\u0103 longevitate, nivelul de educa\u0163ie \u015fi standardul de trai RM se plaseaz\u0103 pe locul 113, cu trei pozi\u0163ii mai jos dec\u00e2t \u00een anul trecut – \u00een grupa \u0163\u0103rilor cu nivel mediu de dezvoltare.
\n C\u0103tre 1 ianuarie au fost \u00eenregistra\u0163i cca 7566000 pensionari ori 20% din num\u0103rul total al popula\u0163iei. Pensiile \u015fi contribu\u0163iile financiare sunt finan\u0163ate din Fondul Social, care la r\u00e2ndul s\u0103u este alc\u0103tuit din contribu\u0163iile efectuate de c\u0103tre agen\u0163i economici, persoane fizice, c\u00e2t \u015fi transferurile de la bugetul de stat. Nivelul jos de v\u0103rsare a pl\u0103\u0163ilor la Fondul Social, acumularea restan\u0163ilor la pensii, cre\u015fterea \u00eempov\u0103r\u0103rii popula\u0163iei active din cauza \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u0163iei, ponderea \u00eenalt\u0103 a pensionarilor privelegia\u0163i \u015fi managementul insuficient al sistemului de asigurare social\u0103 a dus la necesitatea unei reforme globale. \u00cen octombrie 1998 Parlamentul a aprebat legea cu privire la asigurarea social\u0103 a pensionarilor, ce a intrat \u00een vigoare la 1 ianuarie 1999. \u00cen aceast\u0103 lege este stipulat c\u0103 a crescut num\u0103rul de ani necesari pentru ie\u015firea la pensie pentru b\u0103rba\u0163i de la 30 la 35 ani \u015fi pentru femei de la 25 la 30 ani. Pe parcursul a 12 ani va cre\u015fte \u015fi v\u00e2rsta de pensionare pentru b\u0103rba\u0163i p\u00e2n\u0103 la 65 ani \u015fi pentru femei p\u00e2n\u0103 la 60 ani. Se introduce de asemenea o nou\u0103 metodologie cu privire la calculul pensiei pentru v\u00e2rst\u0103, invaliditate, pierderea \u00eentr\u0163in\u0103torului. Conform Legii pensia medie constituie 25% din salariul mediu pe economie \u00eenregistrat anul precedent.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Conform studiului pilot al Anchetei For\u0163ei de Munc\u0103, din mai 1998, popula\u0163ia economic activ\u0103 este 49% din popula\u0163ia total\u0103, mai mult de jum\u0103tate fiind b\u0103rba\u0163i. Num\u0103rul total al \u015fomerilor , conform criteriilor Biroului Interna\u0163ional de Munc\u0103 a fost de 167 mii persoane, inclusiv 61% – b\u0103rba\u0163i ori 9.4% din popula\u0163ia activ\u0103. Num\u0103rul \u015fomerilor oficial \u00eenregistra\u0163i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19563"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19563"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19563\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}