{"id":19445,"date":"2011-05-21T07:45:00","date_gmt":"2011-05-21T07:45:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/precursorii-bancii-centrale-de-emisiune"},"modified":"2011-05-21T07:45:00","modified_gmt":"2011-05-21T07:45:00","slug":"precursorii-bancii-centrale-de-emisiune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/05\/21\/precursorii-bancii-centrale-de-emisiune\/","title":{"rendered":"Precursorii B\u0103ncii Centrale de Emisiune"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><p>Principala cale de punere \u00een circula\u0163ie a bancnotelor era acordarea creditelor de reescontare. Existen\u0163a B\u0103ncii de Emisiune presupunea existen\u0163a unei re\u0163ele de b\u0103nci comerciale care s\u0103 preia bancnotele emise de Banca de Emisiune \u015fi s\u0103 le repartizeze sub forma unor credite de scont.<br \/>\n \u00cen capitalism, \u00eentre sistemul b\u0103nesc \u015fi sistemul de credit, \u00eentre Banca de Emisiune \u015fi b\u0103ncile comerciale exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 organic\u0103. Prin credit, capitali\u015ftii utilizeaz\u0103 banii ca m\u0103rfuri pentru producerea profitului . Banii cap\u0103t\u0103 astfel, \u00een afar\u0103 de valoarea de \u00eentrebuin\u0163are pe care o au ca bani, o valoare de \u00eentrebuin\u0163are suplimentar\u0103, anume aceea de a func\u0163iona \u00een calitate de capital. Valoarea lor de \u00eentrebuin\u0163are const\u0103 \u00een profitul pe care-l produc atunci c\u00e2nd sunt transforma\u0163i \u00een capital, banii devenind astfel o marf\u0103.<br \/>\n Caracteristic pentru aceast\u0103 marf\u0103 este faptul c\u0103 \u00een anumite cazuri ea nu se cedeaz\u0103 definitiv, ci numai se \u00eemprumut\u0103, re\u00eentorc\u00e2ndu-se la proprietar, dup\u0103 ce s-a realizat valoarea ei de \u00eentrebuin\u0163are, adic\u0103 dup\u0103 ce s-a produs plusvaloarea. Dezvoltarea sistemului de credit capitalist, deci posibilitatea comercian\u0163ilor \u015fi industria\u015filor de a dispune, prin intermediul bancherilor, de economiile b\u0103ne\u015fti ale tuturor claselor societ\u0103\u0163ii, constituie o cerin\u0163\u0103 legat\u0103 de dezvoltarea comer\u0163ului cu m\u0103rfuri.<br \/>\n \u00cen \u0163ara noastr\u0103, sistemul de credit capitalist s-a format pe dou\u0103 c\u0103i:<br \/>\n1) transformarea zarafilor \u015fi c\u0103m\u0103tarilor \u00een bancheri capitali\u015fti; ace\u015ftia \u00eemprumutau mai pu\u0163in burghezia industrial\u0103 \u015fi comercial\u0103 \u015fi mai mult pe domnitori \u015fi boieri.<br \/>\nEx. la Bucure\u015fti \u2013 \u015etefan B\u0103lt\u0103re\u0163u, \u015etefan Meitani, Hagi Moscu; la Ia\u015fi \u2013 Andrei Pavli, Kirkor Adamachi, Spiro, Acatu, etc.; Michel Daniel (Ia\u015fi) \u00eemprumuta pe domnitorul Mihail Sturdza \u015fi pe boieri.<br \/>\n Riscul bancherilor de a r\u0103m\u00e2ne neachita\u0163i la scaden\u0163\u0103 era mare, deci ace\u015ftia practicau dob\u00e2nzi foarte ridicate (18, 24, 30, 40% pe an). Dob\u00e2nzile nu conveneau burgheziei, deoarece reduceau plusprodusul \u00eensu\u015fit de acesta, iar capitalul bancherilor era redus (aveau doar capitaluri proprii).<br \/>\n2) crearea unor b\u0103nci pe ac\u0163iuni, cu ajutorul statului<br \/>\nMo\u015fierii cereau \u00eenfiin\u0163area unei b\u0103nci de credit funciar, negustorii doreau b\u0103nci de scont \u015fi circula\u0163iune.<br \/>\n\u2022 Ob\u015fteasca Adunare exprima \u00een 1832 dorin\u0163a de a crea o banc\u0103 na\u0163ional\u0103.<br \/>\n\u2022 La 1850, domnitorul \u015etirbey trateaz\u0103 cu doi capitali\u015fti din Prusia \u00eenfiin\u0163area unei b\u0103nci de scont \u015fi circula\u0163ie.<br \/>\n\u2022 \u00cen Moldova se cunoa\u015fte, p\u00e2n\u0103 \u00een 1859, existen\u0163a unor proiecte de b\u0103nci, din care trei \u00eentocmite de economistul N. \u015eu\u0163u, iar altul (1852) \u00eentocmit de Grigore Alex Ghica.<br \/>\n\u2022 \u00cen 1856 ia fiin\u0163\u0103 Banca Na\u0163ional\u0103 a Moldovei.<br \/>\n\u2022 \u00centre 1859-1880 mai apar \u00eenc\u0103 18 proiecte, din care 8 elaborate de mini\u015ftrii de finan\u0163e sub presiunea burgheziei interesate. Numai dou\u0103 dintre acestea se \u00eenf\u0103ptuiesc: sucursala din Bucure\u015fti a B\u0103ncii Imperiale Otomane din Constantinopol \u015fi Creditul financiar rural.<\/p>\n<p>Ini\u0163iativa \u00eenfiin\u0163\u0103rii b\u0103ncii capitaliste a fost sus\u0163inut\u0103 de burghezia<br \/>\nindustrial\u0103 \u015fi comercial\u0103, care urm\u0103rea ca aceste b\u0103nci s\u0103 beneficieze de privilegiul emisiunii de bancnote. Problema acoperirii marilor nevoi de bani pentru satisfacerea cerin\u0163elor comerciale \u015fi industriale nu s-a rezolvat prin cre\u015fterea produc\u0163iei de aur \u015fi argint \u015fi prin adoptarea bimetalismului, ultima solu\u0163e r\u0103m\u00e2n\u00e2nd banii de credit, \u00een special bancnotele.<br \/>\n O alt\u0103 categorie de interesa\u0163i \u00een crearea unei b\u0103nci de emisiune era mo\u015fierimea, care ar fi dorit un credit pe termen lung \u015fi cu dob\u00e2nd\u0103 mic\u0103. Ini\u0163ial, mo\u015fierimea a manifestat o rezerv\u0103 fa\u0163\u0103 de crearea B\u0103ncii de Emisiune, deoarece aceasta trebuia s\u0103 acopere, \u00een primul r\u00e2nd, nevoile de credit ale comercian\u0163ilor \u015fi industria\u015filor.<br \/>\n Contribu\u0163ia statului la crearea b\u0103ncilor capitaliste a fost propor\u0163ional\u0103 cu interesul pe care cele dou\u0103 clase care-l conduceau (mo\u015fierimea \u015fi burghezia) \u00eel aveau \u00een \u00eenfiin\u0163area unui sistem bancar, menit s\u0103 acopere deficitul prin \u00eemprumuturi \u00een sume mari, cu dob\u00e2nd\u0103 mic\u0103.<br \/>\n \u015ei capitali\u015ftii str\u0103ini aveau interes \u00een constituirea b\u0103ncilor pentru a \u00eenlesni p\u0103trunderea capitalului str\u0103in \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne \u015fi transformarea capitalului inactiv autohton \u00een capital activ, aduc\u0103tor de profit pentru capitali\u015ftii str\u0103ini.<br \/>\n Banca Na\u0163ional\u0103 a Moldovei \u015fi-a \u00eenceput activitatea la 12\/24 martie 1857, la Ia\u015fi. Capitalul b\u0103ncii a\u015fa-zis \u201cna\u0163ionale\u201d nu putea fi exprimat, pe vremea aceea, dec\u00e2t \u00een bani str\u0103ini: \u00een spe\u0163\u0103 10 mil. de taleri de Prusia, \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een 50.000 de ac\u0163iuni a c\u00e2te 200 de taleri fiecare. Capitali\u015ftii din Moldova de\u0163ineau doar 10% din num\u0103rul total de ac\u0163iuni.<br \/>\n Banca Na\u0163ional\u0103 a Moldovei avea privilegiul s\u0103 emit\u0103 bancnote convertibile al vedere, cu valori de la 40 de sorocove\u0163i \u00een sus, cu acoperire \u00een aur \u015fi argint de cel pu\u0163in 1\/3 din volumul bancnotelor \u00een circula\u0163ie. Pentru rest, banca trebuia s\u0103 dispun\u0103 de cambii \u015fi alte valori cu scaden\u0163e p\u00e2n\u0103 la 90 de zile. Pe l\u00e2ng\u0103 emisiunea de bancnote, banca mai avea dreptul s\u0103 fac\u0103 oricare alte opera\u0163ii mai mult sau mai pu\u0163in bancare: scont, \u00eemprumut pe ipotec\u0103, amanet, etc.<br \/>\n Din cauza opozi\u0163iei Turciei, banca a \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze abia la 24 martie 1857, neajung\u00e2nd s\u0103 emit\u0103 bancnote. La 14 iunie 1858 banca a fost declarat\u0103 \u00een stare de faliment, cauza principal\u0103 fiind politica de credite (credite neachitate datorit\u0103 \u00eemprumuturilor acordate \u00een sume foarte mari).<br \/>\n \u00cen ce prive\u015fte creditul funciar destinat mo\u015fierimii, eforturile s-au concretizat \u00eentr-o vast\u0103 ac\u0163iune de propagand\u0103 \u015fi \u00eentr-o serie de proiecte care s-au succedat la intervale foarte scurte \u00een anii 1872-1873. \u00cen cele dinn urm\u0103, dup\u0103 dezbateri aprinse \u00een parlament, care scoteau la iveal\u0103 diferitele interese de grup din s\u00e2nul burgheziei \u015fi mo\u015fierimii, proiectul marilor proprietari funciari a devenit \u00een aprilie 1873 legea pentru creditul funciar rom\u00e2n.<br \/>\n Pentru constituirea \u201cPrimei societ\u0103\u0163i de credit funciar rom\u00e2n din Bucure\u015fti\u201d s-au asociat 136 mo\u015fieri, ale c\u0103ror mo\u015fii, \u00eenscrise la ipotec\u0103 \u015fi cuprinz\u00e2nd terenuri arabile, vii, p\u0103duri \u015fi mun\u0163i aveau o valoare declarat\u0103 dup\u0103 venit de 26 156 434 lei. Societatea a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een iunie 1873, iar creditele, acordate pe baz\u0103 de scrisuri funciare \u015fi pe termene \u00eentre 10 \u015fi 60 de ani, au totalizat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1915 suma considerabil\u0103 de 725 113 900 lei aur.<br \/>\n Pe baza acelora\u015fi principii organizatorice a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een 1875 Creditul funciar urban Bucure\u015fti, iar \u00een 1881 Creditul funciar urban Ia\u015fi, \u00een vederea sprijinirii marilor proprietari de imobile urbane. Ca \u015fi Creditul funciar rural, aceste institute au contribuit la accentuarea contradic\u0163iilor care \u00een economia \u0163\u0103rii, \u00een stadiul ei de atunci existau, firesc.<br \/>\n Succesul ob\u0163inut de mo\u015fierime prin \u00eenfiin\u0163area creditului funciar era incomplet f\u0103r\u0103 \u00eenfiin\u0163area b\u0103ncii de emisiune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Principala cale de punere \u00een circula\u0163ie a bancnotelor era acordarea creditelor de reescontare. Existen\u0163a B\u0103ncii de Emisiune presupunea existen\u0163a unei re\u0163ele de b\u0103nci comerciale care s\u0103 preia bancnotele emise de Banca de Emisiune \u015fi s\u0103 le repartizeze sub forma unor credite de scont. \u00cen capitalism, \u00eentre sistemul b\u0103nesc \u015fi sistemul de credit, \u00eentre Banca de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19445"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19445"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19445\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}