{"id":18858,"date":"2011-12-19T17:08:00","date_gmt":"2011-12-19T17:08:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/presa-patra-putere-in-stat"},"modified":"2011-12-19T17:08:00","modified_gmt":"2011-12-19T17:08:00","slug":"presa-patra-putere-in-stat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/12\/19\/presa-patra-putere-in-stat\/","title":{"rendered":"PRESA, A PATRA PUTERE \u00ceN STAT"},"content":{"rendered":"
<\/div>

1. Definirea presei
\nPrin presa se \u00een\u0163elege totalitatea modalit\u0103\u0163ilor de comunicare care pot ajunge la un num\u0103r foarte mare de oameni Presa este o forma de exprimare a libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei \u015fi pluralismul de idei. <\/p>\n

2. Evolu\u0163ia presei \u00een decursul timpului. Clasificare
\nPresa s-a manifestat \u00een decursul timpului \u00een func\u0163ie de posibilit\u0103\u0163ile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. No\u0163iunile de spa\u0163iu \u015fi timp sunt no\u0163iuni cheie \u00een analiza istoriei modului de transmitere al informa\u0163iilor.
\nLa \u00eenceput, \u00eenainte de apari\u0163ia tiparului informa\u0163ia circula pe cale oral\u0103. Reprezentan\u0163ii puterii politice \u015fi administrative transmiteau hot\u0103r\u00e2rile, \u00een\u015ftiin\u0163\u0103rile pe cale oral\u0103, prin viu grai; oamenii erau chema\u0163i \u00een mijlocul cet\u0103\u0163ii, \u00een pie\u0163ele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hot\u0103r\u00e2ri legislative (taxe, biruri pe care le aveau de pl\u0103tit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, \u00een\u015ftiin\u0163\u0103ri privind victoria sau dimpotriv\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea \u00een r\u0103zboi etc. Informa\u0163ia circula \u00een comunit\u0103\u0163i restr\u00e2nse.
\nOdat\u0103 cu apari\u0163ia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea \u00eentre oameni \u00eencepe s\u0103 se extinda. Exista \u00eencep\u00e2nd cu acest moment posibilitatea de a stoca informatia, de a o multiplica \u015fi de a o r\u0103sp\u00e2ndi.
\n\u00cen \u0163\u0103rile rom\u00e2ne, tiparul apare prima data abia \u00een secolul al XVIII-lea, datorit\u0103 eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul \u00een Muntenia. La \u00eenceput noua inven\u0163ie, tiparul este folosit\u0103 doar pentru a tip\u0103ri \u015fi r\u0103sp\u00e2ndi c\u0103r\u0163i din diverse domenii. Problema periodicit\u0103\u0163ii apari\u0163iei unui material informativ (revist\u0103, ziar) apare mult mai t\u00e2rziu dup\u0103 1600.
\nZiarele au fost primul mijloc de informare de mare audien\u0163\u0103. Acestea au ap\u0103rut \u00een secolul al XVII-lea, iar \u00een secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times \u00een Marea Britanie, exercitau o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra clasei mijlocii educate care forma \u201copinia public\u0103\u201d. Mai t\u00e2rziu, datorit\u0103 unui sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it \u015fi datorit\u0103 progresului economic s-au creat condi\u0163iile unei audien\u0163e a presei scrise. Ziarele care s\u0103 satisfac\u0103 cerin\u0163ele publicului cititor au ap\u0103rut \u00een SUA \u00een anii 1870 \u015fi 20 de ani mai t\u00e2rziu \u00een Marea Britanie.
\n\u00cen \u0163\u0103rile rom\u00e2ne primele reviste \u015fi ziare apar \u00een secolul al XIX-lea. \u00cen secolul al XX-lea, odata cu apari\u0163ia radioului si a televiziunii, presa intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 de dezvoltare datorita acestor posibilit\u0103\u0163i de comunicare.
\nDac\u0103 ne referim la ultimii 7-8 ani, datorit\u0103 dezvolt\u0103rii comunic\u0103rii prin re\u0163eaua Internet, trebuie s\u0103 amintim \u015fi presa transmisa si receptionat\u0103 folosind acest ultim mod de comunicare.
\nPrin urmare, \u0163in\u00e2nd cont de aspectele prezentate mai sus, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, presa se poate clasifica \u00een func\u0163ie de modul de transmitere \u015fi recep\u0163ionare a informa\u0163iei \u00een urm\u0103toarele categorii: presa scris\u0103 (difuzat\u0103 prin intermediul ziarelor \u015fi revistelor), presa vorbit\u0103 (radioul, televiziunea), presa transmisa prin alte mijloace cum ar fi Internetul.
\nSe mai poate face o clasificare a presei \u00een func\u0163ie de periodicitatea apari\u0163iei: presa cu apari\u0163ie zilnic\u0103, cu apari\u0163ie s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 (hebdomandare), cu apari\u0163ie lunar\u0103 sau trimestrial\u0103.
\nDe asemenea, \u00een func\u0163ie de con\u0163inutul informa\u0163ional presa poate suferi diverse clasific\u0103ri (sportiv\u0103, politic\u0103, economic\u0103, literar\u0103, teatral\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103, informa\u0163ional\u0103, academic\u0103 etc.).<\/p>\n

3. Rolul presei
\nFunc\u0163iile presei sunt urm\u0103toarele: de transmitere a informa\u0163iei, de educa\u0163ie, de formare, influen\u0163are \u015fi de manipulare a opiniei publice, de educa\u0163ie, de divertisment.
\nFunc\u0163ia de educa\u0163ie: con\u0163inutul informa\u0163iei \u015fi modul de prezentare contribuie la educarea publicului. Func\u0163ia de educa\u0163ie se realizeaz\u0103 prin: ac\u0163iuni de popularizare a \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV – de exemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din via\u0163a animalelor la TVR1 \u015fi TVR2, Infomania – emisiune cu nout\u0103\u0163i din domeniul informaticii, emisiunile transmise de canalele interna\u0163ionale Discovery – reportaje \u015ftiin\u0163ifice, istorice-, National Geographic, Animal Planet – informa\u0163ii despre via\u0163a animalelor). De asemenea \u015fi presa scris\u0103 con\u0163ine informa\u0163ii din diverse domenii care contribuie la educarea popula\u0163iei (de exemplu revistele culturale ca “Rom\u00e2nia literar\u0103”, “Secolul XX”, “Magazin istoric”), revistele cu caracter \u015ftiin\u0163ific “Arborele lumii”, “Terra”), reviste \u015fi ziare cu informa\u0163ii economice (“Revista economic\u0103”, “Ziarul financiar” etc.)
\nFunc\u0163ia de relaxare, divertisment: Apari\u0163ia \u00een presa scris\u0103 a unor publica\u0163ii care au un astfel de con\u0163inut (Revista Rebus, diverse ziare \u015fi reviste pe teme sportive, reviste \u015fi ziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV – de exemplu “Surprize, surprize” la TVR1, “Unda vesela” la Radio Rom\u00e2nia actualit\u0103\u0163i etc.).
\nFunc\u0163ia de formare, influen\u0163are \u015fi manipulare a opiniei publice: con\u0163inutul informa\u0163ional relativ la un anume subiect de interes general, de exemplu din domeniul politic, economic sau social transmis \u00een mod asem\u0103n\u0103tor sau identic prin mai multe mijloace de comunica\u0163ie (ziar, radio, TV, Internet) poate forma \u015fi\/sau influen\u0163a opinia celor care recep\u0163ioneaz\u0103 acea informa\u0163ie. Dac\u0103 acea informa\u0163ie este eronat\u0103 sau deformat\u0103, atunci se poate vorbi de manipularea opiniei publice. De exemplu s\u0103 lu\u0103m o informa\u0163ie din domeniul economic: pre\u0163ul gazelor naturale va creste ca urmare a pierderilor \u00eenregistrate \u00een transportul \u015fi furnizarea acestora \u00een lunile \u00een care temperatura a fost foarte sc\u0103zut\u0103. Aceast\u0103 \u015ftire nu poate fi verificat\u0103 de c\u0103tre cet\u0103\u0163eni deoarece ei nu cunosc problema respectiv\u0103 \u015fi nu li se furnizeaz\u0103 toate datele care au dus la o astfel de decizie de cre\u015ftere a pre\u0163ului gazelor naturale. \u00cens\u0103 oamenii pot face leg\u0103tur\u0103 cu alte informa\u0163ii pe care le-au primit sau cu experien\u0163e tr\u0103ite direct \u015fi pot avea \u00een aceast\u0103 problem\u0103 anumite \u00eendoieli; \u00een condi\u0163iile \u00een care \u0163ara noastr\u0103 are o rezerv\u0103 de gaze, \u00een condi\u0163iile \u00een care num\u0103rul consumatorilor industriali a sc\u0103zut la mai mult de jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de anul 1990, iar \u00een alte \u0163\u0103ri f\u0103r\u0103 resurse, pre\u0163ul gazelor \u015fi \u00een general pre\u0163ul energiei este mai mic, concluzia logic\u0103 ar fi aceea c\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia pre\u0163ul energiei \u015fi al combustibililor ar trebui s\u0103 scad\u0103. Datorit\u0103 nefurniz\u0103rii, t\u0103inuirii, unor informa\u0163ii importante relativ la acest subiect, putem vorbi de o “manipulare a opiniei publice” \u00een scopul prevenirii unor manifesta\u0163ii si ac\u0163iuni de protest fa\u0163\u0103 de aceste m\u0103suri economice. <\/p>\n

4. Presa, a patra putere \u00een stat
\nDatorit\u0103 rolurilor sale de formare, influen\u0163are \u015fi\/sau manipulare a opiniei publice este clar c\u0103 presa reprezint\u0103 o putere \u00een stat. De multe ori anumite decizii politice sau juridice au fost influen\u0163ate de apari\u0163ia unor informa\u0163ii \u00een presa. Aceasta nu este o situa\u0163ie foarte confortabil\u00e3 pentru presa, deoarece trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unui num\u0103r crescut de condi\u0163ion\u0103ri de natur\u0103 politic\u0103, economic\u0103 \u015fi social\u0103 care, prin \u00eensumare, \u00eei pot anula eficien\u0163a ac\u0163iunii. Pentru a fi eficient\u0103 \u00een ac\u0163iunile ei, presa trebuie s\u0103 fie independent\u0103; acest lucru este relativ at\u00e2t pe plan na\u0163ional dar \u015fi interna\u0163ional. Nu putem vorbi de o obiectivitate absolut\u0103 deoarece \u015fi presa este reprezentat\u0103 de oameni, care pot fi mai mult sau mai pu\u0163in obiectivi, \u00een func\u0163ie de subiectul tratat, situa\u0163ie, implicarea sau neimplicarea \u00een situa\u0163ia prezentat\u0103 \u00een presa, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00een func\u0163ie de apartenen\u0163a sau simpatia pentru un anumit segment politic, \u00een func\u0163ie de gradul de cultur\u0103 \u015fi de experien\u0163a profesional\u0103 a ziari\u015ftilor. Pe de alt\u0103 parte independen\u0163a editorial\u0103 a presei \u015fi profitabilitatea ei nu pot fi p\u0103strate \u00eentr-o economie de pia\u0163\u0103. Ziarele, revistele, emisiunile sunt urm\u0103rite \u00een func\u0163ie de diver\u015fi factori: cultur\u0103, educa\u0163ie, situa\u0163ie social\u0103. Nu putem pretinde unui \u015fomer sau unui om care are dimpotriv\u0103 o situa\u0163ie material\u0103 profitabil\u0103 dar este lipsit de o educa\u0163ie de nivel mediu s\u0103 cumpere reviste sau s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 emisiuni cu caracter cultural educativ. Acesta va fi interesat cel mult de latura relaxanta, de divertisment a presei care de multe ori are un caracter informa\u0163ional precar chiar degradant \u00een ceea ce prive\u015fte caracterul formativ. \u00cen acest fel, o presa de calitate din punct de vedere educa\u0163ional, formativ nu poate fi accesat nici de cei interesa\u0163i – din lipsa de bani – dar nici de cei care ar avea nevoie de ea pentru a-\u015fi ridica nivelul educa\u0163ional, \u015fi care au situa\u0163ii materiale bune, datorit\u0103 lipsei de instruc\u0163ie a persoanelor respective. <\/p>\n

5. Libertatea presei
\nArticolul 30 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, legea fundamental\u0103 a \u0163\u0103rii, garanteaz\u0103 “libertatea de exprimare a g\u00e2ndurilor, a opiniilor sau a credin\u0163elor \u015fi libertatea crea\u0163iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, sunete sau prin alte mijloace de comunicare \u00een public”. Presa este, pe drept cuvant a patra putere in stat, o putere ce nu poate fi, dar nici nu trebuie ingradita caci asta ar insemna privarea de libertate a g\u00e2ndirii pentru un popor intreg.
\nG\u00e2ndurile \u015fi p\u0103rerile noastre oric\u00e2t de mult am dori s\u0103 le consideram originale, nu sunt altceva decat rezultatul informa\u0163iilor pe care le asimil\u0103m \u00een mod con\u015ftient \u015fi pe care mai apoi le prelucr\u0103m ajung\u00e2nd a considera c\u0103 ne apartin in totalitate.Tocmai de aceea puterea presei este imensa, dar si periculoasa.
\n\u00centr-un stat democratic, presa trebuie s\u0103 fie libera. Libertatea de exprimare nu trebuie \u00eens\u0103 confundat\u0103 cu libertinajul. Libertinajul reprezint\u0103 exprimarea opiniiilor fara o raportare a acestora la normele civilizate de comunicare, fara raportarea la moral\u0103, la etic\u0103.<\/p>\n

6. Concluzii
\na) Presa a ap\u0103rut \u015fi s-a dezvoltat \u00een timp din ce \u00een ce mai repede, pe m\u0103sura dezvot\u0103rii societ\u0103\u0163ii omene\u015fti, ca urmare a nevoii oamenilor de a comunica \u015fi a se informa.
\nb) Presa are \u00een primul r\u00e2nd un rol de formator de opinie.
\nc) Presa are rol educativ, de instruire a celor care o urm\u0103resc.
\nd) Presa are rolul de manipulare a opiniei publice atunci c\u00e2nd este folosit\u0103 cu rea inten\u0163ie
\ne) Pentru a-si \u00eendeplini rolurile de mai sus este foarte important ca presa sa fie libera<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1. Definirea presei Prin presa se \u00een\u0163elege totalitatea modalit\u0103\u0163ilor de comunicare care pot ajunge la un num\u0103r foarte mare de oameni Presa este o forma de exprimare a libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei \u015fi pluralismul de idei. 2. Evolu\u0163ia presei \u00een decursul timpului. Clasificare Presa […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18858"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18858"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18858\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18858"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18858"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18858"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}