{"id":19540,"date":"2011-05-10T11:18:00","date_gmt":"2011-05-10T11:18:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/caracterul-deficitar-si-limitat-al-2"},"modified":"2011-05-10T11:18:00","modified_gmt":"2011-05-10T11:18:00","slug":"caracterul-deficitar-si-limitat-al-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/05\/10\/caracterul-deficitar-si-limitat-al-2\/","title":{"rendered":"CARACTERUL DEFICITAR \u015eI LIMITAT AL RESURSELOR \u00ceN CONTEXTUL CRE\u015eTERII ECONOMICE"},"content":{"rendered":"
<\/div>

P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, analiza economic\u0103 \u00een ansamblul s\u0103u, \u015fi mai ales cea referitoare la optimizare, a fost predominat\u0103 de conceptul privind caracterul deficitar al resurselor. O mare parte din aparatul conceptual \u015fi metodologic a fost str\u00e2ns legat de rezolvarea problemelor privind alocarea resurselor la nivel micro \u015fi macroeconomic. \u00cen acest context, limita factorilor de produc\u0163ie apare ca fiind relativ\u0103 at\u00e2t \u00een viziune static\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea dinamic\u0103. \u00centr-adev\u0103r, bunurile apar deficitare, pe de o parte, \u00een raportul \u00een care se g\u0103sesc aceste bunuri \u00een procesul de produc\u0163ie, deci combinarea lor reciproc\u0103 din punct de vedere cantitativ \u015fi calitativ \u00een procesul utiliz\u0103rii acestora. Ele apar ca fiind deficitare deoarece factorii de produc\u0163ie necesari nu sunt disponibili f\u0103r\u0103 limit\u0103 \u00een timpul procesului de produc\u0163ie.
\n \u00cen teoria aloc\u0103rii optime a resurselor este vorba de o combinare a factorilor de produc\u0163ie de a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t, \u0163in\u00e2nd seama de unele restric\u0163ii date de caracterul deficitar temporar al unor resurse, s\u0103 se realizeze un efect maxim. Fiind pus \u00een joc un num\u0103r mare de factori \u015fi de variante tehnologice, se urm\u0103re\u015fte folosirea lor eficient\u0103, precum \u015fi substitu\u0163ia unor resurse deficitare cu altele nedeficitare.
\n Privind procesele \u00een dinamic\u0103, \u00een general, factorii de produc\u0163ie se reproduc \u00een cantit\u0103\u0163i din ce \u00een ce mai mari. Totu\u015fi \u00een procesul utiliz\u0103rii resurselor, caracterul deficitar al acestora se men\u0163ine \u00een mod relativ (\u00eentre resurse), devinind practic, oscilant \u00een timp, tocmai datorit\u0103 interven\u0163iei cu intensit\u0103\u0163i diferite a progresului tehnic, a ac\u0163iunii directe a omului, a mecanismului economic \u015f.a.. Caracterul deficitar al resurselor \u00een raport cu nevoile societ\u0103\u0163ii se atenueaz\u0103 treptat pe m\u0103sura dezvolt\u0103rii economice \u015fi a sporirii contribu\u0163iei progresului tehnic la cre\u015fterea economic\u0103.
\n Caracterul deficitar al resurselor ar trebui eviden\u0163iat \u00een economie cu ajutorul pre\u0163urilor: cu c\u00e2t aceste resurse sunt mai deficitare, cu at\u00e2t pre\u0163ul lor ar urma s\u0103 fie mai ridicat.
\n \u00centr-adev\u0103r, pre\u0163urile trebuie s\u0103 exprime, pe de o parte, cantitatea de cheltuieli de munc\u0103 vie \u015fi materializat\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, situa\u0163ia curent\u0103 \u015fi de perspectiv\u0103 a pie\u0163ii (cerere \u015fi ofert\u0103), starea resurselor naturale \u015f.a.
\n Interpret\u0103rile de mai sus au devinit \u00eens\u0103 insuficiente pentru o \u00een\u0163elegere mai bun\u0103, la adev\u0103rata dimensiune, a noii problematici. De aceea, apare necesar\u0103 abordarea problemei resurselor \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu evolu\u0163ia mediului \u015fi a factorilor acestuia, cu noile procese economico-sociale \u015fi tehnologice de perspectiv\u0103, care au loc nu numai la scar\u0103 na\u0163ional\u0103, ci \u015fi mondial\u0103.
\n \u00cens\u0103, chiar dac\u0103 privim lucrurile pe plan general, se perpetueaz\u0103 aceea\u015fi imagine tradi\u0163ional\u0103, potrivit c\u0103reia resursele naturale esen\u0163iale pentru asigurarea vie\u0163ii biologice \u015fi a celei economico-sociale ar fi bunuri libere (free goods) \u015fi c\u0103 omul tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-un spa\u0163iu nelimitat, iar resursele naturale ar fi daruri ale naturii.
\n Dezvoltarea industriilor \u015fi a tehnologiilor, cre\u015fterea popula\u0163iei etc. au \u00eenceput s\u0103 solicite tot mai mult \u015fi sub diferite forme mediul \u00eenconjur\u0103tor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t aceste a devenit un factor de produc\u0163ie adi\u0163ional, iar poluarea a intervenit ca un element tot mai evoluat \u00een domeniul limitelor mediului natural.
\n Este necesar ca omul s\u0103-\u015fi schimbe comportamentul \u00een raporturile sale cu natura, de la violen\u0163\u0103 \u015fi nechibzuin\u0163\u0103 el trebuie s\u0103 se \u00eencadreze ca un protector \u015fi colaborator al mediului natural, sau, dup\u0103 cum spune Boulding, s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 locul \u00eentr-un sistem ecologic ciclic care este capabil de reproducere continu\u0103 a formei materiale.
\n \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu resursele minerale care sunt nere\u00e2nnoibile, este destul de dificil s\u0103 stabilim cu certitudine num\u0103rul anilor de exploatare a rezervelor existente p\u00e2n\u0103 la completa lor epuizare. Dac\u0103, totu\u015fi, se calculeaz\u0103 cantitatea rezervelor de minerale grupate \u00een categoriile sigure, probabile \u015fi posibile, aceasta se face de c\u0103tre speciali\u015fti nu cu scopul de a ar\u0103ta c\u0103 peste un num\u0103r de ani resursele globului vor fi sau nu complet epuizate. Aceste cantit\u0103\u0163i \u015fi durata lor de exploatare arat\u0103 mai degrab\u0103 gradul de cunoa\u015ftere a rezervelor la un moment dat, permis de m\u0103rimea fondurilor alocate pentru cercet\u0103ri \u015fi explor\u0103ri geologice, de interesul practic care exist\u0103 \u00een acest scop \u00een alocarea fondurilor \u00een ramurile extractive respective pentru sporirea produc\u0163iei curente \u015fi \u00een perspectiv\u0103 imediat\u0103, precum \u015fi de posibilit\u0103\u0163ile tehnice \u015fi economice existente de valorificarea acestora.
\n Pe m\u0103sura extinderii cunoa\u015fterii, ca urmare a cercet\u0103rilor geologice, a perfec\u0163ion\u0103rii tehnologiilor de exploatare \u015fi de extrac\u0163ie, sporesc \u015fi rezervele exploatabile de resurse naturale. De asemenea sunt atrase \u00een circuitul economic noi resurse minerale, cu care se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte gama acestora, unele dintre ele put\u00e2nd substitui pe cele clasice, devenite prea costisitoare.
\n Av\u00e2nd \u00een vedere toate aceste lucruri, este mai corect s\u0103 se fac\u0103 aprecierea c\u0103 evolu\u0163ia economiei mondiale \u00een ansamblu, ca \u015fi economiile na\u0163ionale componente, va fi influen\u0163at\u0103 nu at\u00e2t de limitele fizice ale resurselor \u00een condi\u0163iile unei evolu\u0163ii demografice normale, ci \u00eendeosebi de cele economice \u015fi tehnologice. \u00cen acest sens devin hot\u0103r\u00e2toare costurile de extrac\u0163ie ale diferitelor minerale datorit\u0103 trecerii la folosirea de minereuri cu con\u0163inut tot mai sc\u0103zut \u015fi cu un grad tot mai mare de impurit\u0103\u0163i, la ad\u00e2ncimi mai mari de exploatare \u015fi \u00een condi\u0163ii din ce \u00een ce mai grele. De asemenea, o influen\u0163\u0103 \u00eensemnat\u0103 vor avea evolu\u0163ia cercet\u0103rilor \u015fi aplic\u0103rii noilor tehnologii care s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 substitu\u0163ia resurselor clasice cu altele noi, ca \u015fi economisirea folosirii resurselor prin reducerea consumurilor specifice, prin reciclarea acestora etc. Toate acestea se reflect\u0103 \u00een costurile de produc\u0163ie \u015fi \u00een nivelul de eficin\u0163\u0103 economic\u0103 a extrac\u0163iei elementelor utile.
\n A indica num\u0103rul de ani c\u00e2t va dura exploatarea rezervelor p\u00e2n\u0103 la epuizarea lor complet\u0103 atunci c\u00e2nd se fac prognoze privind evolu\u0163ia economiei \u015fi, de aici, a se trage concluzii potrivit c\u0103rora cre\u015fterea economic\u0103 trebuie \u00eencetinit\u0103 sau oprit\u0103 apare nu numai ca un lucru nejustificat, ci chiar naiv din punct de vedere al ra\u0163ionamentelor economice. Toate acestea \u00eens\u0103 nu trebuie s\u0103 ne \u00eendemne la o stare contemplativ\u0103 sau la pasivitate \u00een ce prive\u015fte impactul pe care \u00eel au resursele asupra cre\u015fterii economice. Dimpotriv\u0103, ele impun intensificarea cercet\u0103rilor geologice, gospod\u0103rirea ra\u0163ional\u0103 a resurselor, eforturi sporite de cercetare \u015fi tehnologice pentru trecerea la exploatarea unor resurse cu con\u0163inut tot mai redus de substan\u0163e utile \u015fi, \u00eendeosebi, c\u0103utarea de noi resurse eficiente de substitu\u0163ie sau care s\u0103 satisfac\u0103 o gam\u0103 c\u00e2t mai larg\u0103 de trebuin\u0163e.
\n Activitatea de produc\u0163ie este caractreizat\u0103 ca fiind un proces \u00een care are loc schimbul permanent \u00eentre om \u015fi natur\u0103:
\na. desprinderea resurselor din natur\u0103 pentru prelucrarea lor \u00een produse folositoare;
\nb. restituirea \u00een mediul natural a materialelor sub form\u0103 final\u0103 de de\u015feuri.
\nDup\u0103 un anumit timp, cu o \u00eent\u00e2rziere mai mic\u0103 sau mai mare, o parte din de\u015feuri sunt integrate \u00een circuitul biologic, iar alt\u0103 parte, \u00een circuitul economic. Prima form\u0103 de integrare se nume\u015fte reciclarea natural\u0103 care are loc mai cu seam\u0103 cu ajutorul agen\u0163ilor biologici, iar cea de-a doua – reciclarea artificial\u0103, care se face de c\u0103tre om. Problema este de a p\u0103stra la propor\u0163ii c\u00e2t mai reduse cantit\u0103\u0163ile de reziduuri evacuate \u00een natur\u0103, \u015fi anume \u00een limita poten\u0163ialului de care dispune mediul natural de a le recicla f\u0103r\u0103 urm\u0103ri defavorabile de tipul dezechilibrelor ecologice. Aceasta se poate realiza, pe de o parte, prin desprinderea din natur\u0103 a unor cantit\u0103\u0163i rezonabile de resurse \u015fi prelucrarea eficient\u0103 a acestora, f\u0103r\u0103 s\u0103 rezulte cantit\u0103\u0163i mari de de\u015feuri, iar pe de alt\u0103 parte, de a capta \u015fi colecta \u00een propor\u0163ii cresc\u00e2nde aceste de\u015feuri, \u00eencep\u00e2nd de la \u00eens\u0103\u015fi sursa lor de producere, \u015fi a le supune prelucr\u0103rii \u00een procesele de produc\u0163ie.
\n Opera\u0163ia este cunoscut\u0103 sub denumirea de reciclare artificial\u0103 a resurselor. Desf\u0103\u015furarea sa are loc dup\u0103 anumite reguli sau cerin\u0163e obiective de care trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 seama \u00een formularea unor ac\u0163iuni practice \u00een economie.
\n \u00cen primul r\u00e2nd, pe \u00eentregu ciclu economic – de la extrac\u0163ia, produc\u0163ia \u015fi transformarea materiei prime la consumul final – se produc subproduse cu valoare redus\u0103 sau f\u0103r\u0103 valoare, precum \u015fi reziduuri f\u0103r\u0103 valoare, ori chiar cu efecte d\u0103un\u0103toare \u00een economie, numite, pe scurt de\u015feuri, care sunt susceptibile \u00een anumite condi\u0163ii tehnice \u015fi eficien\u0163\u0103 economic\u0103 de a reintra \u00een circuitul economic.
\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een cursul proceselor economice, inclusiv al recicl\u0103rii de\u015feurilor, au loc modific\u0103ri ale propriet\u0103\u0163ii produselor, precum \u015fi dispersia materiei, cu care prilej se produc degradarea materiilor prime, pierderea greut\u0103\u0163ii, etc.
\n \u00cen al treilea r\u00e2nd, evolu\u0163ia ratei de reciclare a de\u015feurilor este determinat\u0103, pe de o parte, de evolu\u0163ia costului la produc\u0163ia ob\u0163inut\u0103 din materia prim\u0103 original\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, de evolu\u0163ia costului la produsele ob\u0163inute din reciclarea de\u015feurilor, lu\u00e2nd \u00een considerare, \u00een acela\u015f timp at\u00e2t cheltuielile de investi\u0163ii suplimentare pentru recuperarea acestor resurse, c\u00e2t \u015fi efectele negative ce pot fi provocate vie\u0163ii economice \u015fi sociale dac\u0103 nu s-ar lua m\u0103surile necesare de reciclare a de\u015feurilor. At\u00e2t timp c\u00e2t ambunden\u0163a unor resurse exploatabile asigur\u0103 costuri de produc\u0163ie mult mai sc\u0103zute dec\u00e2t cele pe care le-ar putea asigura utilizarea de\u015feurilor, iar influen\u0163a negativ\u0103 a evacu\u0103rii acestora \u00een natur\u0103 asupra factorilor de mediu nu au \u00eenceput \u00eenc\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 apari\u0163ia, reciclarea r\u0103m\u00e2ne \u00een afara teoriei \u015fi practicii economice, nereprezent\u00e2nd interes nici din punctul de vedere al eficien\u0163ei economice \u015fi nici din cel al moralei ecologice. Problema cap\u0103t\u0103 importan\u0163\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 intre \u00een c\u00e2mpul de preocup\u0103ri al ecologi\u015ftilot apoi ale economi\u015ftilor \u00een m\u0103sur\u0103 \u00een care \u00eencep s\u0103-\u015fi fac\u0103 apari\u0163ia efectele negative asupra factorilor de mediu, cu pierderi pentru economie. Ea cap\u0103t\u0103 aspecte deosebit de acute \u00een cazurile c\u00e2nd resursele devin deficitare, iar costurile noilor resurse extrase din natur\u0103 cresc.
\n \u00cen al patrulea r\u00e2nd, m\u0103rimea ratei de reciclare, precum \u015fi masa de\u015feurilor reciclate depind de nivelul de dezvoltare economic\u0103 \u00een general, de gradul de dezvoltare a unor ramuri recunoscute ca mari produc\u0103toare de de\u015feuri, precum \u015fi de intensitatea caracterului deficitar al resurselor, at\u00e2t pe plan intern, c\u00e2t \u015fi interna\u0163ional, sau pe de o parte, de raritatea resurselor, iar pe de alt\u0103 parte, de m\u0103rirea cererii. De\u015fi \u00een acest domeniu statisticile sunt destul de s\u0103race \u00een informa\u0163ii, iar metodologia care st\u0103 la baza calcul\u0103rii indicatorilor nu este \u00eenc\u0103 unitar\u0103, totu\u015fi, exist\u0103 unele calcule \u015fi situa\u0163ii pentru a putea reprezenta unele tendin\u0163e privind amploarea \u015fi direc\u0163ia de desf\u0103\u015furare a fenomenului.
\n Astfel \u00een anii 70, cantitatea de\u015feurilor industriale, comerciale \u015fi menajere colectate a ajuns la cca 40 kg\/zi locuitor \u00een SUA, 18 kg\/zi \u00een RFG \u015fi 2 kg\/zi locuitor \u00een Rom\u00e2nia.
\n Pretutindeni, metalele pre\u0163ioase sunt aproape \u00een \u00eentregime reciclate. Totodat\u0103, rate \u00eenalte de recuperare se realizeaz\u0103 la metalele feroase \u015fi neferoase, \u00eens\u0103 cu diferen\u0163e mari pe \u0163\u0103ri. De exemplu, la cupru raportul \u00eentre produc\u0163ia mondial\u0103 de cupru rafinat ob\u0163inut din minereu \u015fi produc\u0163ia ob\u0163inut\u0103 din reciclare este de 0,42. \u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103, \u00een \u0163\u0103rile cu un consum mare de cupru \u015fi cu un puternic deficit de resurse miniere proprii, acest raport apare mult mai ridicat: 0,66 \u00een SUA, 0,97 \u00een \u0163\u0103rile Europei de Vest etc. De asemenea, \u00een \u0163\u0103rile exportatoare de aluminiu ob\u0163inut din prima fuziune, rata de reciclare exprimat\u0103 ca raport \u00eentre produc\u0163ia de aluminiu din a doua fuziune \u015fi produc\u0163ia din prima fuziune a fost \u00een anul 1970 foarte redus\u0103 (Norvegia – 0,008, Canada – 0,03, Fran\u0163a – 0,23) fa\u0163\u0103 de marile \u0163\u0103ri importatoare de aluminiu din prima fuziune unde rata de reciclare a fost mult mai \u00eenalt\u0103 (Japonia – 0,43, RFG – 0,84, Italia – 1,05, Anglia – peste 5). Rate de recuperare \u00eenalt\u0103 se realizeaz\u0103 la fier (50-70%), iar rate \u00een cre\u015ftere se \u00eenregistreaz\u0103 la h\u00e2rtie \u015fi cartoane, textile, sticl\u0103 \u015fi cauciuc. De exemplu, gradul de colectare a maculaturii fa\u0163\u0103 de consumul intern de h\u00e2rtie \u015fi carton se ridic\u0103 la 30-33% \u00een unele \u0163\u0103ri din Europa de Vest (Fran\u0163a, Olanda, Anglia, RFG) \u015fi \u00een anul 1975 la 28,5% \u00een Rom\u00e2nia, cu perspectiva de cre\u015ftere la peste 36%.
\n Realizarea la aceast\u0103 cale a unor \u00eensemnate economii de resurse, precum \u015fi a protec\u0163iei mediului sunt evidente dac\u0103 se are \u00een vedere c\u0103 numai pentru fabricarea unei tone de h\u00e2rtie sunt necesare 3,8 mc de material lemnos, 650 kg de combustibil conven\u0163ional, cca 110 kg de produse chimice, un cosum foarte mare de ap\u0103 \u015fi c\u0103 procesul de fabrica\u0163ie, al h\u00e2rtiei are un grad \u00eenalt de poluare al unor factori de mediu (\u00eendeosebi al apei).
\n \u00cen general, exist\u0103 pretutindeni tendin\u0163a ca ratele de recuperare a resturilor de produc\u0163ie \u015fi a de\u015feurilor s\u0103 creasc\u0103 substan\u0163ial, ceea ce apare ca un fapt pozitiv pe linia cerin\u0163elor privind conservarea resurselor naturale \u015fi protec\u0163ia mediului \u00eenconjur\u0103tor. Se men\u0163in, totu\u015fi \u00eensemnate obstacole \u00een calea ridic\u0103rii acestor rate, cum sunt: costuri de inven\u0163ii \u015fi cheltuieli de exploatare \u00eenc\u0103 necompetitive fa\u0163\u0103 de cele asigurate prin procedeele de extrac\u0163ie primar\u0103, disponibilit\u0103\u0163i de fonduri de investi\u0163ii \u00eenc\u0103 restr\u00e2nse \u00een raport cu cererile, insuficiente \u00een ce prive\u015fte rezultatele oferite de tehnologiile existente pentru recuperarea de\u015feurilor, etc. \u00cen vederea economisirii resurselor \u015fi a recuper\u0103rii de\u015feurilor pot fi \u00eens\u0103 g\u0103site numeroase solu\u0163ii at\u00e2t pe linia sporirii \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie a contribu\u0163iei cercet\u0103rii \u015fi proiect\u0103rii, c\u00e2t \u015fi pe linia perfec\u0163ion\u0103rii sistemului de organizare, de cointeresare material\u0103 (individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103), precum \u015fi de educa\u0163ie cet\u0103\u0163eneasc\u0103 a popula\u0163iei \u00een spiritul economisirii \u015fi recicl\u0103rii resurselor.
\n La ceast\u0103 dat\u0103 se recunoa\u015fte insuficienta studiere a rela\u0163iilor \u015fi a cerin\u0163elor de ordin economic pentru prevenirea sau redresarea unor factori de mediu, a unor efecte negative precum \u015fi lipsa unui sistem de evalu\u0103ri economice ale resurselor naturale suficient \u00eenchegat, de cuprinz\u0103tor, de eficient \u015fi fundamentat teoretic, sistem care s\u0103 fie pus \u00een slujba economisirii resurselor naturale \u015fi a conserv\u0103rii factorilor de mediu. Unii cercetori apreciaz\u0103 c\u0103 a sosit timpul unei evalu\u0103ri b\u0103ne\u015fti realiste a terenurilor agricole \u015fi silvicole, care s\u0103 fie corect luat\u0103 \u00een considerare economice\u015fte \u00een procesul reproduc\u0163iei l\u0103rgite \u015fi a cre\u015fterii economice, ca \u015fi \u00een compania m\u0103rimii \u015fi structurii pre\u0163ului produc\u0163iei agricole din \u0163ar\u0103 cu cele de peste hotare. De asemenea trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103 a sosit timpul de a evalua b\u0103ne\u015fte \u015fi resursele minerale ale subsolului, ca \u015fi resursele de ap\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t asemenea evalu\u0103ri s\u0103 fie utilizate ca instrumente eficiente \u00een ac\u0163iunea ampl\u0103 de ra\u0163ionalizare a extrac\u0163iei \u015fi a utiliz\u0103rii \u00een produc\u0163ie a tuturor resurselor, ac\u0163iune pus\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 corela\u0163ie cu cerin\u0163ele cre\u015fterii economice \u00een perspectiv\u0103.
\n Evaluarea resurselor are o importan\u0163\u0103 nu at\u00e2t teoretic\u0103 \u00een sine, ci mai cu seam\u0103 practic\u0103, pentru \u00eenl\u0103turarea risipei \u00een procesele economice (de produc\u0163ie \u015fi de consum), pentru exploatarea ra\u0163ional\u0103 a acestora \u015f.a. Faptul c\u0103, \u00een general, consumurile specifice de materii prime \u015fi de resurse energetice sunt \u00eenc\u0103 mai mari, c\u0103 factorul de recuperare al multor resurse minerale este foarte mic, c\u0103 se face o mare risip\u0103 \u00een \u00eentregul circuit economic tocmai la acele resurse care \u00een perspectiv\u0103 se vor \u00eempu\u0163ina tot mai mult se datore\u015fte \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 tocmai situa\u0163iei c\u0103 pre\u0163urile se stabilesc doar pe baza valorii – munc\u0103 curente \u015fi c\u0103 nu se iau \u00een considerare \u00een m\u0103sur\u0103 suficient\u0103 factorii specifici determinan\u0163i privind situa\u0163ia actual\u0103 \u015fi de perspectiv\u0103 a acestor resurse.
\n Toate cele men\u0163ionate mai sus constituie elemente utile \u00een realizarea politicii economice \u00een domeniu resurselor. Folosite cu grij\u0103 aceste elemente pot contribui, \u00eentr-adev\u00e2r, la ra\u0163ionalizarea consumului de resurse naturale \u015fi la conservarea factorilor de mediu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, analiza economic\u0103 \u00een ansamblul s\u0103u, \u015fi mai ales cea referitoare la optimizare, a fost predominat\u0103 de conceptul privind caracterul deficitar al resurselor. O mare parte din aparatul conceptual \u015fi metodologic a fost str\u00e2ns legat de rezolvarea problemelor privind alocarea resurselor la nivel micro \u015fi macroeconomic. \u00cen acest context, limita factorilor de produc\u0163ie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19540"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19540"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19540\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19540"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19540"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19540"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}