{"id":19318,"date":"2011-07-05T05:37:00","date_gmt":"2011-07-05T05:37:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/evaluarea-riscului-in-activitatea-de-2"},"modified":"2011-07-05T05:37:00","modified_gmt":"2011-07-05T05:37:00","slug":"evaluarea-riscului-in-activitatea-de-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/07\/05\/evaluarea-riscului-in-activitatea-de-2\/","title":{"rendered":"Evaluarea riscului in activitatea de creditare"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Bancile trebuie sa identifice riscurile fiecarei cereri si propuneri de creditare, sa le recunoasca si sa contribuie la reducerea si chiar la eliminarea lor. Pentru aceasta, este necasarsi un studiu de senzitivitate sau risc, pentru ca numai in acest fel acesta se poate reduce sau elimina. In functie de acest studiu se aproba sau se refuza cererile de creditare.
\nReducerea riscului se poate realiza numai pe baza cunoasterii aprofundate a clientilor bancii a tuturor factorilor de decizie controlabili sau necontrolabili, a tuturor rezultatelor realizate ca urmare a aprobarii liniei de credit respective. Bancile trebuie sa cunoasca bine si factorii care conduc la nereusita si esecul afacerii. Riscul creditarii poate fi privit ca fiind inerent si se poate regasi in documentele, rapoartele, sintezele realizate la nivelul agentului economic care imprumuta de la banca.
\nAcordarea creditelor este mai putin riscanta daca perioada de rambursare este mai scurta. De exemplu, pentru creditele pe termen scurt, riscul este mai mic. De aceea, specialistii bancii trebuie sa faca estimari cantitative cu privire la perioada de rotatie a capitalului circulant. Se au in vedere in acest sens:
\n\uf096durata stocurilor de materii prime;
\n\uf096durata stocurilor productiei neterminate;
\n\uf096durata stocarii produselor finite;
\n\uf096durata incasarilor de la debitori;
\n\uf096durata platilor catre furnizori.
\nIn evaluarea riscului creditarii, specialistii bancii au in vedere si problemele pe care le poate avea agentul economic la incheierea ciclului de fabricatie, comercializare si transferarea activelor in numerar.
\nRiscul de creditare se include in tipul de risc financiar, care priveste structura finantarii afacerii. Acest risc financiar are un mare grad de dependenta de capacitatea clientului de a realiza performante si indeosebi profit, intrucat acesta este cel din care se ramburseaza datoria. Tot cu ajutorul profitului si al altor performate se perfectioneaza structura capitalului.
\nBancile realizeaza evaluarea riscului in cadrul unui program complex de analiza a documentatiei de credit si de stabilire a garantiilor. Aceasta evaluare a riscului este o componenta a strategiilor bancilor comerciale. Aceasta intrucat, in analiza complexa se determina resursele, limitele, politica economica a clientului, se fac aprecieri cu privire la legislatia economico-financiara, piata produsului si strategiile impartirii pietei.
\nIndicatorii cei mai utilizati in analiza riscului de creditare sunt:
\n1.Raportul lichiditate \/ datorie totala pentru agentul economic.
\n2.Raportul profit brut \/ datorie totala pentru agentul economic.
\n3.Raportul datorii totale \/ (active totale pentru agentul economic care se imprumuta).
\nDeterminarea acestor indicatori se face pe perioade comparative si prin evaluarea tendintelor. Pentru o apreciere financiara generala asupra afacerii (creditarii) se mai foloseste analiza multivariabila, bazata pe modelul “Z” dezvoltat de J. Altman. Acest model se prezinta astfel:
\n1.2X1 +1.4X2 +3.3X3 +0.6X4 +1.0X5, unde
\nX1 : capitalul circulant\/active totale;
\nX2 : profit net capitalizat\/total active;
\nX3 : datorii totale\/total active;
\nX4 : valoarea totala a capitalului actionarilor\/total datorii;
\nX5 : cifra de afaceri\/total active.<\/p>\n

Altman considera ca la un punctaj mai mic de 1.8 agentul economic in cauza are mari sanse sa dea faliment. Un punctaj mai mare de 2.7 da garantia ca agentul economic ce imprumuta nu va da faliment. Metodele bancare de evaluare a riscului au in vedere urmatorii factori:
\n\uf096depasiri ale limitelor de creditare;
\n\uf096cresterea inexplicabila a limitelor facilitatilor de finantare;
\n\uf096furnizarea de informatii financiare cu intarziere;
\n\uf096un raport defavorabil intre datorii si fonduri proprii;
\n\uf096modificari in conducere;
\n\uf096dezacordul intre datele contabile si de buget pe de o parte si datele de control;
\nAlte institutii sau organisme internationale au fixat si o “lista” cu unii factori majori de risc:
\n\uf096ponderea capitalului in active fixe este prea mare;
\n\uf096fonduri de rezerva reduse;
\n\uf096amplasare gresita;
\n\uf096erori in gestionarea stocurilor;
\n\uf096expansiune necontrolata;
\n\uf096capitalizare insuficienta;
\n\uf096experienta putina;
\n\uf096probleme de personal;
\n\uf096birocratie.
\nBanca ce acorda imprumutul intocmeste o lista mai cuprinzatoare decat cea expusa anterior. Ea trebuie sa cuprinda toti factorii de risc micro si macroeconomic.
\nExista urmatoarele forme de risc de creditare:
\n\uf096neindeplinirea obligatiilor agentului economic stipulate in contractul de credit;
\n\uf096modificarea ratei dobanzii pe perioada de creditare;
\n\uf096modificarea puterii de cumparare a monedei nationale.
\nIn principal, neindeplinirea obligatiilor contractuale decurge din lipsa de lichiditate si solvabilitate a agentului economic imprumutat.
\nPentru a reduce sau chiar elimina riscul de creditare, bancile folosesc mai multe metode, printre care:
\n\uf096clauze suplimentare de garantare si protectie a capitalului imprumutat;
\n\uf096diversificarea produselor si serviciilor bancare;
\n\uf096introducerea primei de risc in rata dobanzii practicate.
\nIntrucat despre diversificarea produselor si serviciilor s-a mai amintit in cadrul acestei lucrari, in cele ce urmeaza vom prezenta modul de determinare a primei de risc. Se au in vedere urmatoarele repere:
\n\uf096tendinta bancii de valorificare a capitalului imprumutat pe care o notam cu 1 + v;
\n\uf096tendinta de diminuare a capitalului imprumutat, notata cu 1 \u2013 d (care apare atunci cand o parte a creditului nu este restituita).
\nTinand seama de prima de risc, rata dobanzii devine:<\/p>\n

Rdr = (1 + v)\/(1 \u2013 d) \u2013 1<\/p>\n

unde Rdr = rata dobanzii cu prima de risc.<\/p>\n

Practic, prima de risc se aduga la dobanda pietii. Se ia in calcul, media dobanzii pietei (se face pe trimestrele sau semestrele unui an).
\nExemplu practic:
\n20% din credite nu pot fi recuperate;
\n57% dobanda in primul semestru;
\n40% in semestrul al doilea.<\/p>\n

Rd = (57 + 40)\/2 = 48.5%<\/p>\n

Rdr = (1 + 0.485)\/(1 \u2013 0.2) \u2013 1 = 85.6%
\nFactorii de risc:
\n1.Supradimensionarea volumului afacerii fata de posibilitatile existente.
\n2.Structura necorespunzatoare a capitalului (existenta unui capital prea mare in active fixe si prea mic in active circulante).
\n3.Capitalizarea necorespunzatoare (profit reinvestit, dividende foarte mari sau prea mari sau prea multe).
\nSimptome de risc:
\n1.Semnale financiare (cresterea stocurilor, intarzierea platilor);
\n2.Contabilitatea “creativa”, “aranjarea unor indicatori”;
\n3.Semnale nefinanciare (refuzuri pentru calitatea produselor, depasirea termenelor de contracte);
\n4.Alte semnale (plecari de personal, actiuni in tribunal, zvonuri etc.).
\nReducerea riscului se realizeaza si prin urmarirea indicatorilor utilizati de anliza financiara.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bancile trebuie sa identifice riscurile fiecarei cereri si propuneri de creditare, sa le recunoasca si sa contribuie la reducerea si chiar la eliminarea lor. Pentru aceasta, este necasarsi un studiu de senzitivitate sau risc, pentru ca numai in acest fel acesta se poate reduce sau elimina. In functie de acest studiu se aproba sau se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19318"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19318"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19318\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19318"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19318"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19318"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}