{"id":19354,"date":"2011-07-05T05:10:00","date_gmt":"2011-07-05T05:10:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/structura-resurselor-financiare-publice-2"},"modified":"2011-07-05T05:10:00","modified_gmt":"2011-07-05T05:10:00","slug":"structura-resurselor-financiare-publice-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/07\/05\/structura-resurselor-financiare-publice-2\/","title":{"rendered":"Structura resurselor financiare publice"},"content":{"rendered":"
<\/div>

In toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid dec\u00e2t cel al evolutiei produsului intern brut.
\nInsa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este influentata de un ansamblu de factori, cum sunt:
\n\u2022 factori economici, care imprima o anumita evolutie produsului intern brut, ceea ce poate determina cresterea veniturilor impozabile;
\n\u2022 factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in scopul asigurarii nevoilor de educatie, sanatate, protectie si asigurari sociale etc.;
\n\u2022 factori demografici, care pot influenta, in anumite conditii, at\u00e2t numarul populatiei active, c\u00e2t si cresterea numarului contribuabililor;
\n\u2022 factori monetari (masa monetara, creditul, dob\u00e2nda), care isi transmit influenta prin pret, respectiv cresterea preturilor accentueaza fenomenele inflationiste, care la r\u00e2ndul lor genereaza sporirea resurselor din impozite si taxe;
\n\u2022 factori politici si militari, care prin masurile de politica economica, sociala si financiara pe care le implica, pot avea ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor pentru asigurarile sociale, a fiscalitatii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influent\u00e2nd, in acelasi timp, nivelul resurselor financiare publice;
\n\u2022 factori de natura financiara, care sintetizeaza influenta factorilor prezentati anterior, prin dimensiunea cheltuielilor publice.
\nStructura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a acestora s-au inregistrat numeroase modificari.
\nIn continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:
\n1. din punct de vedere al continutului economic;
\n2. din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
\n3. prin prisma bugetului general consolidat;
\n4. in functie de ritmicitatea incasarilor la buget;
\n5. in functie de provenienta.
\nResursele financiare publice, din punct de vedere al continutului lor economic, se concretizeaza in:
\n1. prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributii);
\n2. resursele de trezorerie;
\n3. resursele provenind din imprumuturi publice;
\n4. resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire.
\n1) Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de catre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezinta prelevari legale din veniturile create de unitatile economice si populatie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in:
\n\u2022 impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor;
\n\u2022 impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune.
\nVeniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
\n\u2022 in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele);
\n\u2022 de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);
\n\u2022 de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);
\n\u2022 din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:
\n\u2022 amenzile si penalitatile aplicate;
\n\u2022 valorificarea bunurilor confiscate;
\n\u2022 concesiunile realizate de institutiile publice;
\n\u2022 expertizele in domeniul navigatiei etc.
\n2. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele caracteristici principale:
\n\u2022 sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;
\n\u2022 au caracter temporar si rambursabil;
\n\u2022 presupun un cost determinat de dob\u00e2nda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective.
\n3. Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar.
\n4. Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de inflatii.
\nUn alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura organizatorica a statelor si distingem:
\n1. in statele de tip unitar:
\n\u2022 resurse publice ale bugetului central;
\n\u2022 resurse publice ale bugetelor locale;
\n\u2022 resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in bugetul central consolidat.
\n2. in statele de tip federal:
\n\u2022 resurse publice ale bugetului federal;
\n\u2022 resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei;
\n\u2022 resurse publice ale bugetelor locale.
\nIn statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc ca venit at\u00e2t in bugetul central consolidat, c\u00e2t si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei.
\nStructura resurselor financiare privita prin prisma bugetului general (central) consolidat, include:
\n1. resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:
\na) veniturile curente:
\n\u2022 detin ponderea cea mai mare in formarea bugetului public;
\n\u2022 se incaseaza pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare in timp;
\n\u2022 in functie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si venituri nefiscale.
\nb) venituri din capital:
\n\u2022 detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare;
\n\u2022 au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin v\u00e2nzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public;
\n\u2022 se concretizeaza in:
\n\u2022 veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele obtinute din v\u00e2nzarea locuintelor);
\n\u2022 veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice (echipamente de birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari, mijloace de transport etc.);
\n\u2022 veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de mobilizare.
\n2. resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru asigurarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat.
\n3. resursele financiare cu destinatie speciala, care constau, in general, din contributiile ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.
\n4. resursele financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale cum sunt:
\n\u2022 impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local;
\n\u2022 cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
\n\u2022 transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat;
\n\u2022 alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.
\nIn functie de ritmicitatea incasarii lor la buget, resursele financiare publice se grupeaza in:
\n1. resurse ordinare (curente):
\n\u2022 sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public;
\n\u2022 se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar;
\n\u2022 in aceasta categorie se includ:
\n\u2022 veniturile fiscale;
\n\u2022 contributiile pentru asigurarile sociale de stat;
\n\u2022 contributiile ce alimenteaza fondurile speciale;
\n\u2022 veniturile nefiscale.
\n2. resurse extraordinare (int\u00e2mplatoare sau incidentale):
\n\u2022 sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, respectiv c\u00e2nd resursele curente nu acopera cheltuielile publice;
\n\u2022 in aceasta categorie se includ:
\n\u2022 imprumuturile de stat interne si externe;
\n\u2022 transferurile, ajutoarele si donatiile primite din strainatate;
\n\u2022 unele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate;
\n\u2022 sumele rezultate din valorificarea peste granita a bunurilor statului;
\n\u2022 emisiunea monetara fara acoperire in economia reala.
\nIn functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in:
\n1. resurse de provenienta interna:
\n\u2022 in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in:
\n\u2022 venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist;
\n\u2022 venituri de la institutiile publice si private;
\n\u2022 venituri de la populatie (menaje).
\n\u2022 se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite, taxe, contributii, venituri nefiscale, imprumuturi publice interne.
\n2. resurse de provenienta externa:
\n\u2022 apar, in principal, sub forma de:
\n\u2022 imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, BERD s.a.);
\n\u2022 imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari;
\n\u2022 imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari;
\n\u2022 imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini (particulari) de capitaluri banesti;
\n\u2022 dob\u00e2nzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent;
\n\u2022 ajutoare financiare si donatii primite din strainatate;
\n\u2022 impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Rom\u00e2nia ale firmelor straine;
\n\u2022 impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor straini, ce se transfera in strainatate;
\n\u2022 lichidari ale participatiilor de capital ale statului in strainatate.
\nIn Rom\u00e2nia, conform prevederilor legale, resursele financiare publice se mobilizeaza si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume:
\n\u2022 bugetul de stat;
\n\u2022 bugetul asigurarilor sociale de stat;
\n\u2022 bugetele locale;
\n\u2022 bugetele fondurilor speciale;
\n\u2022 bugetele trezoreriei statului;
\n\u2022 bugetele altor institutii cu caracter autonom.
\nPrincipalele categorii de resurse publice sunt:
\nI. Resursele bugetului de stat:
\n1. Venituri curente:
\n\u2022 venituri fiscale:
\n\u2022 impozite directe
\n\u2022 impozite indirecte
\n\u2022 venituri nefiscale
\n2. Venituri din capital
\nII. Resursele bugetului de stat
\n1. Venituri fiscale:
\n\u2022 contributia pentru asigurarile sociale
\n\u2022 alte contributii
\n2. Venituri nefiscale
\nIII. Resursele bugetelor locale
\n1. Venituri proprii:
\n\u2022 venituri fiscale
\n\u2022 venituri nefiscale
\n2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat
\n3. Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale
\n4. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat
\nIV. Resursele fondurilor speciale<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid dec\u00e2t cel al evolutiei produsului intern brut. Insa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este influentata de un ansamblu de factori, cum sunt: \u2022 factori economici, care imprima o anumita evolutie produsului intern brut, ceea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19354"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19354"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19354\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19354"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19354"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19354"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}