{"id":19341,"date":"2011-07-05T05:18:00","date_gmt":"2011-07-05T05:18:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/taxele-generale-pe-vanzari-2"},"modified":"2011-07-05T05:18:00","modified_gmt":"2011-07-05T05:18:00","slug":"taxele-generale-pe-vanzari-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/07\/05\/taxele-generale-pe-vanzari-2\/","title":{"rendered":"Taxele generale pe v\u00e2nzari"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Taxele generale pe v\u00e2nzari apar sub forma impozitului pe cifra de afaceri. Acesta a fost introdus dupa primul razboi mondial, fiind asezat asupra cifrei de afaceri (valorii desfacerilor) a unitatilor industriale, comerciale si prestatoare de servicii.
\nIn functie de unitatea economica la care se incaseaza (unitatea producatoare, unitatea comertului cu ridicata sau cu amanuntul), impozitul pe cifra de afaceri apare sub forma de:
\n\u2022 impozit cumulativ;
\n\u2022 impozit pe cifra de afaceri.
\nImpozitul cumulativ s-a utilizat o anumita perioada in Olanda, Germania etc. si s-a aplicat marfurilor la toate verigile pe la care au trecut din momentul iesirii lor din productie si p\u00e2na ajungeau la consumator. Practic, in cazul acestui impozit, cu c\u00e2t o marfa trecea prin mai multe verigi, cu at\u00e2t se platea statului un impozit mai mare.
\nImpozitul pe cifra de afaceri unic (sau impozitul unic) se incaseaza o singura data (indiferent de numarul verigilor prin care trece o marfa p\u00e2na ajunge la consumator) fie in momentul v\u00e2nzarii marfii catre producator (si se numeste taxa de productie), fie in stadiul comertului cu ridicata sau cu amanuntul (si se numeste impozit pe circulatie sau impozit pe v\u00e2nzare).
\nIn functie de baza de calcul, impozitul pe cifra de afaceri apare sub forma de:
\n\u2022 impozit pe cifra de afaceri bruta;
\n\u2022 impozit pe cifra de afaceri neta.
\nImpozitul pe cifra de afaceri bruta se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra intregii valori a marfurilor v\u00e2ndute, care include si impozitul platit la verigile precedente.
\nDesi are un randament fiscal ridicat, acest impozit prezinta si unele neajunsuri, cum sunt:
\n\u2022 utilizarea lui conduce la o stratificare de impozit, la o aplicare cumulata a acestuia, adica la perceperea de impozit la impozit;
\n\u2022 are ca efect concentrarea productiei, unitatile economice integrate evit\u00e2nd plata impozitului la verigile intermediare;
\n\u2022 este lipsit de transparenta, adica nu se cunoaste precis c\u00e2t s-a platit la buget de la producator la consumatorul final, pentru a se solicita restituirea sumelor aferente exporturilor.
\nImpozitul pe cifra de afaceri neta, se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de v\u00e2nzare si pretul de cumparare, adica numai asupra valorii adaugate de catre fiecare participant la procesul de productie si circulatie al marfii respective. Acest impozit este cunoscut si sub denumirea de taxa pe valoarea adaugata (T.V.A.).
\nSpre deosebire de impozitul pe cifra de afaceri bruta, acest impozit prezinta urmatoarele avantaje principale:
\n\u2022 prin modul de asezare si percepere a acestuia se ajunge ca suma datorata statului sa fie aceeasi, indiferent de numarul verigilor prin care trece o marfa;
\n\u2022 permite calcularea, cu usurinta, a compensatiei de export.
\nPrincipalele caracteristici ale acestui impozit sunt:
\na. are un caracter universal, deoarece se aplica tuturor marfurilor si serviciilor din economie;
\nb. este un impozit neutru unic, dar cu plata fractionata, deoarece se calculeaza pe fiecare veriga care intervine in realizarea si valorificarea marfii sau serviciului;
\nc. asigura o buna transparenta, deoarece fiecare platitor cunoaste exact care este marimea impozitului si obligatiei de plata ce-i revine;
\nd. asigura o eficacitate buna, deoarece este perceputa la fiecare tranzactie cu produse si servicii;
\ne. asigura neutralitatea, deoarece fiind o taxa unica, marimea sa ram\u00e2ne independenta de lungimea circuitului economic parcurs de un produs sau serviciu.
\nAcest impozit se percepe, in prezent, in peste 70 de tari ale lumii. Numarul si nivelul cotelor taxei pe valoarea adaugata difera de la o tara la alta, iar in aceeasi tara poate diferi de la o perioada la alta. Astfel, in Italia, Belgia si Luxemburg se utilizeaza patru cote (cota zero, cota redusa, cota standard si cota majorata), in Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania se utilizeaza doua cote (cota redusa si cota standard), iar in Danemarca se aplica o singura cota.
\nIn Uniunea Europeana, prin Directiva nr. 77\/388\/CEE din 17.05.1977,
\ns-a fixat nivelul minim al cotei reduse (5%) si al celei standard (15%), fara sa se stabileasca si un plafon al acestor cote.
\nIn Rom\u00e2nia, cel mai important impozit indirect, care s-a perceput p\u00e2na la 1 iulie 1993 si care era o forma a impozitului pe cifra de afaceri bruta, multifazic, a fost impozitul pe circulatia marfurilor (I.C.M.). De exemplu, aportul acestui impozit la formarea veniturilor inscrise in bugetul de stat, pe anul 1991, a fost de aproximativ 43%.
\nI.C.M.-ul prezenta anumite dezavantaje, cum ar fi:
\n\u2022 in scopul determinarii sale se utilizau un numar relativ mare de cote procentuale, al caror nivel era diferentiat pe grupe de produse sau produse;
\n\u2022 toti agentii economici (persoane juridice si persoane fizice), autorizati sa produca, sa livreze sau sa comercializeze produse, sa execute lucrari sau sa presteze servicii (inclusiv pentru export) erau obligate sa-l plateasca statului (erau exonerate de la plata acestui impozit energia electrica si termica, produsele agricole, produsele industriei extractive, cu exceptia titeiului, gazelor naturale, si sarii s.a.).
\nLa 1 iulie 1993, datorita neajunsurilor prezentate, I.C.M.-ul a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata (T.V.A.). Ca si I.C.M.-ul, T.V.A. se percepe de la fiecare agent economic care intervine pe traseul p\u00e2na la consumatorul final, dar nu are caracter cumulativ, ci se stabileste numai pentru valoarea adaugata in fiecare stadiu, iar \u201evaloarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre v\u00e2nzarile si cumpararile in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic”.
\nTaxa pe valoarea adaugata se aplica operatiunilor cu plata, precum si asupra celor asimilate acestora, efectuate de o maniera independenta de catre persoanele fizice si juridice, in mod obisnuit sau ocazional, cum sunt:
\n\u2022 livrarile de bunuri mobile, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale;
\n\u2022 transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici, intre acestia si institutii sau persoane fizice;
\n\u2022 importul de bunuri si servicii.
\nLivrarile de bunuri mobile corporale sunt considerate a fi:
\n\u2022 operatiunile de v\u00e2nzare obisnuite;
\n\u2022 schimbul reciproc de bunuri (barterul) \u2013 care este interpretat ca fiind constituit din doua livrari separate, ce se impoziteaza distinct.
\nOperatiunile asimilate livrarilor si prestarilor de servicii sunt cele care vizeaza:
\n\u2022 v\u00e2nzarea cu plata in rate sau inchirierea bunurilor pe baza unui contract cu clauza transferarii proprietatii asupra acestora dupa plata ultimei rate sau la o anumita data;
\n\u2022 preluarea de catre agentii economici a unor bunuri in vederea folosirii sub orice forma, in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit.
\nIn categoria bunurilor imobiliare, in sensul T.V.A., se includ:
\n\u2022 toate constructiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, constructiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitarii altor activitati;
\n\u2022 terenurile;
\n\u2022 bunurile mobile care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi (instalatii de forta, cazane montate in subsoluri tehnice, conducte etc.).
\nFiecare operatie de transfer al dreptului de proprietate a unui bun imobil se impoziteaza distinct chiar si atunci c\u00e2nd transferul respectiv se realizeaza prin intermediul mai multor tranzactii, iar bunul respectiv este transferat direct catre beneficiarul final.
\nPrestarile de servicii impozabile sunt realizate pe baza de contract in scopul obtinerii de profit. In sensul T.V.A., prin prestare de servicii impozabile se intelege orice activitate desfasurata de o persoana fizica sau juridica si care nu reprezinta transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile. In categoria prestarilor de servicii impozabile se include, printre altele:
\n\u2022 lucrarile de constructii-montaj;
\n\u2022 transportul de persoane si marfuri;
\n\u2022 serviciile de posta si telecomunicatii;
\n\u2022 inchirierea de bunuri mobile sau imobile;
\n\u2022 operatiunile de comision si intermediere;
\n\u2022 reparatiile de orice natura;
\n\u2022 cesiunea unor bunuri mobile necorporale, cum sunt: drepturile de autor, de brevete si licente, titlurile de participare, marcile de fabrica si de comert;
\n\u2022 operatiunile de consulting, publicitate, expertizare s.a.
\nImporturile de bunuri si servicii impozabile sunt cele pentru care se datoreaza si taxele vamale, potrivit Regulamentului vamal de import al Rom\u00e2niei, indiferent daca bunurile sau serviciile au fost introduse in tara pentru productie, investitii, comercializare sau uz personal. De asemenea, in aceasta categorie se includ si materiile prime, materialele si subansamblele scutite de taxe vamale, dar folosite in continuare pentru obtinerea de produse destinate schimbului sau consumului propriu al agentilor economici.
\nConform art. 6 al Ordonantei Guvernului nr. 17\/15 martie 2000 sunt scutite de T.V.A. urmatoarele operatiuni:
\n1. livrarile de bunuri si prestatiile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate in tara de:
\n\u2022 unitatile sanitare, inclusiv veterinare, si de asistenta sociala (spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire si asistenta, camine de batr\u00e2ni si de pensionari, case de copii, statii de salvare s.a.), autorizate sa desfasoare activitati sanitare si de asistenta sociala;
\n\u2022 unitatile autorizate sa desfasoare activitati sanitare si de asistenta sociala in statiuni balneoclimaterice, inclusiv serviciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre contribuabilii autorizati care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice si a caror contravaloare este decontata pe baza de bilete de tratament;
\n\u2022 unitatile si institutiile de invatam\u00e2nt cuprinse in sistemul national aprobat prin Legea invatam\u00e2ntului nr. 84\/1995, republicata, cu modificarile ulterioare;
\n\u2022 unitatile care desfasoara, potrivit legii, activitati de cercetare-dezvoltare si inovare si executa programe, subprograme, teme, proiecte, precum si actiuni componente ale Programului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica sau ale Planului national de dezvoltare si inovare;
\n\u2022 de asemenea, acelasi regim se aplica si unitatilor care desfasoara, potrivit legii, aceleasi activitati, dar cu finantare in parteneriat international, regional si bilateral;
\n\u2022 avocatii si notarii, indiferent de forma de exercitare a profesiei;
\n\u2022 gospodariile agricole individuale;
\n\u2022 cantinele organizate pe l\u00e2nga asociatiile, organizatiile si institutiile publice pentru v\u00e2nzarile de preparate culinare catre personalul care isi desfasoara activitatea in unitatile respective, cu exceptia celor care functioneaza cu regim de alimentatie publica;
\n\u2022 casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit si alte societati de credit, casele de schimb valutar;
\n\u2022 societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si valori mobiliare;
\n\u2022 Banca Nationala a Rom\u00e2niei, pentru operatiunile specifice reglementate prin legea nr. 101\/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Rom\u00e2niei;
\n\u2022 bancile, persoane juridice rom\u00e2ne, constituite ca societati comerciale, sucursalele din Rom\u00e2nia ale bancilor, persoane juridice straine, precum si alte persoane juridice autorizate prin lege sa desfasoare activitati bancare, pentru activitatile permise bancilor prin Legea bancara nr. 58\/1998, cu exceptia urmatoarelor operatiuni:
\n\u2022 v\u00e2nzarile de imobile catre salariati;
\n\u2022 tranzactiile cu bunuri mobile si imobile in executarea creantelor;
\n\u2022 operatiunile de leasing financiar;
\n\u2022 inchirierea de casete de siguranta;
\n\u2022 tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor, cu metale pretioase, obiecte confectionate din acestea, pietre pretioase;
\n\u2022 prestarile de servicii care nu sunt efectuate in exclusivitate de banci, ca de exemplu: expertizarea de studii de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu, inchirieri de spatii, cazare;
\n\u2022 Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, Fondul Rom\u00e2n de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati S.A. si Fondul de Garantare a Creditului Rural S.A.;
\n\u2022 societatile de asigurare si\/sau reasigurare, inclusiv intermediarii in astfel de activitati;
\n\u2022 Compania Nationala \u201eLoteria Rom\u00e2na” S.A. si contribuabilii autorizati de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de noroc, pentru activitatile de organizare si exploatare a jocurilor de noroc;
\n\u2022 lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere, executate pentru monumente comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989;
\n\u2022 incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, t\u00e2rguri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci;
\n\u2022 activitatea de taximetrie, desfasurata de persoane fizice autorizate, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
\n\u2022 editarea, tiparirea si\/sau v\u00e2nzarea de manuale scolare si\/sau de carti, exclusiv activitatea cu caracter de reclama si publicitate;
\n\u2022 realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate;
\n\u2022 productia de filme, cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate, destinate difuzarii prin televiziune;
\n\u2022 proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si produse ortopedice;
\n\u2022 uniformele pentru copiii din invatam\u00e2ntul prescolar si primar;
\n\u2022 articole de imbracaminte si incaltaminte pentru copiii in v\u00e2rsta de p\u00e2na la un an;
\n\u2022 aportul de bunuri la capitalul social al societatilor comerciale;
\n\u2022 transportul fluvial al localnicilor in Delta Dunarii si pe relatiile Orsova-Moldova Noua, Braila-H\u00e2rsova, Galati-Grindu;
\n\u2022 activitatile specifice desfasurate in zona libera de contribuabilii autorizati in acest scop;
\n\u2022 activitatile contribuabililor cu venituri din operatiuni impozabile declarate organului fiscal competent sau, dupa caz, realizate, de p\u00e2na la 50 milioane lei anual; in situatia realizarii unor venituri superioare plafonului de 50 milioane lei anual, acestia devin platitori de T.V.A., in conditiile si la termenele stabilite.
\n2. operatiunile de import:
\n\u2022 bunurile din import scutite de taxe vamale prin tariful vamal de import al Rom\u00e2niei, prin legi sau prin hotar\u00e2ri ale Guvernului (nu sunt scutite de T.V.A. bunurile din import pentru care in legislatie se prevede exceptarea, exonerarea, abolirea sau desfiintarea taxelor vamale);
\n\u2022 marfurile importate si comercializate in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;
\n\u2022 materiile prime si materialele importate, destinate exclusiv realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 45 de zile de la data efectuarii importului, pe baza de certificat eliberat in conditii stabilite de Ministerul Finantelor;
\n\u2022 bunurile introduse in tara fara plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;
\n\u2022 reparatiile si transformarile la nave si aeronave rom\u00e2nesti in strainatate;
\n\u2022 bunurile din import similare bunurilor din tara, scutite de taxa pe valoarea adaugata potrivit legii; acelasi regim se aplica si pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Rom\u00e2nia potrivit criteriilor de teritorialitate;
\n\u2022 mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri provenite din strainatate care se introduc direct in zonele libere conform art. 13 din legea nr. 84\/1992 privind regimul zonelor libere;
\n\u2022 licentele de filme si programe, drepturile de transmisie, abonamentele la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune;
\n\u2022 importul de bunuri, efectuat de institutiile publice, direct sau prin comisionari, finantat din imprumuturi contractate de pe piata externa cu garantii de stat.
\nFaptul generator si exigibilitatea T.V.A. constituie doua elemente foarte importante ale T.V.A., in functie de care se determina momentul in care ia nastere, pe de o parte, obligatia agentului economic de a plati taxa, iar pe de alta parte, dreptul organului fiscal de a pretinde, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.
\nDe regula, at\u00e2t faptul generator c\u00e2t si exigibilitatea apar in acelasi moment, respectiv la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. Conform art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 3\/1992, faptul generator reprezinta livrarea de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobiliare, prestarea serviciilor.
\nObligatia de plata a T.V.A. apare, de regula, o data cu efectuarea operatiunii reprezent\u00e2nd faptul generator. De la aceasta regula, exista anumite exceptii, c\u00e2nd obligatia platii T.V.A. se naste la alt moment dec\u00e2t cel al executarii operatiunii. Aceste exceptii legale sunt:
\n\u2022 in cazul importurilor obligatia ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale, sau la data receptiei, de catre beneficiari, pentru serviciile din import;
\n\u2022 in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau consignatii, obligatia de plata ia nastere la data v\u00e2nzarii bunurilor catre beneficiari;
\n\u2022 in cazul preluarii unor bunuri achizitionate sau fabricate de agentul economic in scopul utilizarii, sub orice forma, sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit, obligatia de plata ia nastere la data remiterii documentelor care consemneaza operatiunea;
\n\u2022 in cazul prestarii de catre agentii economici a unor servicii cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice, obligatia de plata ia nastere la data documentelor prin care se confirma prestarile respective;
\n\u2022 in cazul marfurilor v\u00e2ndute prin masini automate, obligatia de plata ia nastere la data colectarii monedelor din masina.
\nExigibilitatea reprezinta dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului, la o anumita data, plata T.V.A.
\n\u201eDe jure”, exigibilitatea se manifesta, din punct de vedere temporal, din momentul realizarii faptului generator. Ea are o importanta practica deoarece pe baza ei se stabileste data platii taxei rezultate din decontul prezentat organului fiscal cuprinz\u00e2nd operatiunile impozabile realizate intr-o anumita perioada.
\nConform normelor in vigoare, T.V.A. se datoreaza, de regula, lunar pentru toate livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate in decursul unei luni calendaristice.
\nDe la acest principiu sunt si derogari legale, rezultate din:
\n\u2022 v\u00e2nzari de bunuri sau prestari de servicii cu plata in rate, cu avansuri sau cu decontari succesive (pentru aceste operatiuni, actele normative privind T.V.A. prevad doua solutii, si anume:
\n\u2022 pentru fiecare suma incasata sa se calculeze si T.V.A., exigibilitatea acesteia fiind determinata de data incasarii fiecarei sume;
\n\u2022 cu autorizarea organului fiscal, la care agentul economic este inregistrat ca platitor de T.V.A., exigibilitatea taxei poate lua nastere la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura sau alt document legal aprobat, iar data nu poate depasi ultima zi din luna pentru care se intocmeste decontul).
\n\u2022 emiterea unei facturi sau unui document legal aprobat determina exigibilitatea T.V.A., chiar daca bunul sau serviciul nu a fost livrat sau prestat clientului;
\n\u2022 importul de bunuri si servicii (pentru bunurile importate exigibilitatea T.V.A. ia nastere la data inregistrarii declaratiei vamale, iar pentru serviciile din import la data receptiei de catre beneficiari);
\n\u2022 preluarea de catre agentul economic a unor bunuri in scopul utilizarii, sub orice forma, in interes personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit.
\nExigibilitatea nu trebuie confundata cu termenul de plata care, potrivit art. 25 lit. D\/a din Ordonanta Guvernului nr. 17\/15 martie 2000, este data de 25 a lunii urmatoare intocmirii decontului lunar. Cele doua notiuni, exigibilitate si termenul de plata, au importanta diferita in cadrul aplicarii unor prevederi legale ce fac trimitere la acestea.
\nAstfel, potrivit art. 97 si 98 din Ordonanta Guvernului nr. 11\/1996, termenul de prescriptie al bugetului de stat sau al platitorilor, cu privire la T.V.A., este de 5 ani de la data prevazuta pentru exercitarea acestora. Prin urmare, aceasta data este data de la care obligatia devine exigibila si nu data termenului de plata.
\nPotrivit art. 31 din Ordonanta Guvernului nr. 17\/15 martie 2000, majorarile pentru fiecare zi de int\u00e2rziere se calculeaza din ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de plata si p\u00e2na in ziua platii inclusiv.
\nBaza de impozitare este reprezentata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate (evidentiata in factura fiscala sau in alte documente inlocuitoare ale acesteia), exclusiv T.V.A.
\nConform art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 17\/15 martie 2000, precizarea \u201eexclusiv T.V.A.” vine sa intareasca regula conform careia negocierile intre agentii economici nu au in vedere T.V.A.
\nBaza de impozitare este determinata de:
\n\u2022 preturile negociate intre v\u00e2nzator si cumparator, precum si alte cheltuieli datorate de cumparator pentru livrarile de bunuri si care au fost cuprinse in pret (aceste preturi include si accizele stabilite potrivit normelor legale);
\n\u2022 tarifele negociate pentru prestarile de servicii;
\n\u2022 suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita intre parteneri pentru operatiunile de intermediere;
\n\u2022 preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agentii economici pentru folosinta proprie ori predate sub diferite forme angajatilor sau altor persoane;
\n\u2022 valoarea in vama, determinata potrivit legii la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accize datorate pentru bunurile si serviciile din import;
\n\u2022 preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinta proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice;
\n\u2022 preturile v\u00e2nzarilor efectuate din depozitele vamii sau stabilite prin licitatie.
\nIn baza de impozitare nu se cuprind:
\n\u2022 remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct clientului, inclusiv cele date dupa facturarea bunurilor sau serviciilor (acestea pentru a fi excluse din baza de impozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
\n\u2022 sa fie efective si in sume exacte in beneficiul clientului;
\n\u2022 sa nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o anumita prestatie;
\n\u2022 sa fie evidentiate in facturi sau in alte documente legale).
\n\u2022 penalizarile pentru neindeplinirea, totala sau partiala, a obligatiilor contractuale (excluderea din baza de impozitare se face numai daca penalitatile sunt percepute peste preturile si tarifele negociate);
\n\u2022 dob\u00e2nzile percepute pentru platile cu int\u00e2rziere, pentru v\u00e2nzari cu plata in rate sau la termene de peste 90 zile;
\n\u2022 sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care, ulterior, se deconteaza in contul acestuia;
\n\u2022 ambalajele care circula intre furnizori de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
\n\u2022 sumele incasate de la bugetul de stat de catre agentii economici inregistrati la organele fiscale ca platitori de T.V.A. si care sunt destinate finantarii investitiilor, acoperirii diferentelor de pret si de tarif, finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala.
\nIn practica, exista si cazuri de reducere a bazei de impozitare. Astfel, conform art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 17\/15 martie 2000, baza de impozitare se reduce in cazul:
\n\u2022 refuzurilor totale sau partiale cu privire la bunuri si servicii si ramase definitive;
\n\u2022 returnarilor ambalajelor in care s-a expediat marfa, restituite si facturate de clienti;
\n\u2022 neincasarii totale sau partiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienti declarati insolvabili prin hotar\u00e2ri judecatoresti definitive.
\nReferitor la cotele de impozitare, initial s-a utilizat o cota de 18% pentru bunurile si serviciile din tara si din import si cota zero pentru exporturi. De la 1 ianuarie 1995, s-au aplicat urmatoarele cote: cota normala (standard) de 18%, cota redusa de 9% si cota zero. Cota redusa s-a aplicat la majoritatea produselor alimentare, bunurilor destinate apararii sanatatii, precum si la aparatura medicala.
\nDe la 1 ianuarie 1998, urmarindu-se cresterea contributiei impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat, concomitent cu o anumita reducere a ponderii impozitelor directe, a avut loc majorarea cotelor aplicate pentru calcularea T.V.A.
\nAstfel, cota normala (standard) s-a majorat de la 18% la 22%, iar cota redusa s-a majorat de la 9% la 11%. Totodata, s-a diminuat numarul scutirilor de la plata T.V.A., in scopul armonizarii legislatiei noastre cu legislatia tarilor membre ale Uniunii Europene referitoare la taxa pe valoarea adaugata. De asemenea, s-a mentinut cota zero, care s-a aplicat la exportul de bunuri si prestari de servicii efectuate de agentii economici cu sediul in Rom\u00e2nia.
\nDin 15 martie 2000, in Rom\u00e2nia se aplica urmatoarele cote:
\n1. cota de 19%, pentru operatiunile privind livrarile de bunuri si transferurile imobiliare efectuate in tara, prestarile de servicii, precum si importul de bunuri (cu exceptia celor prevazute la pct. 2);
\n2. cota zero pentru:
\n\u2022 exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili cu sediul in Rom\u00e2nia, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Rom\u00e2niei (Banca Nationala a Rom\u00e2niei);
\n\u2022 transportul international de persoane in si din strainatate, efectuat de contribuabili autorizati prin curse regulate, precum si prestarile de servicii legate direct de acestea;
\n\u2022 transportul de marfa si de persoane, in si din porturile si aeroporturile din Rom\u00e2nia, cu nave si aeronave sub pavilion rom\u00e2nesc, comandate de beneficiari din strainatate;
\n\u2022 trecerea mijloacelor de transport de marfuri si de calatori cu mijloace de transport fluvial specializate, intre Rom\u00e2nia si statele vecine;
\n\u2022 transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, aferente marfurilor din import, efectuate pe parcurs extern si pe parcurs intern p\u00e2na la punctul de vamuire si intocmire a declaratiei vamale;
\n\u2022 livrarile de carburanti si\/sau de alte bunuri destinate utilizarii sau incorporarii in nave si aeronave care presteaza transporturi internationale si de marfuri;
\n\u2022 prestarile de servicii efectuate in aeroporturi, aferente aeronavelor in trafic international, precum si prestarile de servicii efectuate in porturi, aferente navelor de comert maritim, si pe fluvii internationale facturate direct armatorilor sau agentilor de nave, marfa si\/sau containere care ii reprezinta pe armatori;
\n\u2022 reparatiile la mijloacele de transport, contractate cu beneficiari din strainatate;
\n\u2022 alte prestari de servicii efectuate de contribuabili cu sediul in Rom\u00e2nia, contractate cu beneficiari din strainatate, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca nationala a Rom\u00e2niei;
\n\u2022 materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al Rom\u00e2niei in zonele libere, cu indeplinirea formalitatilor de export;
\n\u2022 bunurile si serviciile in favoarea directa a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare si a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate in Rom\u00e2nia, precum si a personalului acestora, pe baza de reciprocitate;
\n\u2022 bunurile cumparate din expozitiile organizate in Rom\u00e2nia, precum si din reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul in Rom\u00e2nia;
\n\u2022 bunurile si serviciile finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din tara si din strainatate, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;
\n\u2022 constructia de locuinte, extinderea, consolidarea si reabilitarea locuintelor existente;
\n\u2022 constructia de lacasuri de cult religios.
\nPentru operatiunile prevazute la literele k), l), m), n) si o) aplicarea cotei zero de taxa pe valoarea adaugata se realizeaza in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor.
\nPotrivit art. 18 din Ordonanta Guvernului nr. 17\/15 martie 2000, platitorii T.V.A. au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii de:
\n\u2022 operatiuni supuse taxei;
\n\u2022 bunuri si servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede, in mod expres, exercitarea dreptului de deducere;
\n\u2022 actiuni de sponsorizare, reclama si publicitate, precum si alte actiuni prevazute de legi, cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute in acestea.
\nPrincipiul de baza pe care se sprijina sistemul de functionare a T.V.A. consta in aceea ca din taxa facturata pentru bunurile livrate si serviciile prestate se scade taxa aferenta bunurilor si serviciilor prestate sau executate in unitatile proprii destinate realizarii operatiunilor impozabile. Diferenta de taxa in plus se preleva la bugetul de stat, iar diferenta in minus se regularizeaza in conditiile legii.
\nTaxa pe valoarea adaugata deductibila (T.V.A.\/d) reprezinta taxa inscrisa in facturile primite pentru bunurile si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile.
\nDeci,
\nT.V.A.\/d = totalul sumelor de T.V.A. din facturile primite
\nadica
\nT.V.A.\/d = valoarea marfurilor din facturile primite x cota de T.V.A.
\nTaxa pe valoarea adaugata colectata (T.V.A.\/c) reprezinta taxa inscrisa distinct in facturile emise pentru bunurile si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile la intern.
\nDeci,
\nT.V.A.\/c = totalul sumelor de T.V.A. din facturile emise
\nadica
\nT.V.A.\/c = valoarea marfurilor din facturile emise x cota de T.V.A.
\nTaxa pe valoarea adaugata de plata (T.V.A.\/p) reprezinta diferenta dintre T.V.A.\/c si T.V.A.\/d.
\nT.V.A.\/p se poate determina si pe baza valorii adaugate (V.A.) cu relatia:
\nT.V.A.\/p = V.A. x cota de T.V.A. = (Mf\/FE \u2013 Mf\/FP) x cota de T.V.A.
\nunde: Mf\/FE \u2013 valoarea marfurilor din facturile emise;
\nMf\/FP \u2013 valoarea marfurilor din facturile primite
\nTaxa pe valoarea adaugata de incasat (T.V.A.\/i) reprezinta diferenta dintre T.V.A.\/d si T.V.A.\/c.
\nDeci,
\nT.V.A.\/i = T.V.A.\/d \u2013 T.V.A.\/c
\nAceasta situatie se int\u00e2lneste mai rar si apare atunci c\u00e2nd valoarea facturilor primite plus valoarea facturilor emise pentru marfurile exportate, este mai mare dec\u00e2t valoarea facturilor emise la intern.
\nC\u00e2nd intreaga productie este destinata exportului, T.V.A.\/d se restituie integral, realiz\u00e2ndu-se egalitatea:
\nT.V.A.\/d = T.V.A.\/i
\niar T.V.A.\/c = 0 si T.V.A.\/p = 0.
\nDaca intreaga productie a unei unitati economice consta in realizarea de produse scutite de la plata T.V.A, T.V.A.\/d se trece pe costuri, T.V.A.\/c nu se calculeaza si nu se aplica T.V.A.\/p si T.V.A.\/i.
\nPlatitorii de T.V.A. sunt obligati sa depuna, sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaratie de inregistrare fiscala, in termen de 15 zile de la data eliberarii certificatului de inmatriculare, a autorizatiei de functionare sau a actului de constituire, dupa caz.
\nDe asemenea, in caz de incetare a activitatii, platitorii T.V.A. sunt obligati sa solicite organului fiscal competent scoaterea din evidenta ca platitor de T.V.A.
\nIn timpul activitatii lor, platitorii de T.V.A. sunt obligati sa:
\n\u2022 consemneze livrarile de bunuri si\/sau prestarile de servicii in facturi fiscale sau in documentele legale aprobate si sa completeze toate datele prevazute de acestea;
\n\u2022 solicite, de la furnizori sau prestatori, facturi fiscale sau documente legal aprobate pentru toate bunurile si serviciile achizitionate si sa verifice intocmirea corecta a acestora;
\n\u2022 tina evidenta contabila potrivit legii, care sa le permita sa determine baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrarile si\/sau prestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta intrarilor;
\n\u2022 intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, p\u00e2na la data de 25 a lunii urmatoare, decontul de T.V.A.;
\n\u2022 furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare in vederea stabilirii operatiunilor impozabile executate at\u00e2t la sediul principal, c\u00e2t si la subunitati;
\n\u2022 achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar, p\u00e2na la data de 25 a lunii urmatoare;
\n\u2022 achite T.V.A. aferenta bunurilor din import definitiv, la organul vamal, conform regulamentului in vigoare privind plata taxelor vamale;
\n\u2022 achite T.V.A. aferenta operatiunilor de leasing, corespunzator sumelor si termenelor de plata prevazute in contractele incheiate cu locatorii\/finantatorii din strainatate;
\n\u2022 achite taxa datorata bugetului de stat anterior datei depunerii cererii la organul fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor pe T.V.A., in caz de incetare a activitatii.
\nNu au obligatia sa emita facturi fiscale platitorii de T.V.A. care desfasoara urmatoarele operatiuni:
\n\u2022 transport cu taximetre si transport de persoane pe baza de bilete de calatorie si abonamente;
\n\u2022 v\u00e2nzari de bunuri si\/sau prestari de servicii consemnate in documente specifice aprobate prin acte normative in vigoare;
\n\u2022 v\u00e2nzari de bunuri si\/sau prestari de servicii pentru populatie, pe baza de documente fara nominalizari privind cumparatorul.
\nImportatorii sunt obligati sa intocmeasca declaratia vamala de import, direct sau prin reprezentanti autorizati si sa calculeze valoarea in vama, taxele vamale, alte taxe si accizele datorate de acestia si, pe baza acestora, sa calculeze T.V.A. datorata bugetului de stat.
\nOrganele fiscale au obligatia sa efectueze verificari si investigatii la platitorii T.V.A., iar in situatia in care rezulta erori sau abateri de la normele legale, sa stabileasca cuantumul T.V.A. deductibile si facturate si sa urmareasca incasarea diferentei de plata sau restituirea sumelor incasate in plus, dupa caz.
\nDiferentele in minus, constatate la verificarea T.V.A., se platesc in termen de 15 zile de la data incheierii actului de control impreuna cu majorarile de int\u00e2rziere aferente, iar cele in plus se restituie in acelasi termen, sau se compenseaza cu platile ulterioare.
\nDaca se constata int\u00e2rzieri repetate sau intentionate in plata T.V.A., Ministerul Finantelor, la propunerea organelor de specialitate ale sale, poate dispune suspendarea unui agent economic p\u00e2na la efectuarea platii.
\nToate actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor pentru constatarea obligatiilor de plata privind T.V.A. sunt titluri executorii, iar bancile sunt obligate sa le puna in aplicare, fara acceptul platitorului.
\nDaca legea penala nu le considera infractiuni, urmatoarele fapte constituie contraventii:
\n\u2022 nedepunerea, in termen, la organele fiscale a declaratiei de inregistrare sau scoatere din evidenta ca platitor de T.V.A. si a decontului privind suma impozabila si taxa exigibila;
\n\u2022 refuzul de a furniza organelor fiscale toate informatiile necesare stabilirii operatiunilor impozabile;
\n\u2022 tinerea eronata sau necorespunzatoare a evidentei tehnico-operative sau contabile privind operatiunile impozabile si calculul T.V.A. datorata bugetului de stat;
\n\u2022 neaplicarea, de catre organele bancare, a titlurilor executorii privind plata T.V.A.
\nPentru aceste fapte se aplica amenzi contraventionale prevazute de normativele in vigoare.
\nDaca se constata tinerea eronata a evidentei cu scopul intentionat de a reduce T.V.A. datorata bugetului de stat sau de a obtine o restituire necuvenita, unitatile platitoare varsa la buget taxa sustrasa, la care se adauga o amenda egala cu valoarea acesteia, precum si majorarile de int\u00e2rziere.
\nConstatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se efectueaza de catre organele teritoriale ale Ministerului Finantelor.
\nContestatiile privind stabilirea T.V.A., a majorarilor de int\u00e2rziere si a amenzilor se depun in termen de 30 de zile de la data instiintarii agentilor economici, la Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat judetene sau a municipiului Bucuresti. In cel mult 30 de zile de la inregistrare aceste contestatii trebuie rezolvate. Contestatiile cu privire la stabilirea T.V.A. sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma contestatiilor.
\nDepunerea contestatiei nu suspenda obligatia platitorilor cu privire la virarea sumelor datorate la bugetul de stat. Daca intre timp, contestatia se rezolva in favoarea platitorului, suma platita in plus se restituie sau se compenseaza ulterior.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Taxele generale pe v\u00e2nzari apar sub forma impozitului pe cifra de afaceri. Acesta a fost introdus dupa primul razboi mondial, fiind asezat asupra cifrei de afaceri (valorii desfacerilor) a unitatilor industriale, comerciale si prestatoare de servicii. In functie de unitatea economica la care se incaseaza (unitatea producatoare, unitatea comertului cu ridicata sau cu amanuntul), impozitul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19341"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19341"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19341\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}