{"id":19497,"date":"2011-05-14T19:40:00","date_gmt":"2011-05-14T19:40:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/mecanismul-cursului-valutar-2"},"modified":"2011-05-14T19:40:00","modified_gmt":"2011-05-14T19:40:00","slug":"mecanismul-cursului-valutar-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/05\/14\/mecanismul-cursului-valutar-2\/","title":{"rendered":"MECANISMUL CURSULUI VALUTAR"},"content":{"rendered":"
<\/div>

1. Cursul valutar \u2013 raportul dintre monedele na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale.
\n \u00cen trecut monedele na\u0163ionale se defineau prin con\u0163inutul lor valoric stabilit prin lege de c\u0103tre statele respective. Acest con\u0163inut se numea valoare paritar\u0103 \u015fi reprezenta valoarea unui etalon ales care, de-a lungul anilor s-a schimbat mereu.
\nCondi\u0163iile care trebuiau \u00eendeplinite de acest etalon erau ca acesta s\u0103 fie c\u00e2t mai stabil \u015fi cu valoare unanim recunoscut\u0103 pe pia\u0163a mondial\u0103.
\nEtalonul a fost astfel, pt un timp, aurul-monede sau lingouri, apoi aur-devize sau alt\u0103 moned\u0103 de referin\u0163\u0103 bine cotat\u0103 pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103.
\nValorile paritare s-au dovedit a nu fi practice deoarece erau prea rigide, se modificau la intervale mari de timp, iar valoarea real\u0103 a monedelor varia mai repede, de cele mai multe ori fiind diferen\u0163e \u00eentre acestea.
\nDin acest motiv, s-a \u00eencercat o perioad\u0103 de timp utilizarea valorilor paritare glisante \u00een care con\u0163inutul valoric era ajustat periodic la intervale scurte de timp sau cu valori paritare mobile \u00een care ajustarea se f\u0103cea o dat\u0103 pe an. \u00cen final, s-a constatat c\u0103 valorile paritare nu au nici o utilitate \u00eentruc\u00e2t, prin aceste modific\u0103ri nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 fie \u00een urma varia\u0163iei valorilor pe pia\u0163a mondial\u0103, iar \u00een caz de criz\u0103, nu mai aveau nici o \u00eensemn\u0103tate.
\n Practica monetar\u0103 impune \u00een prezent folosirea ca etalon monetar a unei noi no\u0163iuni \u015fi anume \u2013 puterea de cump\u0103rare a monedei.
\n\u00cen acest caz, moneda emis\u0103 \u015fi pus\u0103 \u00een circula\u0163ie \u00een plan na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional are drept corespondent un etalon a c\u0103rui valoare este dat\u0103 de o anumit\u0103 cantitate de bunuri \u015fi servicii create pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103 a \u0163\u0103rii respective.
\nPuterea de cump\u0103rare a monedei nu constituie un etalon perfect, el fiind supus unor serii de influen\u0163e interne \u015fi externe, uneori contradictorii \u00eenc\u00e2t apare ca un fenomen statistic condus de legile probabilit\u0103\u0163ii.
\nPia\u0163a monetar\u0103 dirijat\u0103 prin acorduri interna\u0163ionale poate ac\u0163iona direct sau indirect asupra con\u0163inutului valoric al monedelor prin manevrarea diver\u015filor factori economici, monetari, politici, \u00eenc\u00e2t valoarea monedei emis\u0103 de o \u0163ar\u0103 \u015fi preluat\u0103 pe plan interna\u0163ional sufer\u0103 modific\u0103ri p\u0103str\u00e2ndu-se printr-o varia\u0163ie controlat\u0103 aproape de valoarea real\u0103.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 form\u0103 ea cap\u0103t\u0103 un con\u0163inut valoric ce o face utilizabil\u0103 \u00een exprimarea valorii bunurilor, serviciilor \u015fi fondurilor aflate pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103. Aceast\u0103 exprimare a valorii bunurilor \u015fi serviciilor \u00een unit\u0103\u0163i monetare nu este altceva dec\u00e2t pre\u0163ul bunurilor \u015fi serviciilor luate \u00een considerare.
\n\u00cen rela\u0163iile economice interna\u0163ionale este foarte important\u0103 cunoa\u015fterea valorii unit\u0103\u0163ii monetare a unui stat fa\u0163\u0103 de cea a altui stat.
\nRaportul dintre acestea, stabilit la un moment dat pe pia\u0163\u0103 se nume\u015fte CURS VALUTAR \u015fi are 2 moduri de exprimare:<\/p>\n

a. prin raportul
\n N = Moneda str\u0103in\u0103 \/ Moneda na\u0163ional\u0103.
\n\u00cen acest caz se define\u015fte valoarea unei unit\u0103\u0163i monetare str\u0103ine exprimat\u0103 \u00een unitatea monetar\u0103 na\u0163ional\u0103 : Moneda str\u0103in\u0103 = N x Moneda na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

b. prin raportul M = Moneda na\u0163ional\u0103 \/ Moneda str\u0103in\u0103,
\n caz \u00een care se define\u015fte valoarea unei unit\u0103\u0163i monetare na\u0163ionale \u00een func\u0163ie de moneda str\u0103in\u0103:
\nMoneda na\u0163ional\u0103 = M x Moneda str\u0103in\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 ultim\u0103 modalitate de exprimare a cursului valutar se utilizeaz\u0103 numai pe pie\u0163ele din UK \u015fi Canada, iar toate celelalte \u0163\u0103ri folosind prima form\u0103.
\nNo\u0163iunea de curs valutar nu trebuie confundat\u0103 cu aceea de paritate care se exprim\u0103 prin acela\u015fi raport.
\n Diferen\u0163a este aceea c\u0103 paritatea este o no\u0163iune abstract\u0103, teoretic\u0103, \u015fi nu corespunde \u00eentotdeauna cu aceea de curs valutar care rezult\u0103 pe pia\u0163\u0103 \u00een urma unei conjuncturi economico-politice.
\nCursul valutar se mai nume\u015fte \u015fi curs de schimb sau, dac\u0103 este exprimat procentual, poart\u0103 denumirea de rat\u0103 de schimb.
\nCursul pie\u0163ei sau cursul valutar economic este cursul practicat efectiv pe pia\u0163\u0103 la un moment dat \u00een urma unor tranzac\u0163ii.
\nParitatea puterii de cump\u0103rare poate fi influen\u0163at\u0103 \u015fi de al\u0163i factori dec\u00e2t cei care determin\u0103 nivelul puterilor de cump\u0103rare, iar datorit\u0103 acestor influen\u0163e cursul pie\u0163ei poate oscila \u00een jurul parit\u0103\u0163ii puterilor de cump\u0103rare.
\nCursul pie\u0163ei exprimat pt anumite momente c\u00e2nd variaz\u0103 \u00een urma cererii \u015fi a ofertei pe pia\u0163\u0103 se nume\u015fte cota\u0163ie.
\nAcesta se exprim\u0103 prin acela\u015fi raport al cursului valutar put\u00e2nd fi o cota\u0163ie direct\u0103 c\u00e2nd se arat\u0103 suma variabil\u0103 \u00een moned\u0103 na\u0163ional\u0103 ce se cere la cump\u0103rarea unei unit\u0103\u0163i monetare str\u0103ine sau cota\u0163ie indirect\u0103 \u00een caz invers.
\nAtunci c\u00e2nd cursul valutar este stabilit unilateral de c\u0103tre autoritatea monetar\u0103 se nume\u015fte curs oficial.
\nAcesta poate fi aproape de raportul parit\u0103\u0163ilor , caz \u00een care prime\u015fte numele de curs paritar oficial, dar poate rezulta \u015fi \u00een urma unui acord interna\u0163ional cu o anumit\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi atunci este un curs oficial conven\u0163ional.
\nCursul oficial este stabilit fix \u00een afara pie\u0163ei valutare \u015fi deci, distinct de cursul real rezultat din raportul puterilor de cump\u0103rare pe pia\u0163\u0103.
\nPe pia\u0163\u0103 se mai \u00eent\u00e2lnesc termenii de curs de schimb la v\u00e2nzare sau curs de schimb la cump\u0103rare.
\nAce\u015ftia indic\u0103 pre\u0163ul la care se cump\u0103r\u0103 sau se vinde o valut\u0103 de c\u0103tre o banc\u0103 sau oficiu de schimb (cas\u0103 de schimb).
\nCursul valutar central este o no\u0163iune introdus\u0103 de FMI prin acordul din 1971, acord prin care se cerea \u0163\u0103rilor membre o evaluare c\u00e2t mai realist\u0103 a raporturilor valorice dintre principalele monede occidentale. Fiecare \u0163ar\u0103 era \u0163inut\u0103 s\u0103 comunice periodic raporturi c\u00e2t mai reale \u015fi c\u00e2t mai stabile determinate ca medii a cot\u0103rilor pie\u0163ei valutare \u015fi s\u0103 se supun\u0103 controlului autorit\u0103\u0163ilor monetare interna\u0163ionale.
\nCursurile valutare centrale se comunic\u0103 oficial de FMI \u00een unit\u0103\u0163i DST sau \u00een alte monede ale \u0163\u0103rilor membre.
\n\u00cen func\u0163ie de modul de varia\u0163ie, cursurile valutare au fost de-a lungul anilor de mai multe feluri:
\n– cursuri fixe stabilite de autorit\u0103\u0163ile monetare ale statelor (cursul oficial) sau ap\u0103rute \u00een urma unor interven\u0163ii ale acestora pe pia\u0163a valutar\u0103,
\n– cursuri libere (flotante) stabilite normal ca urmare a func\u0163ion\u0103rii neinfluen\u0163ate a mecanismului pie\u0163ei – cursuri fluctuante \u2013 cursuri care pot flota numai \u00eentre anumite limite.
\n\u00cen 1971 FMI a stabilit c\u0103 flota\u0163ia cursurilor valutare se poate \u00eencadra \u00eentre -2,25 \u015fi +2,25 fa\u0163\u0103 de paritate.
\n \u00cen aceste condi\u0163ii, dac\u0103 tendin\u0163a pe pia\u0163\u0103 era de dep\u0103\u015fire a limitelor fixate, b\u0103ncile centrale erau obligate s\u0103 intervin\u0103 fie pun\u00e2nd \u00een v\u00e2nzare din rezerva monetar\u0103 valuta cerut\u0103, fie cump\u0103r\u00e2nd valuta prea mult oferit\u0103.
\nMen\u0163inerea cursurilor fluctuante \u00een limitele stabilite a \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u0163i mari \u00een perioadele de criz\u0103 valutar\u0103 \u00een care oscila\u0163iile cererii \u015fi ofertei erau excesive. \u00cen aceste cazuri, statele \u015fi-au epuizat uneori rezervele \u015fi au recurs la \u00eemprumuturi externe.
\n\u00cen desf\u0103\u015furarea tranzac\u0163iilor libere pe pia\u0163a mondial\u0103, monedele na\u0163ionale intr\u0103 inevitabil \u00een raport cu monedele interna\u0163ionale.
\nAcestea au, de regul\u0103, un curs mai stabil \u015fi sunt cerute mai mult pe pia\u0163a valutar\u0103 interna\u0163ional\u0103.
\nSistemul monetar interna\u0163ional promoveaz\u0103 \u00een prezent 2 categorii de monede interna\u0163ionale:
\n1. monede na\u0163ionale interna\u0163ionalizate,
\n2.monede interna\u0163ionale emise de institu\u0163ii financiare interna\u0163ionale.
\n\u00cen primul caz o moned\u0103 na\u0163ional\u0103 cotat\u0103 mai bine pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103 este preluat\u0103 \u00een circuitul interna\u0163ional. Pt libera sa circula\u0163ie, moneda na\u0163ional\u0103 sufer\u0103 unele modific\u0103ri ca rezultat al unui proces complex \u00een care se implic\u0103 at\u00e2t analiza evenimentelor economice trecute c\u00e2t \u015fi prevederea varia\u0163iei acesteia pe perioade mai mari.
\nSe combin\u0103 astfel efectele unor factori economici, monetari, politici care au ac\u0163ionat \u00een trecut cu altele asem\u0103n\u0103toare previzibile pt viitor.
\nSe ob\u0163ine astfel etalonul interna\u0163ional provenit dintr-o moned\u0103 na\u0163ional\u0103 acesta put\u00e2nd fi egal sau diferit de etalonul na\u0163ional din care provine.
\n\u00cen decursul anilor, diferite monede na\u0163ionale au jucat rolul de moned\u0103 interna\u0163ional\u0103, cum ar fi: lira sterlin\u0103, napoleonul francez, lira otoman\u0103.
\n\u00cen prezent, acest rol este jucat de monede ca : dolarul american, Yenul japonez, lira sterlin\u0103, Euro.<\/p>\n

\u00cen al doilea caz al monedei na\u0163ionale, fie se define\u015fte un etalon monetar interna\u0163ional de c\u0103tre institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale, fie se emit de c\u0103tre acestea monede de cont cu propriet\u0103\u0163i limitate dar puternic sus\u0163inute pe pia\u0163a valutar\u0103.
\n\u00cen cazul unui etalon monetar interna\u0163ional se preiau p\u0103r\u0163i din etaloanele monetare na\u0163ionale ponderate cu anumi\u0163i coeficien\u0163i, metod\u0103 denumit\u0103 – ,, a co\u015fului valutar \u2019\u2019.
\nStabilirea unui etalon interna\u0163ional nu a avut succes \u00een lumea financiar\u0103, dar FMI a lansat o moned\u0103 de cont \u2013DST- Drepturi Speciale de Tragere- care s-a impus \u00een rela\u0163iile financiar- bancare interna\u0163ionale cu anumite restric\u0163ii.
\nSistemul monetar european a emis \u00een 1979 o alt\u0103 moned\u0103 de cont, valabil\u0103 pt unele \u0163\u0103ri europene, denumit\u0103 ECU \u015fi care a avut o circula\u0163ie remarcabil\u0103.
\nAmbele monede de cont s-au constituit prin metoda co\u015fului valutar.<\/p>\n

2. Cursul valutar \u2013 factor determinant \u00een tranzac\u0163iile interna\u0163ionale
\n(Teorii asupra cursului valutar)<\/p>\n

Cursul valutar, a\u015fa cum s-a ar\u0103tat anterior, reprezint\u0103 pre\u0163ul monedei na\u0163ionale \u00een raport cu monedele str\u0103ine.
\nAcest pre\u0163 se poate fixa \u00een mod conven\u0163ional, sau dup\u0103 legea cererii \u015fi a ofertei de capital, adic\u0103 prin compensare sau pe pia\u0163a de schimb.
\nCompensarea are 2 inconveniente:
\n– acela de a \u00eempiedica dezvoltarea normal\u0103 a schimbului,
\n– acela de a adopta o rat\u0103 de schimb artificial\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, pia\u0163a de schimb are fa\u0163\u0103 de compensare unele avantaje:
\n– realizarea automat\u0103 a oric\u0103rei compens\u0103ri pe toate pie\u0163ele de schimb \u015fi instalarea unui curs unic,
\n– cursul unic reflect\u0103 ameliorarea sau deteriorarea balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i a \u0163\u0103rilor emitente a monedei respective \u015fi nu este artificial\u0103.
\nPia\u0163a de schimb s-a dezvoltat continuu \u015fi totodat\u0103 a c\u0103p\u0103tat o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 \u00een tranzac\u0163iile interna\u0163ionale, mai ales dup\u0103 generalizarea cursului de schimb flotant.
\nCursul de schimb flotant a fost acreditat cu o serie de avantaje teoretice dar \u00een practic\u0103 s-au eviden\u0163iat \u015fi inconveniente.
\nPrintre avantajele teoretice s-a contat \u00een primul r\u00e2nd pe echilibrarea balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i, adic\u0103, deprecierea ratei de schimb corecteaz\u0103 deficitul balan\u0163ei iar c\u00e2nd balan\u0163a devine excedentar\u0103, rata schimbului se apreciaz\u0103.
\n\u00cen realitate, cererea pt o deviz\u0103 anume depinde mai mult de reputa\u0163ia acestora dec\u00e2t de soldul balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i curente a \u0163\u0103rilor emitente.
\nInconvenien\u0163ele cursului de schimb flotant depind de amplitudinea varia\u0163iilor sale.<\/p>\n

Amploarea flot\u0103rii este uneori impus\u0103 de realit\u0103\u0163i economice, dar alteori este determinat\u0103 de reac\u0163ii psihologice sub 2 forme:
\n– efectul de nera\u0163ionalitate care const\u0103 \u00een faptul c\u0103 o mare parte a celor ce ac\u0163ioneaz\u0103 pe pia\u0163\u0103 se supun tendin\u0163ei de varia\u0163ie necunosc\u00e2nd situa\u0163ia exact\u0103,
\n– efectul reac\u0163iei exagerate, adic\u0103, o reac\u0163ie excesiv\u0103 fa\u0163\u0103 de informa\u0163iile pu\u0163in optimiste care, este cu at\u00e2t mai puternic\u0103 cu c\u00e2t volumul total al tranzac\u0163iilor este mai redus.<\/p>\n

Studierea cursului valutar ca fenomen economico-financiar de prim\u0103 importan\u0163\u0103 a dus la concretizarea unei teorii explicative care analizeaz\u0103 formarea \u015fi importan\u0163a sa din diferite puncte de vedere:<\/p>\n

1.Teoria egalit\u0103\u0163ii puterilor de cump\u0103rare \u2013 dac\u0103 bunurile care fac obiectul unui comer\u0163 interna\u0163ional sunt perfect substituibile unul dintr-o \u0163ar\u0103 cu altul din alt\u0103 \u0163ar\u0103, atunci exist\u0103 o rela\u0163ie direct\u0103 \u00eentre pre\u0163urile lor \u00een monedele respectivelor \u0163\u0103ri care este cursul de schimb.
\nPre\u0163ul unui produs pe o pia\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 concuren\u0163ial\u0103 este acela\u015fi peste tot, difer\u0103 numai expresia lui, de exmplu: X dolari sau Y yeni, iar cursul de schimb este raportul dintre X \u015fi Y.
\n\u00cen practic\u0103 \u00eens\u0103, intervin unii factori perturbatori precum: concuren\u0163a neloial\u0103, costuri diferite de transport, faptul c\u0103 pre\u0163urile de pia\u0163\u0103 nu corespund pt o anumit\u0103 \u0163ar\u0103 cu costurile de produc\u0163ie \u015fi variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de comportamentul firmelor produc\u0103toare.
\nConform acestei teorii deprecierea cursului valutar depinde de ratele de infla\u0163ie ale celor dou\u0103 \u0163\u0103ri ale c\u0103ror monede sunt comparate. Pentru realizarea unui curs de schimb normal este necesar\u0103, deci o stabilizare, \u00een prealabil , a pre\u0163urilor.
\nCursul valutar depinde de puterea de cump\u0103rare a fiec\u0103rei monede \u00een \u0163ara sa proprie unde are o valoare de echilibru de care nu se poate dep\u0103rta. Dac\u0103, la un moment dat, cursul se distan\u0163eaz\u0103 de pre\u0163ul de echilibru bazat pe puterea de cump\u0103rare, apar deregl\u0103ri \u00een importurile sau exporturile de m\u0103rfuri dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, care pot duce la un deficit comercial (deficitul balan\u0163ei comer\u0163ului exterior) \u015fi provoac\u0103 deprecierea monedei respective.
\nTeoria egalit\u0103\u0163ii puterilor de cump\u0103rare se bazeaz\u0103 pe trei ipoteze, care nu se verific\u0103 \u00een practic\u0103, dec\u00e2t par\u0163ial:
\n– pie\u0163ele de schimb ar fi perfecte, f\u0103r\u0103 interven\u0163ia lor asupra cursului de schimb \u015fi nici asupra costurilor tranzac\u0163iilor;
\n– pie\u0163ele de m\u0103rfuri ar fi perfecte, f\u0103r\u0103 o vam\u0103 protec\u0163ionist\u0103 sau alte obstacole \u00een calea schimbului,
\n– volumul \u015fi natura consumului ar fi acelea\u015fi \u00een diferite \u0163\u0103ri.
\nTeoria egalit\u0103\u0163ii puterilor de cump\u0103rare suport\u0103 \u015fi alte critici:
\n– verificarea teoriei depinde foarte mult de alegerea indicelui de pre\u0163uri, iar indicii generali nu sunt de preferat incluz\u00e2nd unele bunuri care fac parte din partidele de schimb comercial,
\n– aplicarea teoriei depinde de perioada de referin\u0163\u0103: perioada de baz\u0103 nu corespunde uneori unui curs de echilibru,
\n– bazat\u0103 pe evolu\u0163ia balan\u0163ei comerciale, teoria nu \u0163ine seama de apari\u0163ia unor fluxuri financiare \u00een economia unei \u0163\u0103ri.<\/p>\n

2. Teoria disponibilit\u0103\u0163ii titlurilor pe pia\u0163\u0103
\nTeoria egalit\u0103\u0163ii puterilor de cump\u0103rare se limiteaz\u0103 s\u0103 explice cursul valutar doar prin schimbul de bunuri \u015fi servicii, dar volumul portofoliului de titluri \u015fi devize condi\u0163ioneaz\u0103 nivelul cursului valutar.
\n\u00cen cazul unei varia\u0163ii anticipate a cursului unei devize, faptul influen\u0163eaz\u0103 rata randamentului titlurilor exprimate \u00een acea deviz\u0103. \u00cen alt\u0103 situa\u0163ie, \u00een cazul prevederii unui echilibru al portofoliului activelor financiare, cuprinz\u00e2nd titluri str\u0103ine \u015fi na\u0163ionale, nivelul cursului de schimb este determinat \u00een jurul nivelului de echilibru.
\nPentru extinderea analizei cursului de schimb, teoria disponibilit\u0103\u0163ii titlurilor folose\u015fte o no\u0163iune denumit\u0103 ,, diferen\u0163ialul de schimb\u2019\u2019. Acesta nu este altceva dec\u00e2t procentul de cre\u015ftere sau descre\u015ftere al ratei cursului de schimb, exprimat prin rela\u0163ia:
\nds = ( Ct \u2013 Cv ) \/ Cv x 100,
\nCt \u2013 cursul la termen
\nCv \u2013 cursul la vedere<\/p>\n

Analog exist\u0103 \u015fi ,,diferen\u0163ialul de dob\u00e2nzi\u2019\u2019, care exprim\u0103 sub form\u0103 de procent ecartul existent \u00eentre rata anual\u0103 de dob\u00e2nzi, \u00eentre dou\u0103 \u0163\u0103ri aflate \u00een rela\u0163ii de schimb.
\nInfluen\u0163a activelor portofoliului de titluri \u015fi devize asupra cursului este limitat\u0103 de dou\u0103 variabile:
\n– procentul randamentului activelor \u2013 acesta este \u00een func\u0163ie de rata dob\u00e2nzilor, de c\u00e2\u015ftigul de capital \u015fi de costul tranzac\u0163iilor financiare (comision, prim\u0103),
\n– riscul cursului devizelor \u2013 pentru evitarea unui risc major, se recomand\u0103 de\u0163inerea titlurilor \u00een devize diferite ceea ce comport\u0103 dou\u0103 avantaje:<\/p>\n

1. diversificarea devizelor mic\u015foreaz\u0103 riscul deoarece nu toate devizele se depreciaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp,
\n2. fluctua\u0163iile economice nu afecteaz\u0103 toate \u0163\u0103rile \u00een acela\u015fi mod \u015fi \u00een acela\u015fi timp.<\/p>\n

Mijloace de plat\u0103 interna\u0163ional\u0103<\/p>\n

Mijloacele de plat\u0103 reprezint\u0103 totalitatea posibilit\u0103\u0163ilor existente de asigurare a pl\u0103\u0163ilor ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een corela\u0163ie cu schimburile economice interna\u0163ionale.
\nMijloacele de plat\u0103 interna\u0163ional\u0103 cuprind:
\n– valutele
\n– monedele interna\u0163ionale
\n– devizele.
\nValutele, moneda interna\u0163ional\u0103, devizele sunt acele instrumente care asigur\u0103 desf\u0103\u015furarea tranzac\u0163iilor interna\u0163ionale, prin intermediul lor lichid\u00e2ndu-se obliga\u0163iile interna\u0163ionale care decurg din opera\u0163iile comerciale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1. Cursul valutar \u2013 raportul dintre monedele na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. \u00cen trecut monedele na\u0163ionale se defineau prin con\u0163inutul lor valoric stabilit prin lege de c\u0103tre statele respective. Acest con\u0163inut se numea valoare paritar\u0103 \u015fi reprezenta valoarea unui etalon ales care, de-a lungul anilor s-a schimbat mereu. Condi\u0163iile care trebuiau \u00eendeplinite de acest etalon erau ca […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19497"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19497"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19497\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19497"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19497"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19497"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}