{"id":19164,"date":"2011-07-06T06:47:00","date_gmt":"2011-07-06T06:47:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/istoricul-zonelor-libere-din-romania-2"},"modified":"2011-07-06T06:47:00","modified_gmt":"2011-07-06T06:47:00","slug":"istoricul-zonelor-libere-din-romania-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/07\/06\/istoricul-zonelor-libere-din-romania-2\/","title":{"rendered":"Istoricul zonelor libere din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Regimul de zon\u0103 liber\u0103 \u00een porturile rom\u00e2ne\u015fti are o veche tradi\u0163ie , \u00eenceputurile situ\u00e2ndu-se imediat dup\u0103 pacea de la Adrianopol, c\u00e2nd au fost restituite Principatelor Rom\u00e2ne\u015fti teritoriile raitelor turce\u015fti de la Dun\u0103re \u015fi a \u00eenceput constituirea porturilor dun\u0103rene.
\n Astfel, \u00een anul 1834, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza, decreteaz\u0103 ora\u015ful Gala\u0163i \u2013 port liber; Tulcea este declarat\u0103 ca port liber \u00een 1880-1881; iar Constan\u0163a \u2013 \u00een 1880-1883. La 13 ianuarie 1836, prin porunca de \u00eenfiin\u0163are a zonei libere Br\u0103ila a domnitorului Alexandru Ghica, se stabilesc urm\u0103toarele m\u0103suri:
\n1. Tot ora\u015ful Br\u0103ila, \u00eempreun\u0103 cu portul, pe un teritoriu \u00eenconjurat de \u015fan\u0163uri, era declarat loc de antrepozitare.
\n2. Orice m\u0103rfuri \u00eeng\u0103duite la import, intrate peste grani\u0163\u0103, pentru consuma\u0163ia locuitorilor din acest ora\u015f sau pentru a fi reexportate pe Dun\u0103re, erau scutite de taxe vamale.
\n3. Se pl\u0103teau taxe vamale numai la m\u0103rfurile str\u0103ine care intrau din acest ora\u015f pe teritoriul \u0163\u0103rii.
\nDup\u0103 opinia unor cercet\u0103tori \u00een domeniu , legalizarea primelor zone libere \u00een porturile men\u0163ionate a avut ca scop, \u00een primul r\u00e2nd, facilitarea aprovizion\u0103rii din aceste porturi \u015fi din ora\u015fele respective, precum \u015fi dezvoltarea comer\u0163ului care r\u0103m\u0103sese \u00een urm\u0103 datorit\u0103 ocupa\u0163iei turce\u015fti p\u00e2n\u0103 la pacea de la Adrianopol(1829).
\nDin exemplul ora\u015fului Br\u0103ila rezult\u0103 c\u0103 no\u0163iunii de zon\u0103 liber\u0103 i s-s dat o interpretare mai larg\u0103, \u00een sensul c\u0103, \u00een zona liber\u0103 a fost cuprins \u00eentregul ora\u015f \u015fi s-s permis importul cu scutire de taxe vamale, inclusiv pentru bunurile destinate consumului popula\u0163iei, cu scopul de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i situa\u0163ia acesteia, dup\u0103 ocupa\u0163ia turceasc\u0103. \u00cenconjurarea ora\u015fului cu un \u015fan\u0163 pentru delimitarea zonei libere apare ca o m\u0103sur\u0103 menit\u0103 s\u0103 \u00eempiedice contrabanda de m\u0103rfuri \u015fi s\u0103 asigure taxele vamale la intrarea m\u0103rfurilor \u00een zon\u0103, m\u0103sur\u0103 ce se practic\u0103 \u015fi \u00een prezent de unele \u0163\u0103ri \u00een zonele libere, prin construirea de ziduri p\u0103zite \u015fi c\u0103i de acces controlate.
\nDe remarcat c\u0103 pentru popularizarea avantajelor oferite de zona liber\u0103 Br\u0103ila, guvernul muntean, la 19 februarie 1866, s-s adresat Consulatului Greciei cu o not\u0103 prin care s-au ar\u0103tat facilit\u0103\u0163ile \u015fi scopul zonei libere \u015fi s-a solicitat publicarea m\u0103surilor luate spre interesul comercian\u0163ilor greci care f\u0103ceau comer\u0163 cu Principatul Munteniei.
\nDatorit\u0103 faptului c\u0103 veniturile v\u0103milor ora\u015felor Gala\u0163i \u015fi Br\u0103ila sc\u0103zuser\u0103 sim\u0163itor, la 15 iunie 1874 se hot\u0103r\u0103\u015fte desfiin\u0163area lor prin legea vamal\u0103 votat\u0103 \u00een acel an \u015fi \u00eenfiin\u0163area antrepozitelor pentru m\u0103rfurile str\u0103ine, sub control vamal. Dar dispozi\u0163iile acestei legi nu au putut fi aplicate imediat, cele dou\u0103 porturi continu\u00e2nd s\u0103 func\u0163ioneze cu acest statut p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1883. Importan\u0163a economic\u0103 a zonelor libere Br\u0103ila \u015fi Gala\u0163i s-a redus treptat, ca urmare a presiunilor continue exercitate de Germania \u015fi Austro-Ungaria, care ob\u0163inuser\u0103 prin conven\u0163ii speciale liberalizarea exportului m\u0103rfurilor lor pe \u00eentreg teritoriul rom\u00e2nesc, \u00een dauna m\u0103rfurilor provenite din Anglia \u015fi alia\u0163ii acesteia, printre care \u015fi Turcia.
\nProblema \u00eenfiin\u0163\u0103rii din nou a zonei libere \u00een portul Br\u0103ila s-a mai pus \u00een anul 1930, mai ales, pentru a activiza importul \u015fi a dezvolta o serie de activit\u0103\u0163i specifice zonei libere, \u0163in\u00e2nd seama c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 exist\u0103 \u00een docuri un excedent de instala\u0163ii portuare ce nu era utilizat corespunz\u0103tor.
\nAstfel, la 31 martie 1931 s-a realizat legea \u201cpentru completarea legii de creare a Regiei Autonome a porturilor \u015fi c\u0103ilor pe ap\u0103\u201d prin care se autoriza aceast\u0103 Regie s\u0103 exploateze docurile din Br\u0103ila ca zon\u0103 liber\u0103. Pe baza ei s-a trecut la elaborarea unui Regulament care prevedea \u00eenfiin\u0163area unui Consiliu local de exploatare. Potrivit prevederilor Regulamentului, avantajele zonei libere erau urm\u0103toarele:
\n\u2013 Se permitea reexportarea m\u0103rfurilor str\u0103ine f\u0103r\u0103 restric\u0163ii vamale;
\n\u2013 M\u0103rfurile puteau fi condi\u0163ionate \u00een zon\u0103 prin schimbarea ambalajului, formei, calit\u0103\u0163ii, culorii, prin amestecare etc, dup\u0103 cerin\u0163ele pie\u0163ei de str\u0103in\u0103tate.
\n\u2013 Fabricarea f\u0103r\u0103 taxe vamale a oric\u0103ror produse din materii prime sau semifabricate aduse din str\u0103in\u0103tate, precum \u015fi folosirea materialelor de provenien\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 \u00een \u015fantierele navale.
\n\u2013 \u00cenmagazinarea f\u0103r\u0103 limit\u0103 a m\u0103rfurilor str\u0103ine.
\nCu toate c\u0103 s-a creat zona liber\u0103 \u00een portul Br\u0103ila, legea \u00een cauz\u0103 a ap\u0103rut prea t\u00e2rziu, dup\u0103 ce \u0163\u0103rile din Europa de Nord \u015fi Central\u0103 \u015fi-au g\u0103sit deja bazele pentru antrepozitare \u00een vechile porturi europene. De asemenea, legea v\u0103milor din 1933 nu a reluat prevederile legii din 1931, astfel c\u0103 regimul de zon\u0103 liber\u0103 Br\u0103ila nu putea fi aplicat . \u00cens\u0103, este de men\u0163ionat faptul c\u0103, drept urmare a cre\u015fterii traficului, \u00een special \u00een porturile Gala\u0163i \u015fi Br\u0103ila, care au beneficiat de o perioad\u0103 mai mare de regim vamal liberalizat, schimbul de m\u0103rfuri a cunoscut o cre\u015ftere sim\u0163itoare, permi\u0163\u00e2nd efectuarea de investi\u0163ii care s-au materializat \u00een construc\u0163ii, dot\u0103ri \u015fi amenaj\u0103ri portuare importante. \u00cen acela\u015fi timp a crescut \u015fi tranzitul de m\u0103rfuri, porturile Br\u0103ila \u015fi Gala\u0163i devenind, prin intermediul Dun\u0103rii, o poart\u0103 a Europei pentru m\u0103rfurile exportate din \u0163\u0103rile din Bazinul Mediteranean.
\nLa 29 aprilie 1870, \u00een cadrul Comisiei Europene a Dun\u0103rii, se declar\u0103 c\u0103 Sulina devine porto-franco, regim ce se men\u0163ine p\u00e2n\u0103 \u00een 1913. Acest lucru este motivat de mai multe cauze:
\n\u2013 Pozi\u0163ia geografic\u0103 favorabil\u0103 portului, situat \u00een Delta Dun\u0103rii;
\n\u2013 Necesitatea dezvolt\u0103rii comer\u0163ului dup\u0103 ocupa\u0163ia turceasc\u0103;
\n\u2013 Aprovizionarea mai bun\u0103 a popula\u0163iei \u015fi dezvoltarea economic\u0103 a acestei zone.
\nLegalizarea regimului de porto-franco a determinat o dezvoltare rapid\u0103 a ora\u015fului Sulina, care devine, \u00een scurt timp, un centru comercial important. Num\u0103rul navelor sosite pentru a opera \u00een acest port a sporit sim\u0163itor, iar formele comerciale practicate au devenit \u015fi mai numeroase.
\nCa urmare a cre\u015fterii traficului, schimbul de m\u0103rfuri a cunoscut o dezvoltare sim\u0163itoare, permi\u0163\u00e2nd efectuarea unor dot\u0103ri \u015fi amenaj\u0103ri portuare importante, care au fost impuse de cre\u015fterea num\u0103rului navelor ce acostau \u00een port \u015fi de cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii acestora, determinate de progresul tehnic. \u00cen acela\u015fi timp, a crescut tranzitul de m\u0103rfuri, portul Sulina devenind \u015fi din acest punct de vedere foarte important.
\nDar, ca \u015fi \u00een cazul porturilor Gala\u0163i \u015fi Br\u0103ila, importan\u0163a economic\u0103 a portului Sulina s-a redus treptat \u015fi ca urmare a presiunilor Germaniei \u015fi Austro-Ungariei, s-a restr\u00e2ns activitatea \u00een zon\u0103, ajung\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la desfiin\u0163area sa.
\nDe fapt, desfiin\u0163area regimului de porturi libere a avut ca urmare o perioad\u0103 de regres economic pentru toate ora\u015fele respective \u015fi a dus la cre\u015fterea nemul\u0163umirii negustorilor care se ocupau cu opera\u0163ii de comer\u0163 exterior. Ace\u015ftia au \u00eencercat pe diferite c\u0103i s\u0103 introduc\u0103 regimul de porto-franco pentru porturile rom\u00e2ne\u015fti de pe Dun\u0103re, astfel c\u0103 \u00een anul 1894 s-a pus din nou \u00een discu\u0163ie \u00eenfiin\u0163area de porturi libere.
\n\u00cen anul 1903, la un Congres al Camerelor de Comer\u0163 s-a hot\u0103r\u00e2t reluarea studierii re\u00eenfiin\u0163\u0103rii porturilor libere \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen mai 1904, la Gala\u0163i, s-a dezb\u0103tut \u015fi s-a votat mo\u0163iunea \u00een care se cerea re\u00eenfiin\u0163area zonelor libere. Porturile respective urmau sa fie considerate ca teritorii extravamale, \u00een care m\u0103rfurile sosite pe ap\u0103 puteau intra \u015fi ie\u015fi libere de orice tax\u0103, \u00een afara taxelor de cheiaj.
\n\u00cen anii urm\u0103tori s-au prezentat diferite proiecte de lege pentru zonele libere \u015fi organizarea porturilor pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi avut un rezultat concret. Astfel, \u00een 1910, s-a votat de c\u0103tre Senat un proiect de lege pentru \u00eencurajarea industriei na\u0163ionale, care prevedea \u015fi \u00eenfiin\u0163area de teritorii libere \u00een porturile Br\u0103ila, Gala\u0163i \u015fi Constan\u0163a, pentru a \u00eenlesni condi\u0163ionarea m\u0103rfurilor aduse din exterior spre a fi apoi reexportate. \u00cen proiect se prevedea \u015fi crearea de fabrici pe teritoriile libere, dar el nu s-a mai supus votului \u00een Camera Deputa\u0163ilor, \u015fi astfel, nu i s-a dat curs.
\nAbia \u00een 1929 a fost votat\u0103, de ambele camere ale Parlamentului, Legea pentru zonele libere ale c\u0103rei 29 articole pot fi considerate actuale chiar \u015fi azi , c\u00e2nd este valabil\u0103 \u015fi se aplic\u0103 \u00een acest sens Legea nr.84\/1992(cu excep\u0163ia facilita\u0163ilor de natur\u0103 fiscal\u0103).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Regimul de zon\u0103 liber\u0103 \u00een porturile rom\u00e2ne\u015fti are o veche tradi\u0163ie , \u00eenceputurile situ\u00e2ndu-se imediat dup\u0103 pacea de la Adrianopol, c\u00e2nd au fost restituite Principatelor Rom\u00e2ne\u015fti teritoriile raitelor turce\u015fti de la Dun\u0103re \u015fi a \u00eenceput constituirea porturilor dun\u0103rene. Astfel, \u00een anul 1834, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza, decreteaz\u0103 ora\u015ful Gala\u0163i \u2013 port liber; Tulcea este declarat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19164"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19164"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19164\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19164"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19164"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19164"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}