{"id":18880,"date":"2011-07-11T07:38:00","date_gmt":"2011-07-11T07:38:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/principiul-contradictorialitatii-in-2"},"modified":"2011-07-11T07:38:00","modified_gmt":"2011-07-11T07:38:00","slug":"principiul-contradictorialitatii-in-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/07\/11\/principiul-contradictorialitatii-in-2\/","title":{"rendered":"Principiul contradictorialit\u0103\u0163ii \u00een cadrul  sistemului de principii ale procesului penal"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><p>\u00cen acest paragraf se va studia contradictorialitatea sub cele dou\u0103 aspecte ale sale \u015fi anume:<br \/>\n 1. Contradictorialitatea ca form\u0103 a procesului penal.<br \/>\n 2. Contradictorialitatea ca principiu al procesului penal.<br \/>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 v-om determina care din ele este categoria predominant\u0103. Problema rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 existen\u0163a \u00een \u015ftiin\u0163a dreptului procesual penal a dou\u0103 fenomene diferite ca con\u0163inut \u015fi caracter, dar denumite cu aceea\u015fi sintagm\u0103 duce la echivocuri.<br \/>\n Este evident\u0103, astfel, contrapunerea dintre tezele \u015ftiin\u0163ifice despre formele istorice ale procesului penal care opereaz\u0103 cu termenul \u201econtradictorialitate\u201d ca form\u0103 a procesului penal pe de o parte, \u015fi, tezele \u015ftiin\u0163ifice despre principiile procesului penal care opereaz\u0103 cu aceea\u015fi no\u0163iune \u00een sens de principiu procesual penal, pe de alt\u0103 parte.<br \/>\n Impactul acestei confuzii const\u0103 \u00een aceea c\u0103 natura \u015fi con\u0163inutul celor dou\u0103 institu\u0163ii sunt neclare, iar hotarele \u00eentre ele sunt z\u0103d\u0103rnicite, ceea ce \u00een rezultat duce la dificult\u0103\u0163i la aplicarea lor \u00een practic\u0103 \u015fi \u00een procesul legislativ.<br \/>\n Solu\u0163ionarea problemei coraportului dintre forma contradictorial\u0103 de proces penal \u015fi principiul contradictorialit\u0103\u0163ii este imposibil\u0103 f\u0103r\u0103 examinarea conceptului de principiu  al  procesului  penal ca gen \u015fi cel de principiu al contradictorialit\u0103\u0163ii ca specie  .<br \/>\n \u00cen literatura de specialitate s-au \u00eenr\u0103d\u0103cinat dou\u0103 accep\u0163iuni ale no\u0163iunii de principiu al procesului penal.<br \/>\n \u00cen prima accep\u0163iune pe prim-plan este situat\u0103 leg\u0103tura dintre principii cu propriet\u0103\u0163ile fundamentale ale procesului penal. Autorii adep\u0163i ai acestei pozi\u0163ii definesc principiile procesului penal ca fiind: \u201creguli de baz\u0103 consfin\u0163ite prin lege, care determin\u0103 \u00eenceputurile activit\u0103\u0163ii organelor de contracarare a criminalit\u0103\u0163ii; drepturile \u015fi obliga\u0163iile participan\u0163ilor la procesul penal \u015fi care reflect\u0103 cele mai esen\u0163iale propriet\u0103\u0163i \u015fi tr\u0103s\u0103turi ale procesului penal\u201d  .<br \/>\n P\u0103rta\u015fii celei de-a doua accep\u0163iuni aten\u0163ioneaz\u0103 asupra coraportului dintre principii \u015fi alte norme procesuale. Ei determin\u0103 principiile procesului penal ca fiind esen\u0163a normelor cu caracter general \u015fi special, care primesc detaliz\u0103ri \u00een norme speciale  .<br \/>\n O alt\u0103 disput\u0103 \u00een privin\u0163a principiilor procesului penal s-a referit la modalitatea de consfin\u0163ire a acestora. Existau, \u00een acest sens, opinii precum c\u0103 constituie principii ale procesului penal doar acele principii care sunt expres consfin\u0163ite \u00een lege. Al\u0163i autori considerau (M.S. Strogovici) c\u0103 se constituie ca principii ale procesului penal nu doar acele consfin\u0163ite \u00een lege, ci \u015fi ideile fundamentale pe care se bazeaz\u0103 procesul penal. Ca urmare a acestei pozi\u0163ii a fost recunoscut\u0103 existen\u0163a principiului contradictorialit\u0103\u0163ii \u00een procesul penal sovietic, de\u015fi \u00een lege nu exista no\u0163iunea respectiv\u0103 \u015fi nici acea no\u0163iune de p\u0103r\u0163i,  situa\u0163ie existent\u0103 p\u00e2n\u0103 la adoptarea Bazelor legisla\u0163iei de procedur\u0103 penal\u0103 al URSS din 1958 \u015fi a Codului de procedur\u0103 penal\u0103 a RSSM din 24.03.1961  .<br \/>\nPrin urmare, principiul contradictorialit\u0103\u0163ii este principiul judec\u0103rii cauzelor penale, potrivit c\u0103ruia p\u0103r\u0163ile av\u00e2nd interese contrare au dreptul de a fi prezente \u00een instan\u0163\u0103, de a lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu toate ac\u0163iunile \u015fi probele p\u0103r\u0163ii potrivnice; de a discuta \u00een contradictoriu problemele de fapt \u015fi de drept cu privire la cauza ce face obiectul procesului \u015fi de a administra dovezi \u00een combaterea acestor probe, ceea ce presupune separarea func\u0163iei de acuzare de func\u0163ia de ap\u0103rare \u015fi o egalitate real\u0103 a p\u0103r\u0163ilor \u00een proces.<br \/>\n \u00cen teoria procesului penal au fost elaborate urm\u0103toarele caracteristici ale principiilor procesului penal:<br \/>\n1. Principiile sunt ni\u015fte reguli;<br \/>\n2. Principiile au caracter fundamental pentru \u00eentreg procesul penal;<br \/>\n3. Ele trebuie s\u0103 fie consfin\u0163ite prin norme juridice;<br \/>\n4. Ele trebuie s\u0103 aib\u0103 caracter general procesual \u015fi s\u0103 se refere la toate etapele procesului penal sau cel pu\u0163in s\u0103 aib\u0103 o manifestare deplin\u0103 \u00een fa\u0163a judec\u0103rii cauzei ca faz\u0103 final\u0103 a procesului \u015fi s\u0103 aib\u0103 o reflectare, fie \u015fi mai mic\u0103, la celelalte etape procesuale.<br \/>\n5. Ele trebuie s\u0103 aib\u0103 con\u0163inut propriu, care s\u0103 nu dubleze con\u0163inutul altor principii.<br \/>\nTr\u0103s\u0103turile obligatorii ale principiilor sunt acelea, care, cumulativ \u00eentrunite, \u00eei confer\u0103 unei norme procesual penale calitatea de principiu.<br \/>\nS. D. \u015eestacova exemplific\u0103 urm\u0103toarele condi\u0163ii obligatorii pentru ca o norm\u0103 s\u0103 se constituie ca principiu al procesului penal:<br \/>\nPrincipiul este o norm\u0103 prev\u0103zut\u0103 \u00een lege, adic\u0103 \u00eentr-un act normativ adoptat de c\u0103tre organul legislativ al statului, act care de\u0163ine o putere juridic\u0103 suprem\u0103;<br \/>\n Principiul este o norm\u0103, o regul\u0103 de conduit\u0103 asigurat\u0103 prin for\u0163a coercitiv\u0103 a statului. Astfel, reiese c\u0103 principiul trebuie s\u0103 dispun\u0103 de structura unei norme juridice: ipotez\u0103, dispozi\u0163ie, sanc\u0163iune.<br \/>\n Principiul nu este oricare norm\u0103 procesual-penal\u0103, ci acea norm\u0103 care are o semnifica\u0163ie constitutiv\u0103 pentru \u00eentreg procesul penal \u015fi care \u00eei determin\u0103 tr\u0103s\u0103turile principale;<br \/>\n Principiul este norma care se afl\u0103 \u00eentr-un anumit raport cu normele-principii ale procesului penal \u015fi cu alte norme care nu sunt principii ale procesului penal.  <br \/>\n Acest raport poate fi caracterizat \u00een felul urm\u0103tor:<br \/>\na) normele-principii ale procesului penal nu trebuie s\u0103 se dubleze reciproc sau s\u0103  reias\u0103 una din alta;<br \/>\nb) normele procesual-penale care nu sunt principii trebuie s\u0103 reias\u0103 dintr-unul din principiile procesului penal, s\u0103-l concretizeze \u015fi s\u0103 fie \u00een acord cu el, dar nicidecum s\u0103-l contrazic\u0103;<br \/>\n Principiul dup\u0103 caracterul s\u0103u trebuie s\u0103 fie general procesual \u015fi s\u0103 se refere la toate fazele procesului penal, dac\u0103 aceasta nu contravine principiului \u00eensu\u015fi;<br \/>\n Principiul este element al sistemului de principii, sistem care asigur\u0103 func\u0163ionarea efectiv\u0103 a activit\u0103\u0163ilor procesual-penale \u015fi solu\u0163ionarea pozitiv\u0103 a problemelor justi\u0163iei penale  .<br \/>\nDe vreme ce am determinat elementele obligatorii ale principiilor procesului penal, consider\u0103m c\u0103 este oportun s\u0103 trecem la analiza principiului contradictorialit\u0103\u0163ii.<br \/>\nUnul dintre primii cercet\u0103tori care s-a preocupat de con\u0163inutul principiului contradictorialit\u0103\u0163ii a fost M.S. Strogovici  .  <br \/>\nDup\u0103 opinia lui, principiul contradictorialit\u0103\u0163ii se realizeaz\u0103 numai la faza judec\u0103rii cauzei. Con\u0163inutul acestui principiu cuprinde \u00een sine separa\u0163ia celor trei func\u0163ii procesuale principale (\u00eenvinuire, ap\u0103rare \u015fi judecarea cauzei) \u015fi faptul c\u0103 \u00eenvinuirea \u015fi \u00eenvinuitul se constituie ca p\u0103r\u0163i, av\u00e2nd egalitate procesual\u0103. \u00cen alte lucr\u0103ri ale sale M.S. Strogovici specific\u0103 \u00eenc\u0103 un element al principiului contradictorialit\u0103\u0163ii: pozi\u0163ia activ\u0103 a instan\u0163ei \u00een proces  , fapt care \u00een prezent este comb\u0103tut de c\u0103tre doctrinari.<br \/>\nAl\u0163i autori consider\u0103 principiul contradictorialit\u0103\u0163ii ca fiind un principiu al \u00eentregului proces penal, de\u015fi descriu con\u0163inutul s\u0103u numai \u00een privin\u0163a fazei de judecare a cauzei penale. Plus la aceasta, ei determin\u0103 esen\u0163a principiului contradictorialit\u0103\u0163ii nu doar ca separa\u0163ia celor trei func\u0163ii procesuale principale, ci, adaog\u0103 la ele func\u0163ia de \u00eenaintare \u015fi respingere a ac\u0163iunii civile \u00een procesul penal, men\u0163ion\u00e2nd ca o condi\u0163ie indispensabil\u0103 contradictorialit\u0103\u0163ii drepturile procesuale egale ale persoanelor ce au interes propriu \u00een cauz\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea acestor autori, pozi\u0163ia activ\u0103 a instan\u0163ei de judecat\u0103 nu se include \u00een con\u0163inutul principiului contradictorialit\u0103\u0163ii, dar concomitent ei stipuleaz\u0103 c\u0103 obliga\u0163ia instan\u0163ei de a intenta procese penale \u00een privin\u0163a unei noi acuz\u0103ri \u015fi unor noi persoane nu se contrapune principiului contradictorialit\u0103\u0163ii  . <br \/>\nCercet\u0103torii contemporani determin\u0103 trei elemente de baz\u0103 ale principiului contradictorialit\u0103\u0163ii:<br \/>\n1. Separa\u0163ia func\u0163iilor \u00eenvinuirii (\u015fi sus\u0163inerii ac\u0163iunii civile); ap\u0103r\u0103rii (\u015fi respingerii ac\u0163iunii civile) \u015fi judec\u0103rii;<br \/>\n2. \u00cenzestrarea p\u0103r\u0163ilor cu drepturi procesuale egale pentru realizarea func\u0163iilor sale;<br \/>\n3. Pozi\u0163ia diriguitoare a instan\u0163ei de judecat\u0103 \u015fi dreptul exclusiv al acesteia de a lua hot\u0103r\u00e2rea \u00een cauza penal\u0103.<br \/>\n \u0421hiar dac\u0103 aceast\u0103 opinie se refer\u0103 la rolul diriguitor al instan\u0163ei, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 instan\u0163a are dreptul s\u0103 intenteze procese penale \u00een privin\u0163a unei noi acuz\u0103ri sau unor noi persoane, s\u0103 trimit\u0103 dosarul organului competent pentru cercet\u0103ri suplimentare din proprie ini\u0163iativ\u0103. Instan\u0163a din pozi\u0163ia sa diriguitoare este obligat\u0103 s\u0103 \u00eenceteze examinarea \u015fi s\u0103 scoat\u0103 dosarul de pe rol odat\u0103 ce procurorul a renun\u0163at la \u00eenvinuire  . <br \/>\n Pentru clarificarea con\u0163inutului principiului contradictorialit\u0103\u0163ii este necesar s\u0103 examin\u0103m \u015fi legisla\u0163ia \u00een vigoare care \u00eel consacr\u0103 expres.<br \/>\n S\u0103 examin\u0103m Codul de Procedur\u0103 Penal\u0103 al RSSM (abrogat deja) care a fost adoptat la 24 martie 1961 \u015fi care a reglementat raporturile procesual penale inclusiv \u015fi dup\u0103 un deceniu de la ob\u0163inerea independen\u0163ei de c\u0103tre Republica Moldova. Acest CPP nu a  reglementat expres principiul contradictorialit\u0103\u0163ii. Totu\u015fi \u00een cap. XXII care se referea la \u201eCondi\u0163ii generale ale dezbaterilor judiciare\u201d, \u00een art.215 \u201eEgalitatea \u00een drepturi a participan\u0163ilor \u00een fa\u0163a judec\u0103\u0163ii\u201d era prev\u0103zut: \u201eAcuzatorul, inculpatul, precum \u015fi partea v\u0103t\u0103mat\u0103, partea civil\u0103, partea civilmente responsabil\u0103 \u015fi reprezentan\u0163ii lor se bucur\u0103 de drepturi egale \u00een fa\u0163a judec\u0103\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte administrarea probelor, participarea la examinarea acestora \u015fi formularea cererilor\u201d.<br \/>\n Dup\u0103 cum observ\u0103m, egalitatea \u00een drepturi a p\u0103r\u0163ilor era prev\u0103zut\u0103 doar \u00een privin\u0163a administr\u0103rii probelor, examin\u0103rii lor \u015fi depunerii cererilor \u00een faza judec\u0103rii cauzei, \u00een rest este v\u0103dit\u0103 inechitatea dintre pozi\u0163iile p\u0103r\u0163ilor dac\u0103 naliz\u0103m prevederile legale referitoare la faza de urm\u0103rire penal\u0103.<br \/>\n Din moment ce Republica Moldova s-a declarat ca fiind stat de drept au trebuit s\u0103 fie \u00eentreprinse \u015fi unele schimb\u0103ri esen\u0163iale \u00een cadrul sistemului de drept. Astfel, prin reformele aduse sistemului judec\u0103toresc situa\u0163ia a fost modificat\u0103 pozitiv \u015fi anume: la 06.07.1995 Parlamentul adopt\u0103 Legea Republicii Moldova cu privire la organizarea judec\u0103toreasc\u0103 nr.514-XIII. Art.10 al acestei legi pentru prima dat\u0103 \u00een istoria Republicii Moldova prevede expres \u00een al.(3) c\u0103: \u201eJudecarea cauzelor se efectueaz\u0103 pe principiul contradictorialit\u0103\u0163ii\u201d. Aceast\u0103 realizare este una care nu poate fi nicidecum neglijat\u0103, \u00eens\u0103 ea nu a fost  \u015fi una deplin\u0103.<br \/>\nCritica noastr\u0103 se refer\u0103 la faptul c\u0103 contradictorialitatea era recunoscut\u0103 doar fazei de judecare a cauzei penale. Nu era clar\u0103 pozi\u0163ia p\u0103r\u0163ilor \u00een cadrul celorlalte faze ale procesului penal, de\u015fi din legisla\u0163ie puteam deduce c\u0103 exist\u0103 o inegalitate v\u0103dit\u0103 \u00eentre drepturile \u015fi posibilit\u0103\u0163ile procesuale ale acestora.<br \/>\nLa 14 martie 2003 a fost adoptat noul Cod de Procedur\u0103 Penal\u0103 al Republicii Moldova care a intrat \u00een vigoare la 12 iunie 2003.<br \/>\nAcest nou CPP tinde a fi unul mai performant \u015fi mai democratic dec\u00e2t vechea lege. Dac\u0103 se vor realiza sau nu aceste a\u015ftept\u0103ri vom vedea pe parcurs, un lucru este \u00eens\u0103 cert &#8211; contradictorialitatea a fost \u201e\u00eencoronat\u0103\u201d.<br \/>\nSpunem aceasta deoarece CPP nou a recuperat neajunsurile care au existat \u00een privin\u0163a contradictorialit\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la adoptarea sa. Astfel, art.24 al CPP nou \u00een alin.(1) prevede c\u0103 \u201eUrm\u0103rirea penal\u0103, ap\u0103rarea \u015fi judecarea cauzei sunt separate \u015fi se efectueaz\u0103 de diferite persoane\u201d. Prin aceast\u0103 prevedere legea consacr\u0103 aplicarea principiului contradictorialit\u0103\u0163ii \u00een cadrul tuturor fazelor procesului penal.<br \/>\nDespre pozi\u0163ia instan\u0163ei de judecat\u0103 este prev\u0103zut c\u0103 \u201enu este organ de urm\u0103rire penal\u0103, nu se manifest\u0103 \u00een favoarea acuz\u0103rii sau a adopt\u0103rii \u015fi nu exprim\u0103 alte interese dec\u00e2t interesele legii (alin.2, art.24 CPP). <br \/>\n\u00cen alin.3 al aceluia\u015fi articol este prev\u0103zut c\u0103: \u201eP\u0103r\u0163ile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind \u00eenvestite de legea procedural\u0103 penal\u0103 cu posibilit\u0103\u0163i egale pentru sus\u0163inerea pozi\u0163iilor lor. Instan\u0163a de judecat\u0103 pune la baza sentin\u0163ei numai acele probe la cercetarea c\u0103rora p\u0103r\u0163ile au avut acces \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103\u201d.<br \/>\nAlin.4 prevede ca \u201eP\u0103r\u0163ile \u00een procesul penal \u00ee\u015fi aleg pozi\u0163ia, modul \u015fi mijloacele de sus\u0163inere a ei de sine st\u0103t\u0103tor, fiind independente de instan\u0163\u0103, de alte organe ori persoane. Instan\u0163a de judecat\u0103 acord\u0103 ajutor oric\u0103rei p\u0103r\u0163i, la solicitarea acesteia, \u00een condi\u0163ie prev\u0103zute de CPP, pentru administrarea probelor necesare\u201d.<br \/>\nO analiz\u0103 mai detaliat\u0103 a acestei prevederi legale o vom face \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 capitole.<br \/>\nDup\u0103 \u00eencerc\u0103rile de a determina care totu\u015fi este con\u0163inutul principiului contradictorialit\u0103\u0163ii putem face unele concluzii de rigoare \u015fi anume:<br \/>\n1. \u00cen teoria procesului penal exist\u0103 dou\u0103 puncte de vedere principale asupra conceptului principiului contradictorialit\u0103\u0163ii \u00een procesul penal.<br \/>\nDoctrinarii care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc primul punct de vedere se bazeaz\u0103 pe aceea c\u0103 principiul contradictorialit\u0103\u0163ii const\u0103 din separarea celor trei func\u0163ii procesuale de baz\u0103: acuzarea, ap\u0103rarea \u015fi func\u0163ia solu\u0163ion\u0103rii cauzei dintre acuzare \u015fi ap\u0103rare de c\u0103tre instan\u0163a de judecat\u0103, care are o pozi\u0163ie activ\u0103  .<br \/>\nP\u0103rta\u015fii celei de-a doua pozi\u0163ii consider\u0103 c\u0103 esen\u0163a principiului contradictorialit\u0103\u0163ii rezid\u0103 \u00een aceea\u015fi separare a celor trei func\u0163ii procesuale fundamentale, \u00eens\u0103 cu deosebirea ca pozi\u0163ia instan\u0163ei este inert\u0103  .<br \/>\nDup\u0103 cum arat\u0103 S.D. \u015eestacova, concluziile doctrinarilor sovietici despre aceea c\u0103 un element iminent pentru con\u0163inutul principiului contradictorialit\u0103\u0163ii este pozi\u0163ia activ\u0103 a instan\u0163ei, se datoreaz\u0103 perioadei de \u201eguvernare a ideologiei sovietice (comuniste)\u201d . \u00cen lucr\u0103rile din acea perioad\u0103 sunt contrapuse principiul contradictorialit\u0103\u0163ii \u201esovietice\u201d \u015fi principiul contradictorialit\u0103\u0163ii \u201eburgheze\u201d. Acest antagonism se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 \u00een capitalism contradictorialitatea protejeaz\u0103 persoana contra for\u0163ei de constr\u00e2ngere a statului, iar \u00een socialism contradictorialitatea asigur\u0103 instan\u0163ei de judecat\u0103 posibilitatea de a stabili adev\u0103rul obiectiv cu ajutorul p\u0103r\u0163ilor. \u00cen socialism din start nu este posibil\u0103 neconcordan\u0163a dintre interesele statului \u015fi a individului, de aceea principiul contradictorialit\u0103\u0163ii apare ca: \u201elupt\u0103 \u00een numele adev\u0103rului\u201d.<br \/>\nContrapunerea celor dou\u0103 accep\u0163iuni ale principiului discutat const\u0103 doar \u00een pozi\u0163ia instan\u0163ei de judecat\u0103, separa\u0163ia puterilor fiind constant\u0103 \u00een ambele cazuri.<br \/>\nTotu\u015fi, atunci c\u00e2nd avem a face cu pozi\u0163ia activ\u0103 a instan\u0163ei se anihileaz\u0103 cerin\u0163a de separare a func\u0163iilor procesuale, deoarece instan\u0163a \u00een mod obligatoriu va \u00eentreprinde ac\u0163iuni fie \u00een favoarea ap\u0103r\u0103rii, fie \u00een favoarea acuz\u0103rii.<br \/>\n2. \u00cen teoria procesului penal este discutabil\u0103 \u015fi importan\u0163a normei procesuale care stabile\u015fte egalitatea p\u0103r\u0163ilor \u00een procesul penal. Unii autori consider\u0103 c\u0103 egalitatea p\u0103r\u0163ilor este un element necesar principiului contradictorialit\u0103\u0163ii, al\u0163ii consider\u0103 c\u0103 egalitatea p\u0103r\u0163ilor este un principiu independent al \u00eentregului proces penal .\u00cen aprecierea acestor dou\u0103 opinii trebuie s\u0103 fie luate \u00een calcul urm\u0103toarele momente:<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, consider\u0103m c\u0103 egalitatea procesual\u0103 este un element necesar, dar nu \u015fi suficient pentru asigurarea procesului penal. Realizarea complet\u0103 a func\u0163iilor procesuale opuse (acuzarea \u015fi ap\u0103rarea) este posibil\u0103 numai \u00een condi\u0163iile \u00een care purt\u0103torii acestor func\u0163ii sunt \u00eenzestra\u0163i cu drepturi egale privind participarea la culegerea, prezentarea \u015fi cercetarea probelor, la \u00eenaintarea demersurilor \u015fi expunerea pozi\u0163iei proprii asupra oric\u0103rei probleme ivite pe parcursul cercet\u0103rii cauzei. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 principiul contradictorialit\u0103\u0163ii \u00eenglobeaz\u0103 \u00een calitate de elemente constitutive separa\u0163ia celor trei func\u0163ii procesuale \u015fi egalitatea \u00een drepturi a p\u0103r\u0163ilor. De aici conchidem c\u0103 primul element nu are existen\u0163\u0103 dac\u0103 cel de-al doilea este negat .<br \/>\n\u00cen cel de al doilea r\u00e2nd egalitatea procesual\u0103 a p\u0103r\u0163ilor nu este condi\u0163ionat\u0103 de separa\u0163ia func\u0163iilor procesuale. Dac\u0103 separa\u0163ia func\u0163iilor procesuale nu este deplin\u0103, atunci egalitatea procesual\u0103 a p\u0103r\u0163ilor se poate constitui ca un principiu independent al procesului penal  . <br \/>\n3. Alt subiect  controversat se refer\u0103 la sfera de aplicare a principiului cercetat. O parte din doctrinari pentru care \u015fi eminentul M.S. Strogovici consider\u0103 c\u0103 principiul dat se aplic\u0103 la faza judec\u0103rii cauzei. Al\u0163i savan\u0163i printre care \u015fi N.S. Alexeev, V.G. Daev,    V.Z. Luca\u015fevici,  consider\u0103  principiul contradictorialit\u0103\u0163ii aplicabil \u015fi fazei de urm\u0103rire penal\u0103  . <br \/>\nOpinia noastr\u0103 este c\u0103 un principiu al dreptului procesual penal trebuie s\u0103 se aplice la toate fazele procesuale dac\u0103 altfel nu reiese din con\u0163inutul s\u0103u. Dealtfel, un principiu ce se aplic\u0103 selectiv \u015fi nedeterminat nu mai este o norm\u0103 general obligatorie \u015fi determinant\u0103 pentru \u00eentregul proces penal, ci o norm\u0103 special\u0103 cu aplicarea limitat\u0103.<br \/>\nDe vreme ce separa\u0163ia func\u0163iilor procesuale este posibil\u0103 (\u015fi \u00een cazul nostru necesar\u0103) la toate fazele procesuale, precum este posibil\u0103 \u015fi egalitatea \u00een drepturile procesuale, putem afirma cu deplin\u0103 \u00eencredere c\u0103 principiul contradictorialit\u0103\u0163ii este un principiu general valabil pentru \u00eentreg procesul penal.<br \/>\nDup\u0103 cum putem conchide la acest moment, principiul contradictorialit\u0103\u0163ii este un principiu general valabil al procesului penal care const\u0103 \u00een: separa\u0163ia celor trei func\u0163ii procesuale de baz\u0103 (ap\u0103rarea, acuzarea \u015fi justi\u0163ia), investirea p\u0103r\u0163ilor cu drepturi \u015fi posibilit\u0103\u0163i procesuale egale \u015fi rolul diriguitor \u015fi nep\u0103rtinitor al instan\u0163ei de judecat\u0103.<br \/>\nO alt\u0103 problem\u0103 ce se impune, dup\u0103 opinia noastr\u0103 const\u0103 \u00een coraportul a dou\u0103 no\u0163iuni similare: forma istoric\u0103 contradictorial\u0103 a procesului penal \u015fi principiul contradictorialit\u0103\u0163ii propriu-zis.<br \/>\nPentru a determina care dintre ele de\u0163ine \u00eent\u00e2ietatea, este necesar s\u0103 facem o cercetare istoric\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 forma procesului penal este un element structural-organizatoric al activit\u0103\u0163ii procesual penale, iar principiul procesual este o norm\u0103 general acceptat\u0103 \u015fi aplicabil\u0103 \u00eentregului proces, norm\u0103 c\u0103reia trebuie s\u0103 i se subordoneze restul normelor speciale.<br \/>\nSub aspect cronologic forma procesului penal (\u00een cazul nostru forma istoric\u0103 contradictorial\u0103) a ap\u0103rut cu mult \u00eenaintea principiilor procesuale. Pentru ca principiile s\u0103 se constituie \u00een calitatea lor de \u201enorme diriguitoare\u201d ale activit\u0103\u0163ii procesuale, este necesar s\u0103 se statorniceasc\u0103 principalele reguli de realizare a activit\u0103\u0163ii procesuale date. Dup\u0103 ce aceste reguli s-au format ca reguli imuabile, statul trebuie s\u0103 sanc\u0163ioneze existen\u0163a lor. Aceasta se va face prin legiferarea lor \u015fi conferirea lor a unei structuri speciale (ipotez\u0103, dispozi\u0163ie, sanc\u0163iune). Totu\u015fi, simpla sanc\u0163ionare a acestor reguli \u00eenc\u0103 nu le confer\u0103 statut de principiu. Pentru a merita aceast\u0103 pozi\u0163ie superioar\u0103 celorlalte norme, norma-principiu trebuie s\u0103 fie general\u0103 \u015fi s\u0103 poat\u0103 coordona \u00eentregul sistem de norme procesuale.<br \/>\nRe\u00eentorc\u00e2ndu-ne la tr\u0103s\u0103turile de baz\u0103 ale procesului contradictorial (ca form\u0103 istoric\u0103 de proces) enun\u0163ate \u00een paragraful anterior \u015fi la con\u0163inutul principiului contradictorialit\u0103\u0163ii pe care le-am stabilit deja \u00een acest paragraf putem observa coinciden\u0163a lor. Cit\u00e2nd-o pe S.D. \u015eestacova men\u0163ion\u0103m: \u201eEsen\u0163a formei contradictoriale a procesului penal const\u0103 \u00een egalitatea statutului procesual al acuzatorului \u015fi acuzatului (b\u0103nuit sau alt\u0103 persoan\u0103 \u00een privin\u0163a c\u0103reia exist\u0103 probe elocvente de acuz\u0103ri) la toate etapele procedurii penale, egalitatea care se garanteaz\u0103 prin egalitate procesual\u0103 \u015fi separa\u0163ia total\u0103 a celor trei func\u0163ii procesuale de baz\u0103\u201d. Aceste prevederi legale, de fapt, consum\u0103 pe deplin con\u0163inutul contradictorialit\u0103\u0163ii ca principiu general al procesului penal\u201d  .<br \/>\nTotu\u015fi, opiniile doctrinarilor \u00een privin\u0163a coraportului celor dou\u0103 categorii discutate nu sunt univoce.<br \/>\nUnii autori (Daev V.G.) consider\u0103 c\u0103 principiul contradictorialit\u0103\u0163ii nu exist\u0103 de facto, se \u00eenglobeaz\u0103 \u00een con\u0163inutul altor principii independente ale procesului penal. Ca exemplu de astfel de principii pot servi: principiul \u00eenf\u0103ptuirii justi\u0163iei exclusiv de instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti, prezum\u0163ia nevinov\u0103\u0163iei, principiului asigur\u0103rii dreptului la ap\u0103rare, principiul egalit\u0103\u0163ii p\u0103r\u0163ilor \u00een instan\u0163a de judecat\u0103  .<br \/>\nAlt\u0103 opinie  se refer\u0103 la aceea c\u0103 categoriile de form\u0103 \u015fi principiu a procesului se coraporteaz\u0103 ca general \u015fi \u201especial\u201d de aceea legea procesual penal\u0103 trebuie s\u0103 prevad\u0103 nu \u201eprincipiul contradictorialit\u0103\u0163ii\u201d, ci \u201eprincipiile contradictorialit\u0103\u0163ii\u201d \u00een dependen\u0163\u0103 de forma procesului aleas\u0103 de legiuitor\u201d. Aceast\u0103 opinie argumenteaz\u0103 prin faptul c\u0103 contradictorialitatea este modul de realizare a procesului penal, care garanteaz\u0103 la toate etapele egalitatea acuz\u0103rii \u015fi ap\u0103r\u0103rii. Acela\u015fi autor enum\u0103r\u0103 urm\u0103toarele principii ale contradictorialit\u0103\u0163ii:<br \/>\n1. Principiul realiz\u0103rii justi\u0163iei (inclusiv adoptarea altor hot\u0103r\u00e2ri ce influen\u0163eaz\u0103 solu\u0163ionarea cauzei penale) numai de c\u0103tre instan\u0163a de judecat\u0103;<br \/>\n2. Principiul realiz\u0103rii urm\u0103ririi penale numai de partea acuz\u0103rii;<br \/>\n3. Principiul asigur\u0103rii \u00eenvinuitului dreptul la ap\u0103rare;<br \/>\n4. Principiul egalit\u0103\u0163ii p\u0103r\u0163ilor. <br \/>\n\u00cen \u00eencheiere la paragraful respectiv, consacrat pozi\u0163iei principiului contradictorialit\u0103\u0163ii \u00een cadrul sistemului de principii ale procesului penal, vom \u00eencerca s\u0103 facem o clasificare tripartit\u0103 a principiilor procesual-penale.<br \/>\nDe fapt, confruntarea con\u0163inutului func\u0163iilor procesual-penale cu tr\u0103s\u0103turile organice ale formei procesului penal, permite s\u0103 concluzion\u0103m c\u0103 \u00een dependen\u0163\u0103 de caracterul leg\u0103turii cu forma procesului penal, toate principiile procesului penal pot fi clasificate \u00een trei grupe mari:<br \/>\n1. Principiile constitutive ale procesului penal. Sunt acele principii care instituie un conglomerat de norme constituind una din formele procesului penal: inchizitorial\u0103  mixt\u0103 sau contradictorial\u0103. Aceste norme fie asigur\u0103 posibilitatea real\u0103 de realizare a egalit\u0103\u0163ii procesuale, fie c\u0103 o anihileaz\u0103.<br \/>\n        Exemplu: principiul \u00eenf\u0103ptuirii justi\u0163iei exclusiv de c\u0103tre instan\u0163a de judecat\u0103 va fi unul constitutiv pentru forma contradictorial\u0103 a procesului penal. Principiul opus acestuia va fi constitutiv pentru forma inchizitorial\u0103.<br \/>\n 2. Principiile garan\u0163ii asigur\u0103 realizarea celor constitutive. Astfel, prezum\u0163ia nevinov\u0103\u0163iei, egalitatea, publicitatea, nemijlocirea nu fac parte din categoria principiilor constitutive, \u00een schimb reprezint\u0103 mijloacele cele mai eficiente de realizare a lor. Este clar c\u0103 principii-garan\u0163ii sunt prezente \u00een cadrul tuturor formelor de proces penal.<br \/>\n 3. Principiile individualizatoare ale formei procesului penal.<br \/>\nAceste principii disting cele trei forme ale procesului penal \u00eentre ele, conferindu-le aspect istoric concret. Pot fi atribuite la aceste principii: legalitatea, transparen\u0163a, egalitatea persoanelor \u00een fa\u0163a legii \u015fi a instan\u0163ei, etc.<br \/>\n \u00cen cele din urm\u0103 consider\u0103m c\u0103 studiul categoriilor juridice ale contradictorialit\u0103\u0163ii, precum sunt forma istoric\u0103 \u015fi principiile contradictorialit\u0103\u0163ii la nivel micro permite de a studia conceptul contradictorialit\u0103\u0163ii la nivel macro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen acest paragraf se va studia contradictorialitatea sub cele dou\u0103 aspecte ale sale \u015fi anume: 1. Contradictorialitatea ca form\u0103 a procesului penal. 2. Contradictorialitatea ca principiu al procesului penal. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 v-om determina care din ele este categoria predominant\u0103. Problema rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 existen\u0163a \u00een \u015ftiin\u0163a dreptului procesual penal a dou\u0103 fenomene diferite [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18880"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18880"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18880\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18880"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18880"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18880"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}