{"id":19201,"date":"2011-07-05T07:30:00","date_gmt":"2011-07-05T07:30:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/tendinte-in-activitatea-bancara-din-2"},"modified":"2011-07-05T07:30:00","modified_gmt":"2011-07-05T07:30:00","slug":"tendinte-in-activitatea-bancara-din-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/07\/05\/tendinte-in-activitatea-bancara-din-2\/","title":{"rendered":"TENDINTE IN ACTIVITATEA BANCARA DIN ROMANIA"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Domeniul: Bancar
\nTendinte si experiente semnificative pe plan mondial si European
\n Instabilitatea financiaraa pietelor emergente (America Latina, Asia, Rusia si Europa de Est). Tendinta de agregare a intereselor economice prin formarea de blocuri comerciale, caracterizate prin: – libera circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalului, – \u00eenlaturarea barierelor fiscale si vamale. Uniunea Economicasi Monetara\u00een cadrul UE. Tendinta de globalizare a economiei mondiale, inclusiv \u00een domeniul bancar manifestataprin fuziuni, achizitii si acorduri de cooperare, tendintacare demonstreazaRom\u00e2niei canu poate ram\u00e2ne izolatafatade sistemul bancar international. Concentrarea capitalului si consolidarea noilor entitati. Deplasarea centrului de greutate a activitatii bancare catre Investment Banking. Crearea de banci universale (universal banking) -conform modelului Uniunii Europene. Introducerea si dezvoltarea unor noi produse bancare, de \u00eenaltatehnicitate, Electronic Banking si Internet Banking, care contribuie la \u00eenlocuirea celor traditionale.
\nStarea actualaa domeniului \u00een Rom\u00e2nia
\nInainte de 1990 Realizari: –
\nDisfunctii: Structura sistemului bancar rom\u00e2nesc \u00eenainte de 1990 era \u00een mare masurasimilaracu cea a celorlalte economii din Europa Centrala si de Est, totusi, \u00een anumite privinte era mai rigida si a avut un rol pasiv \u00een economie. Sistemul bancar rom\u00e2nesc dinainte de reformaconsta din Banca Nationalaa Rom\u00e2niei, care juca rolul at\u00e2t de BancaCentralac\u00e2t si comercialasi din Bancile specializate pentru investitii, comert exterior, agriculturasi economii.
\n Perioada 1990-1999 Realizari: Sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, \u00een sensul caresimte cel mai puternic socurile induse \u00een economie; sistemul bancar rom\u00e2nesc de dupa1990, desi afectat de falimentul c\u00e2torva banci private, s-a dovedit a avea cea mai bunaevolutie, prestatia Bancii Nationale influent\u00e2nd hotar\u00e2tor at\u00e2t bancile comerciale c\u00e2t si evolutia economiei \u00een ansamblu. Reforma sistemului bancar rom\u00e2nesc a \u00eenceput \u00een 1991 prin crearea unui sistem pe douanivele, \u00een care Banca Nationala\u00eesi pierde caracterul de bancacomerciala(prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se deschide noilor operatori bancari. In perioada scursadin 1990, \u00een pofida unor sincope ale c\u00e2torva banci, receptate negativ de catre populatie, sistemul bancar rom\u00e2nesc este vizibil mai stabil si mai bine reglementat dec\u00e2t restul economiei \u00een ansamblu. Prezenta \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc a unor banci straine alaturi de bancile cu capital mixt rom\u00e2n-strain. Reglementari cheie \u00een domeniul bancar, adoptate \u00een aceastaperioada: cerinte de capital minim stabilit de BNR; crearea Bursei de Valori. reglementari prudentiale, cum ar fi: maximul \u00eemprumutului pe un singur client, \u00eemprumuturile totale interne, plasamentele in societati nebancare, pozitiile open Forex, aprobarea BNR pentru cumpararea pachetelor de actiuni ce depasesc 5% din capital, reguli specifice pentru clasificari de credite, etc. sisteme de plata; asigurarea depozitelor populatiei la banci t(Legea 88\/97) cerinte de rezerve minime obligatorii, constituirea fondului de rezervasi a provizioanelor specifice de risc, deductibile fiscal; reglementari \u00een domeniul valutar; \u00eenfiintarea sistemului de decontari interbancare prin intermediul Casei de Compensatie. Dubiile care au planat asupra modalitatii de acordare a creditelor de catre bancile comerciale au dus la perfectionarea normelor de creditare a societatilor bancare, la scaderea riscului general de creditare \u00een sistemul bancar si la aparitia unor fonduri specializate de garantare a creditelor, \u00een principal orientate spre garantarea facilitatilor bancare acordate \u00eentreprinderilor mici si mijlocii si sectorului agricol privat. Ca urmare a socului resimtit de industria bancararom\u00e2neasca\u00een urma dificultatilor majore \u00eent\u00e2mpinate de unele banci, cauzate si de retragerile masive ale depozitelor populatiei, Banca Nationalaa instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Mai 1997: aparitia legii 83, privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care Statul este actionar. Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58\/1998 – Legea bancara sI a Legii nr. 101\/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor a fost largit si imbunatatit. Incepand cu luna ianuarie 1998, realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitata de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar. 1998-1999: privatizarea primelor douabanci cu capital majoritar de stat, prin achizitionarea pachetului majoritar de catre investitori straini. Din iunie 1999 au intrat in aplicare Normele 8 potrivit carora rata adecvarii capitalului a fost majorata la 12%. Crearea AVAB, constituindu-se astfel premisele reducerei substantiale a volumului creditului restant din bilantul bancilor, prin preluarea de catre AVAB a unui volum important de creante neperformante.
\n Disfunctii:
\nSi dupa crearea sistemului pe douanivele, si deschiderea domeniului noilor operatori, bancile specializate ramase nu au fost reconfigurate, iar sectorul bancar rom\u00e2nesc a fost dominat, p\u00e2na\u00een 1999, de cele cinci banci de stat care initial aveau o pozitie de monopol \u00een sectoarele lor respective. Pe fondul reglementarii stricte a activitatii bancilor comerciale din partea Bancii Nationale, printre carentele sistemului financiar bancar rom\u00e2nesc se numarau: restructurarea inadecvataa bancilor comerciale rom\u00e2nesti, lipsa unei culturi adecvate \u00een domeniu, at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul populatiei c\u00e2t si a personalului bancar, conducerea corporatista\u00een formare la nivelul \u00eentregii economii, creditele neperformante si legislatia \u00een curs de formare. Datorita faptului camulte sectoare economice erau doar la \u00eenceputul restructurarii si legislatia nu a impus o modalitate unitarasi obligatorie \u00een activitatea de creditare a bancilor comerciale, acestea gasindu-se \u00een situatia de a-si crea singure propria metodologie de creditare si monitorizare a creditelor, o parte a creditelor acordate au devenit neperformante, mai ales ca urmare a puseului inflationist din anii 1992-1993. Alte probleme ale acestei perioade: restructurarea inadecvatasi o slabaconducere corporativa, lipsa unei culturi corespunzatoare referitor la credit, slabe aptitudini de creditare, ambiguitati \u00een reglementari si legislatie, slabasupervizare bancara. Procesul de restructurare si privatizare \u00een sectorul industrial \u00eencanu este \u00eencheiat. \u00cencadin 1991 intreprinderile de stat au fost subventionate prin rata real negativaa dob\u00e2nzilor, credite bancare garantate guvernamental si preturi determinate administrativ. Subventiile au fost stopate \u00een 1994 dar au reaparut ocazional \u00een 1997. Conducerea corporativa, \u00een unele cazuri, este necorespunzatoare at\u00e2t \u00een intreprinderile de stat c\u00e2t si \u00een cele private. Acest lucru are profunde implicatii at\u00e2t pentru banci c\u00e2t si pentru pietele de capital, astfel calitatea portofoliilor de credit este \u00eenrautatitaiar cresterea pietei de capital este \u00eent\u00e2rziata. Bancile si-au schimbat numai minimal structura portofoliilor de credite si au continuat saruleze credite la clientii traditionali. Chiar dacabilantul bancilor pare sanatos \u00een termeni contabili , aceasta este \u00een parte deoarece bancile au fost retinute \u00een extinderea creditului , aleg\u00e2nd sase concentreze mai cur\u00e2nd pe venitul din comision dec\u00e2t pe cel din rata dob\u00e2nzii. Bancile s-au comportat astfel datoritaprabusirii economice, conduc\u00e2nd la \u00eenrautatirea comportamentului debitorilor privitor la restituirea creditelor primite si la cresterea coruptiei. Mentinerea distorsiunilor in sectorul real, fluctuatiile ratelor dobanzilor, ale cursului de schimb al monedei nationale, precum si ale preturilor de consum si-au pus amprenta asupra sectorului bancar, influentand negativ performantele financiare ale bancilor si indicatorii de prudenta bancara in sensul cresterii ponderii veniturilor nerealizate din dobanzi si din influente de curs valutar in totalul profitului brut. Aparitia falimentelor bancare in contextul recesiunii economice. Evolutia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala a economiei nationale, care s-a confruntat cu disfunctionalitati majore, atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic. Problemele structurale din sectorul real au avut un impact negativ asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor, indeosebi al acelora expuse sectorial. Afectarea cotatiilor bancilor active in Romania de catre rating-ul de taraapreciat de agentiile internationale specializate, cu implicatii asupra costului resurselor
\n2000 Realizari: Continuarea procesului de restructurare si privatizare. Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei. Stimularea atragerii \u00een sistemul bancar a economiilor agentilor economici si populatiei. Modernizarea sistemului de plati, prin dezvoltarea sistemului electronic de plata. Intensificarea operatiunilor pe piata de capital. Dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc. Accelerarea procesului de integrare economicaa Rom\u00e2niei \u00een structurile economice europene. Cresterea accelerataa concurentei \u00een sistemul bancar. Cresterea calitatii si diversificarii produselor si serviciilor bancare. Banca Nationala si-a imbunatatit substantial functia sa de regulator al sistemului bancar. In prezent exista deja o relativa aliniere la indicatorii si standardelor UE si s-a redus influenta politicului in sfera reglementarilor financiare care a fost pana de curand un factor major de destabilizare. Finalizarea procesului de \u00eenfiintare a Registrului de Garantii.
\n Disfunctii: Bancilor comerciale le este restransa lichiditatea printr-o serie de masuri administrative, rezerva minima obligatorie fiind una dintre ele; aceasta a condus la mentinerea unor rate active ale dobanzilor ridicate si implicit la reducerea finantarii economiei romanesti. La acestea se adauga majorarea contributiilor la Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar, care a intervenit o data cu nevoia de bani a institutiei, create sa despagubeasca depunatorii din bancile falimentare. Creditarea economiei, desi in crestere, nu constituie inca un plasament atractiv pentru banci. Riscul de neplata a datoriilor catre banci mai persista, atata timp cat economia se afla inca departe de a da semne de dezvoltare. Pe fondul unui mediu economic caracterizat de fluctuatia ratei de schimb si de o rataa inflatiei \u00eencaridicata, creditele acordate de banci se fac pe baza unor garantii de valori mari. Nivelul actual de intermediere financiaraeste scazut, cu \u00eemprumuturi bancare relativ reduse. Ponderea imprumutului bancar in finantarea investitiilor este de numai 13%. Datorita crizei economice bancile au preferat sa atraga bani de la clienti pe care I-au plasat ulterior in titluri de stat, conducand astfel la finantarea deficitului bugetar.
\nObiective specifice
\nStrategia bancaratine de natura si transformarile majore intervenite \u00een sectorul bancar mondial. In elaborarea strategiei de dezvoltare se va tine seama de situatia actualasi de tendintele viitoare de conjunctura, precum si de anumiti factori considerati durabili si de viitor: Continuarea dezvoltarii unor mecanisme specifice economiei de piata. Perfectionarea cadrului legislativ adecvat acestor mecanisme. \u00cenceperea relansarii cresterii economice. Continuarea si intensificarea procesului de privatizare realacu accent pe latura calitativaa acestuia (investitori strategici). Promovarea unor politici financiare si structurale destinate: reducerii inflatiei; cresterii volumului anual al investitiilor straine directe; diminuarii progresive a deficitului balantei de plati comerciale. Accelerarea procesului de integrare economica\u00een structurile europene. Crearea pietelor si institutiilor ce lipsesc si dezvoltarea pietei de capital, a fondurilor mutuale si de pensii. Accent puternic pe stabilizarea macroeconomica, procesul restructurarii industriale si \u00eembunatatirea conducerii corporative \u00een nou privatizatele intreprinderi, astfel \u00eenc\u00e2t safie create mai multe companii de rang 1 (blue chip) care vor safie listate la BVB. CNVM sajoace un rol mai activ \u00een sustinerea unor mai stricte cerinte de transparentapentru firme listate la BVB si eventual RASDAA. Invitarea unor agentii de cotare internationale si case de brokeraj cu experienta\u00een evaluarea companiilor saajute la \u00eenfiintarea unor agentii de cotare \u00een Rom\u00e2nia; aceasta ar contribui la diseminarea informatiilor despre firme si ar ajuta aceste firme saobtinacapital pe piata. \u00cenfiintarea unei agentii guvernamentale sau cvasi-guvernamentale care sa ajute la dezvoltarea unei piete secundare ipotecare. Accelerarea procesului de restructurare industrialasi a investitiilor de infrastructurapentru crearea de noi oportunitati pentru companii de asigurari. Corectarea dezechilibrului economic dintre regiuni, reducerea si prevenirea decalajelor regionale. Consolidarea relatiilor cu institutiile financiar-bancare internationale si accesul la finantarea externa\u00een conditii avantajoase.
\nCai de realizare
\n Consideram caaceste schimbari ar putea fi implementate in trei faze: Faza 1 revizuirea legislatiei bancare si alinierea acesteia la legislatia comunitarasi \u00eenlaturarea ambiguitatilor legislative care obstructioneazacapacitatea de supervizare a BNR \u00eembunatatirea conducerii corporative, capitalizarea \u00een sectorul industrial si continuarea accentului pe stabilizarea macroeconomica; privatizarea eficientaa bancilor si structurarea tranzactiilor de privatizare astfel \u00eenc\u00e2t sacreascavaloarea de francizaa bancilor pentru investitorii strategici straini; examinarea atentaa sistemului de reglare si sigurantaasociat cu “universal banking”; imbunatatirea supervizarii
\n directe si pregatirii BNR si legarea frecventei inspectiilor de capitalul bancilor; continuarea dezvoltarii pietei de titluri guvernamentale. intarirea reglementarii si supervizarii pietei de capital, \u00eembunatatirea informatiei despre firmele cotate la BVB si RASDAA, atragerea investitorilor straini inclusiv a investitiilor de portofoliu. Faza 2 BNR trebuie sase concentreze pe reglementari prudentiale bine concepute care furnizeazasigurantasi stimulare, inclusiv un set revizuit de norme de capital, reexaminarea schemei de pret a asigurarii de depozit; \u00eenlaturarea gradataa c\u00e2t mai multor reglementari prudentiale care sunt motivate de agende socio-politice; concentrarea pe reglementari functionale (mai cur\u00e2nd dec\u00e2t institutionale) pentru diferite institutii financiare. Faza 3 concentrarea pe dezvoltarea pietei de capital prin invitarea agentiilor internationale de cotare renumite si a caselor de brokeraj saparticipe mai activ pe piatasi prin asigurarea unor cerinte mai stricte de transparenta; introducerea Sistemului Electronic de Compensare pentru eliminarea \u00eent\u00e2rzierilor si costurilor ridicate ale tranzactiilor. \u00eenfiintarea unei agentii guvernamentale sau auasi-guvernamentale care safaciliteze dezvoltarea unei piete secundare ipotecare; privatizarea companiilor de asigurari si continuarea procesului de elaborare a unor mai clare reglementari de asigurari.
\nCadrul legal si institutional
\n Propuneri de modificari legislative si reglementari noi : Corelarea si explicitarea dispozitiilor art. 37 si 106 din L. 64\/1995 republicata, privind reorganizarea judiciara si falimentul, referitor la momentul stoparii calculului dobanzilor si modul de determinare a partii negarantate din creantele garantate. Avand in vedere evolutia si tendintele economiei de piata in domeniul afacerilor, sa se reglementeze instituttia \u00ab cesiunii de afaceri \u00bb, astfel ca printr-un singur act juridic sa se poata face transmiterea tuturor elementelor care compun respectiva afacere. Reglementarea distincta a institutiilor \u00ab scrisorii de garantie bancara \u00bb, \u00ab scrisorii de intentie si de confort \u00bb. Reglementarea detaliata a ”gajului pe fondul de comert”. In scopul facilitarii recuperarii creantelor si a protejarii sistemului bancar in ansamblu impotriva riscului de neplata a creantelor sa se reglementeze posibilitatea schimbului de informatii intre banci in ce priveste debitorii litigiosi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Domeniul: Bancar Tendinte si experiente semnificative pe plan mondial si European Instabilitatea financiaraa pietelor emergente (America Latina, Asia, Rusia si Europa de Est). Tendinta de agregare a intereselor economice prin formarea de blocuri comerciale, caracterizate prin: – libera circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalului, – \u00eenlaturarea barierelor fiscale si vamale. Uniunea Economicasi Monetara\u00een cadrul UE. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19201"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19201"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19201\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}