{"id":19364,"date":"2011-05-23T14:22:00","date_gmt":"2011-05-23T14:22:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/formele-de-salariu-2"},"modified":"2011-05-23T14:22:00","modified_gmt":"2011-05-23T14:22:00","slug":"formele-de-salariu-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/05\/23\/formele-de-salariu-2\/","title":{"rendered":"Formele de salariu"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Substan\u0163a salariului, se concretizeaz\u0103 \u00een salariul nominal \u015fi cel real.
\nSalariul nominal este suma de bani pe care salariatul o prime\u015fte \u00een schimbul for\u0163ei sale de munc\u0103, de la unitatea \u00een care lucreaz\u0103.
\nM\u0103rimea lui depinde de mai mul\u0163i factori:
\na) valoarea for\u0163ei de munc\u0103, adic\u0103 mai concret de pre\u0163ul for\u0163ei de munc\u0103 care se stabile\u015fte pe pia\u0163a muncii prin mecanismul cererii \u015fi ofertei;
\nb) evolu\u0163ia situa\u0163iei economice; \u00een timpul crizelor \u015fi recesiunilor, sc\u0103derea produc\u0163iei face ca cererea de for\u0163\u0103 de munc\u0103, s\u0103 scad\u0103, \u015fomajul s\u0103 ia propor\u0163ii \u015fi, evident s\u0103 scad\u0103 salariile. \u00cen perioadele de av\u00eent c\u00eend se \u00eenregistreaz\u0103 cre\u015fteri ale produc\u0163iei, cererea de for\u0163\u0103 de munc\u0103 va fi mai mare \u015fi ca urmare a acestui fapt, salariile vor \u00eenregistra o tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere.
\nc) politica de salarizare. Ea const\u0103 dintr-un ansamblu de m\u0103suri luate de \u00eentreprinz\u0103tori sau de stat, cu privire la nivelul salariilor pentru b\u0103rba\u0163i, femei, pe regiuni, pe criterii na\u0163ionale \u015fi rasiale, tarife, categorii \u015fi forme de salarizare etc.
\nExist\u0103 deosebiri regionale \u00eentre salariile nominale din cadrul aceleia\u015fi \u0163\u0103ri. De pild\u0103, salariile muncitorilor din sudul Italiei s\u00eent mai mici dec\u00eet salariile muncitorilordin nord. \u00cen Fran\u0163a, se consemneaz\u0103 chiar prin legisla\u0163ie salarii mai mici \u00een provincie fa\u0163\u0103 de Paris \u015fi regiunea parizian\u0103.
\nSalariul real este cantitatea de bunuri \u015fi servicii care poate fi cump\u0103rat\u0103, la un moment dat, cu salariul nominal. Aceast\u0103 cantitate difer\u0103 de la o perioad\u0103 la alta \u015fi de la o pia\u0163\u0103 la alta. El reflect\u0103 puterea de cump\u0103rare a salariului nominal.
\nRaporturile dintre salariul nominal \u015fi cel real s\u00eent \u00een func\u0163ie de costul vie\u0163ii, \u015fi se poate exprima astfel: Sr =(Sn \/Cv )*100
\nUn indice al costului vie\u0163ii ne permite s\u0103 cunoa\u015ftem m\u0103rimea cheltuielilor b\u0103ne\u015fti pe care un individ trebuie s\u0103 le fac\u0103 pentru a-\u015fi asigura acela\u015fi nivel de via\u0163\u0103 \u00een dou\u0103 situa\u0163ii care difer\u0103 numai prin pre\u0163uri. Cre\u015fterea costului vie\u0163ii ne\u00eenso\u0163it\u0103 de o cre\u015ftere propor\u0163ional\u0103 a salariului nominal antreneaz\u0103 sc\u0103derea salariului real.
\nDinamica salariului real exercit\u0103 o mare influen\u0163\u0103 asupra ofertei individuale de munc\u0103. C\u00eend acesta este mic, lucr\u0103torul urm\u0103re\u015fte s\u0103 sporeasc\u0103 num\u0103rul orelor de munc\u0103. Cre\u015fterea num\u0103rului de ore se mic\u015foreaz\u0103 \u00eens\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce salariul real atinge un nivel mai \u00eenalt.
\nC\u00eend salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de via\u0163\u0103, num\u0103rul de ore de munc\u0103 efectuate nu va mai cre\u015fte, va sta\u0163iona. Dar, dac\u0103 salariul real va continua s\u0103 creasc\u0103 \u015fi dup\u0103 acest moment, num\u0103rul orelor lucrate de cel ce ofer\u0103 munca va sc\u0103dea.
\nDinamica salariului real este supus\u0103 ac\u0163iunii mai multor factori:
\na) salariul nominal, care se afl\u0103 \u00een raport direct propor\u0163ional cu cel real;
\nb) pre\u0163urile m\u0103rfurilor \u015fi a tarifelor pentru servicii, impozitele, taxele, care ac\u0163ioneaz\u0103 invers propor\u0163ional asupra salariului real;
\nc) puterea de cump\u0103rare a banilor ; la un salariu nominal dat, cu o unitate monetar\u0103 se pot cump\u0103ra mai multe sau mai pu\u0163ine m\u0103rfuri, \u00een func\u0163ie de valoarea mai mare a ei. Infla\u0163ia, care reflect\u0103 deprecierea valorii banilor, antreneaz\u0103 o sc\u0103dere a veniturilor reale;
\nd)revendic\u0103rile celor ce muncesc.
\nPe l\u00eeng\u0103 salariul \u00eencasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv \u015fi cel social.
\nSalariul colectiv este atribuit \u00een mod global tuturor salaria\u0163ilor unei \u00eentreprinderi, ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilit\u0103\u0163i.
\nSalariul social reprezint\u0103 acea parte din venitul na\u0163ional, prin care societatea, \u00een ansamblul s\u0103u, intervine pentru a spori veniturile unor categorii de salaria\u0163i sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confrunt\u0103 cu riscuri mai mari, cum s\u00eent accidentele de munc\u0103, bolile profesionale, \u015fomajul etc.
\nEconomistul Collinet a propus \u00eemp\u0103r\u0163irea salariului social \u00een dou\u0103 categorii :
\n1) salariul social afectat care reprezint\u0103 sumplimentul de venit v\u0103rsat \u00een mod regulat unor categorii de salaria\u0163i \u00een func\u0163ie de situa\u0163ia lor familiar\u0103;
\n2) salariul social am\u00eenat, pentru riscuri comune, tuturor oamenilor. El se consider\u0103 am\u00eenat p\u00een\u0103 la survenirea unor riscuri legate de boli, accidente .
\nRealitatea economic\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 deosebiri na\u0163ionale \u00eentre salarii determinate de o serie de factori:
\n1. \u00cen primul r\u00eend deosebirile na\u0163ionale \u00een m\u0103rimea salariilor s\u00eent determinate de varia\u0163ia diferit\u0103 a elementelor valorii for\u0163ei de munc\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta. Dup\u0103 cum se \u015ftie, valoarea mijloacelor de subzisten\u0163\u0103 \u015fi a serviciilor necesare traiului muncitorului \u015fi familiei sale, cantitatea \u015fi calitatea acestora depind de gradul de civiliza\u0163ie, \u015fi modul tradi\u0163ional de via\u0163\u0103, de condi\u0163iile naturale etc., componente care desigur difer\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta.
\n2. De asemenea, intensificarea muncii difer\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta, deci munca intensiv\u0103 dintr-o \u0163ar\u0103, produce \u00een aceea\u015fi unitate de timp mai mult\u0103 valoare dec\u00eet munca mai pu\u0163in intensiv\u0103 din alt\u0103 \u0163ar\u0103, \u00ee\u015fi va g\u0103si expresia, desigur, \u00eentr-o sum\u0103 de bani mai mare.
\n3.\u00cen \u0163\u0103rile mai dezvoltate, \u00een care productivitatea muncii este mai mare, se produc m\u0103rfuri, cu o valoare na\u0163ional\u0103 pe unitatea de produs maimic\u0103 dec\u00eet \u00een celelalte \u0163\u0103ri. Pe pia\u0163a mondial\u0103, \u0163\u0103rile dezvoltate au deci un mare avantaj. De asemenea consider\u00eend identice celelalte elemente – durata zilei de lucru, intensitatea muncii, valoarea banilor etc – capacitatea de cump\u0103rare a salariului nominal al muncitorului dintr-o \u0163ar\u0103 cu o productivitate na\u0163ional\u0103 a muncii mai ridicat\u0103, este mai mare dec\u00eet cea a muncitorului dintr-o \u0163ar\u0103 cu o productivitate a muncii mai sc\u0103zut\u0103.
\nDeosebirile na\u0163ionale \u00eentre salarii, depind \u015fi de al\u0163i factori care s\u00eent diferi\u0163i de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103: cererea \u015fi oferta de for\u0163\u0103 de munc\u0103, conjunctura economic\u0103 favorabil\u0103 sau nefavorabil\u0103, nivelul de organizare a muncitorilor etc. De asemenea un rol important are, puterea de cump\u0103rare a monedei, care difer\u0103 \u015fi ea de la o moned\u0103 na\u0163ional\u0103 la alta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Substan\u0163a salariului, se concretizeaz\u0103 \u00een salariul nominal \u015fi cel real. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o prime\u015fte \u00een schimbul for\u0163ei sale de munc\u0103, de la unitatea \u00een care lucreaz\u0103. M\u0103rimea lui depinde de mai mul\u0163i factori: a) valoarea for\u0163ei de munc\u0103, adic\u0103 mai concret de pre\u0163ul for\u0163ei de munc\u0103 care se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19364"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19364"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19364\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}