{"id":19538,"date":"2011-05-10T11:20:00","date_gmt":"2011-05-10T11:20:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/daca-trebuie-oprita-cresterea-economica-2"},"modified":"2011-05-10T11:20:00","modified_gmt":"2011-05-10T11:20:00","slug":"daca-trebuie-oprita-cresterea-economica-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/05\/10\/daca-trebuie-oprita-cresterea-economica-2\/","title":{"rendered":"DAC\u0102 TREBUIE OPRIT\u0102 CRE\u015eTEREA ECONOMIC\u0102"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Potrivit p\u0103rerii unor ecologi, imperativul mediului necesit\u0103 oprirea cre\u015fterii economice ca o chestiune a supravie\u0163uirii. Dup\u0103 p\u0103rerea multor economi\u015fti \u00eens\u0103, imperativul socio-economic, dimpotriv\u0103 solicit\u0103 continuarea cre\u015fterii ca o problem\u0103 a supravie\u0163uirii sociale. \u00cens\u0103 \u015fi unii \u015fi al\u0163ii pun aceste probleme sub forma unor condi\u0163ii necesare, \u00eens\u0103 nu \u015fi suficiente, primii referindu-se la cerin\u0163a protej\u0103rii \u015fi restaur\u0103rii ecosistemelor, iar ceilal\u0163i la cerin\u0163a progresului social \u015fi a asigur\u0103rii stabilit\u0103\u0163ii economice.
\nEvolu\u0163ia vie\u0163ii economico-sociale nu poate fi interpretat\u0103 \u00een termeni fizici, cantitativi sau doar \u00een termenii unor rela\u0163ii liniare, univoce, deterministe.
\nAsupra acestei rela\u0163ii \u015fi concluzii simplificate se pot face urm\u0103toarele observa\u0163ii:
\na) cre\u015fterea economic\u0103 exprimat\u0103 prin evolu\u0163ia PNB nu este scopul final, ci doar un mijloc, un instrument, scopul final al produc\u0163iei sociale \u015fi \u00een general al \u00eentregii activit\u0103\u0163i social-economice fiind cre\u015fterea nivelului de trai.
\nb) Cre\u015fterea economic\u0103, exprimat\u0103 prin indicatori sintetici ca PNP etc. constituie o surs\u0103 substan\u0163ial\u0103 a cre\u015fterii bun\u0103st\u0103rii individuale \u015fi sociale a popula\u0163iei, cu toat\u0103 cre\u015fterea de cheltuieli pentru conservarea mediului. Potrivit estim\u0103rilor, cheltuielile totale, publice \u015fi private prev\u0103zute pentru ap\u0103rarea mediului \u00een produsul na\u0163ional brut pentru unele \u0163\u0103ri cu economie dezvoltat\u0103, se ridic\u0103 p\u00e2n\u0103 la 2,5% \u015fi chiar mai mult. \u00cen SUA cheltuielile pentru protec\u0163ia mediului se ridicau la 2% din PNP (105 mlrd. dolari), iar la Londra reducerea substan\u0163ial\u0103 a fumului din aer la 0,15 lire sterline pe an pe fiecare locuitor al ora\u015fului.
\nAceste cheltuieli, \u00een cre\u015ftere, \u00eencorporate \u00een venitul na\u0163ional sub diferite forme contribuie \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 la umflarea acestui indicator cu o cot\u0103 parte care nu se reg\u0103se\u015fte \u00een produse \u015fi servicii destinate consumului neproductiv \u015fi deci ele diminueaz\u0103 bun\u0103starea popula\u0163iei.
\nDar chiar \u015fi \u00een aceste condi\u0163ii, cre\u015fterea economic\u0103 \u00eenc\u0103 ofer\u0103 posibilit\u0103\u0163i mari de sporire a nivelului de trai al popula\u0163iei, \u00een special \u00een \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare. \u00cen acest context, corect ar fi ca problema s\u0103 fie pus\u0103 \u00een termenii ra\u0163ionamentului marginal de eficien\u0163\u0103, compararea cre\u015fterii beneficului cu cre\u015fterea costului. Este vorba de o balan\u0163\u0103 \u00eentre natur\u0103 \u015fi om, \u00eentre mediu \u015fi cre\u015fterea economic\u0103 \u00eentre tehnologie \u015fi ecologie.
\nSolu\u0163ia concret\u0103 este deci de a accepta cre\u015fterea care d\u0103 suplimente de beneficii nete pentru om \u015fi societate, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd diferen\u0163a dintre beneficiul cre\u015fterii economice \u015fi costul reducerii polu\u0103rii, inclusiv protec\u0163ia mediului, devine zero, deci p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cheltuielile pentru protec\u0163ia mediului nu mai aduc nici un supliment adi\u0163ional de bunuri pentru ridicarea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii. Prin urmare problema este nu de a maximiza protec\u0163ia mediului \u015fi cre\u015fterea economic\u0103. \u00cens\u0103 la o diferen\u0163\u0103 nul\u0103 \u00eentre beneficii \u015fi costuri s-ar ajunge \u00eentr-un viitor previzibil doar \u00een cazul c\u00e2nd tehnologiile industriale ar r\u0103m\u00e2ne acelea\u015fi sau s-ar dezvolta mai lent dec\u00e2t ritmul de deteriorare al mediului.
\nc) Formularea propunerii de \u00eencetare a cre\u015fterii economice, mai ales la nivel planetar sau regional, nu poate avea nici o consisten\u0163\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t pe \u00eentinse regiuni ale globului \u015fi pe \u0163\u0103ri exist\u0103 o discrepan\u0163\u0103 \u00een ce prive\u015fte nivelul de dezvoltare economic\u0103, tehnologic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi intensitatea leg\u0103turii func\u0163ionale dintre solicitarea ecologic\u0103 \u015fi cre\u015fterea economic\u0103.
\nDup\u0103 unele aprecieri, un locuitor cu un venit mediu \u00eentr-o \u0163ar\u0103 dezvoltat\u0103 economic, ca de exemplu SUA, \u00een compara\u0163ie cu un locuitor dintr-o \u0163ar\u0103 subdezvoltat\u0103 din Africa cauzeaz\u0103 o rat\u0103 de exploatare a ecosistemelor planetei de cca 100 de ori mai mare \u015fi evacueaz\u0103 \u00een natur\u0103 reziduuri poluante \u00een propor\u0163ii \u015fi mai mari. Unele \u0163\u0103ri dezvoltate gr\u0103besc procesul de dezechilibrare sau chiar de distrugere nu numai a propriilor sisteme ecologice ci \u015fi a unor ecosisteme din \u0163\u0103ri \u00een curs de dezvoltare pe dou\u0103 c\u0103i principale. Prima se refer\u0103 la tendin\u0163a unor \u0163\u0103ri dezvoltate de a amplasa investi\u0163ii de capital \u00een ramurile nepoluante \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate \u015fi de ramuri puternic poluante \u00een \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare f\u0103r\u0103 eforturi deosebite de adaptare a unor tehnologii curate. A doua se refer\u0103 la consumul unor cantit\u0103\u0163i masive de materii prime importate din \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare. Din cele prezentate apare evident\u0103 eroarea propunerii de fr\u00e2nare sau \u00eencetare a cre\u015fterii economice, cu consecin\u0163e defavorabile pentru \u0163\u0103rile s\u0103race \u015fi favorabile pentru cele bogate.
\nd) Problema esen\u0163ial\u0103 este nu de a fr\u00e2na cre\u015fterea economic\u0103, mai ales \u00een \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, ci de a c\u0103uta \u015fi aplica instrumente economice \u015fi politice eficiente pentru a pune de acord cerin\u0163ele obiective ale cre\u015fterii economice cu cele ale protec\u0163iei mediului prin gospod\u0103rirea \u015fi alocarea ra\u0163ional\u0103 a resurselor \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de mediu, modalit\u0103\u0163ile de ac\u0163ionare fiind urm\u0103toarele: celor ce consum\u0103 resursele, ca \u015fi celor ce polueaz\u0103 factorii de mediu \u015fi afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea omului s\u0103 li se impun\u0103 restric\u0163ii economice prin pre\u0163uri mai ridicate, prin taxe progresive pentru c\u0103 polueaz\u0103 mediul natural \u015fi social, precum \u015fi prin altfel de instrumente.
\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 problem\u0103, economistului \u00eei revin cel pu\u0163in urm\u0103toarele obliga\u0163ii: \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 explice geneza opozi\u0163iei dintre optimul nivel microeconomic \u015fi social (total) \u00een care problema mediului ocup\u0103 un loc important. \u00cen al doilea r\u00e2nd economistul este chemat s\u0103 calculeze pagubele pe care le aduc at\u00e2t poluarea, c\u00e2t \u015fi folosirea unor rate \u00eenalte de consum al resurselor \u015fi pe ceast\u0103 baz\u0103, s\u0103 stabileasc\u0103 un sistem de pre\u0163uri \u015fi de taxe suficient de eficace, al\u0103turi de unele m\u0103suri prohibitive, un sistem institu\u0163ional \u015fi de control corespunz\u0103tor.<\/p>\n

Concluzie: F\u0103c\u00e2nd aceast\u0103 remarc\u0103, nu inten\u0163ion\u0103m s\u0103 prezent\u0103m vreo variant\u0103 a modelelor de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi de evolu\u0163ie a mediului \u00eenconjur\u0103tor, ci doar s\u0103 subliniem c\u00e2teva lucruri mai importante:
\n\uf0d8 \u00een primul r\u00e2nd, exist\u0103 un num\u0103r mare de factori care au numai o existen\u0163\u0103 simultan\u0103, ci sunt \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 interconexiune. Potrivit acestui principiu orice lucru este conectat cu oricare alt lucru \u015fi, ca atare, produc\u00e2nd un impuls sau perturb\u00e2nd un factor, datorit\u0103 str\u00e2nsei lor interconexiuni, are loc, mai cur\u00e2nd sau mai t\u00e2rziu, o mi\u015fcare sau o perturbare a altor factori sau chiar a \u00eentregului sistem;
\n\uf0d8 \u00een al doilea r\u00e2nd, \u00een natur\u0103, fie prin transform\u0103ri fizice sau chimice, fie prin consumuri biologice, nimic nu se pierde, ci totul \u00ee\u015fi schimb\u0103 doar locul sau forma. Ca atare, orice lucru desprins din natur\u0103, prelucrat sau consumat, trebuie s\u0103 mearg\u0103 undeva. De obicei aceasta se acumuleaz\u0103 \u00een cantit\u0103\u0163i mari de materiale \u00een locuri ale naturii de care ele nu apar\u0163in \u015fi din care motiv se pot produce perturba\u0163ii ale factorilor \u015fi ale ecosistemelor;
\n\uf0d8 \u00een al treilea r\u00e2nd, natura (fizic\u0103, chimic\u0103 \u015fi biologic\u0103) are legile sale, care nu pot fi \u015fi nu trebuie s\u0103 fie \u00eenc\u0103lcate, ci studiate cu aten\u0163ie, cunoscute \u015fi \u00een\u0163elese de om \u00een toate ac\u0163iunile sale. Interven\u0163ia omului \u00een procesele naturale trebuie s\u0103 aib\u0103 loc nu \u00eempotriva sau \u00een detrimentul acestora, ci \u00een str\u00e2ns\u0103 concordan\u0163\u0103 cu procesele \u015fi legile naturii, pentru evitarea perturba\u0163iilor sau catastrofelor. Aceasta nu presupune \u00eens\u0103 c\u0103 omul trebuie s\u0103 evite orice modificare a naturii. Ceea ce se cere \u00eens\u0103 este de a p\u0103stra aceste modific\u0103ri \u00een limite ra\u0163ionale \u015fi admisibile, prev\u0103z\u00e2nd \u015fi evit\u00e2nd acele procese de acumulare care, potrivit legilor de evolu\u0163ie, pot duce la schimb\u0103ri bru\u015fte, destructive, cu pagube mari \u015fi ireversibile;
\n\uf0d8 \u00een al patrulea r\u00e2nd, mediul natural trebuie integrat \u00een modele de cre\u015ftere \u0163in\u00e2nd seama de cele dou\u0103 laturi esen\u0163iale ale sale – ca izvor de resurse naturale (minerale, biologice) necesare desf\u0103\u015fur\u0103rii proceselor economice \u015fi ca rezervor pentru evacuarea reziduurilor din procesele economico-sociale cu o capacitate limitat\u0103 de absorb\u0163ie a acestor reziduuri \u015fi de autoregenerare a factorilor de mediu.
\nO asemenea evaluare are importan\u0163\u0103 nu numai pentru a satisface cerin\u0163e ale cunoa\u015fterii, ci, \u00een special, pentru a satisface cerin\u0163e practice devenite vitale pentru evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii umane contemporane \u015fi, \u00eendeosebi, a celei viitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Potrivit p\u0103rerii unor ecologi, imperativul mediului necesit\u0103 oprirea cre\u015fterii economice ca o chestiune a supravie\u0163uirii. Dup\u0103 p\u0103rerea multor economi\u015fti \u00eens\u0103, imperativul socio-economic, dimpotriv\u0103 solicit\u0103 continuarea cre\u015fterii ca o problem\u0103 a supravie\u0163uirii sociale. \u00cens\u0103 \u015fi unii \u015fi al\u0163ii pun aceste probleme sub forma unor condi\u0163ii necesare, \u00eens\u0103 nu \u015fi suficiente, primii referindu-se la cerin\u0163a protej\u0103rii \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19538"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19538"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19538\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19538"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19538"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19538"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}