{"id":18813,"date":"2012-01-03T08:30:00","date_gmt":"2012-01-03T08:30:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/vitaminele-rolul-si-importanta-lor"},"modified":"2012-01-03T08:30:00","modified_gmt":"2012-01-03T08:30:00","slug":"vitaminele-rolul-si-importanta-lor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/03\/vitaminele-rolul-si-importanta-lor\/","title":{"rendered":"Vitaminele -rolul si importanta lor"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). Structura chimica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele A, B1, B2, B5, B6, B8, B12, C, D, E, K si PP) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica.
\nVitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe: vitamine hidrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B8, B12, PP), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele A, D, E si K.
\nVitamina A
\n Mai este cunoscut\u00e3 si sub numele de retinol, vitamina antixeroftalmic\u00e3 sau vitamina cresterii. \u00cen stare pur\u00e3 se prezint\u00e3 sub form\u00e3 de ulei (vit. A2) sau cristale (vit. A1) de culoare galben\u00e3 . Este extrem de sensibil\u00e3 la lumin\u00e3, \u00een special la radiatii ultraviolete. \u00cen plante se afl\u00e3 sub form\u00e3 de provitamine A – carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este beta-carotenul. La nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate \u00een retinoli. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste \u00een industria alimentar\u00e3, farmaceutic\u00e3, medicin\u00e3, cosmetic\u00e3 si \u00een hrana animalelor,el se g\u00e3seste \u00een toate legumele si fructele, dar \u00een cantitate mai mare se afl\u00e3 \u00een morcov, spanac, urzici, varz\u00e3, m\u00e3cese, rosii, citrice, c\u00e3tin\u00e3, pepeni, porumb etc. Cantitatea zilnic\u00e3 necesar\u00e3 de beta-caroten este de 5000 – 8000 UI. Vitamina A se g\u00e3seste ca atare \u00een uleiul de peste, ficat, lapte, g\u00e3lbenusul de ou, unt. Vitaminele A au un rol important \u00een cresterea organismelor tinere, \u00een protejarea mucoaselor si \u00een procesul vederii. Hipervitaminozele A provoac\u00e3 fenomene toxice si fragilitate. <\/p>\n

Vitamina B B1 Vitamina B1 este numit\u0103 si vitamina antiberiberic\u0103 .A fost izolata \u00een anul 1911 de Funk, din t\u0103r\u00e2\u0163ele de gr\u00e2u. Windaus \u015fi Wiliam \u00eei stabilesc \u00een anul 1931 constitu\u0163ia chimic\u0103. Vitamina B1 este solubil\u0103 \u00een ap\u0103, alcool. Solubilitatea ei cre\u015fte \u00een mediu alcalin. Are un miros caracteristic \u015fi obi\u015fnuit\u0103 este stabil\u0103 la o temperatur\u0103, peste 100 grade C se descompune. Absorb\u0163ia si metabolismul. Vitamina B1 extras\u0103 din alimente sau sintetizat\u0103 de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului sub\u0163ire. Prin resorb\u0163ia intestinal\u0103 ajunge \u00een s\u00e2nge sub fo \u0103 liber\u0103.E xcre\u0163ia vitaminei B1 se face pe rm cale renal\u0103 \u00een cantit\u0103\u0163i de 50-250 micrograme. Valori mai mici de 40 de micrograme indic\u0103 caren\u0163a vitaminei B1. Vitamina B1 intervine \u00een procesele metabolice de baz\u0103 ale organismului, cu rol de coenzime. Particip\u0103 la procese generale de oxireducere, regleaz\u0103 schimburile gazoase, joac\u0103 un rol important \u00een func\u0163iile sistemului nervos central \u015fi periferic \u015fi a glandelor endocrine. De asemenea, intervine \u00een metabolismul apei si regleaz\u0103 func\u0163iile motorii, secretorii \u015fi de absorb\u0163ie digestiva. Surse: \u00een alimente de origine vegetal\u0103 (cereale mai pu\u0163in legume) \u015fi animal\u0103 (carne, peste, lapte, oua etc). Cele mai mari cantit\u0103\u0163i de vitamin\u0103 B1 se gasesc \u00een drojdia de bere, in coaja si germenii boabelor de gr\u00e2u. Antivitamina B1 (piritiamina, neopiritiamina etc). Produc fenomene paralitice. B2 Vitamina B2 se mai nume\u015fte \u015fi vitamina hidrosolubil\u0103 de cre\u015ftere . Este termostabil\u0103 (rezist\u0103 si la 120 de grade C), solubil\u0103 \u00een ap\u0103 si alcool, cu solubilitate crescut\u0103 in mediul alcalin. Vitamina B2 a fost izolat\u0103 pentru prima oar\u0103 \u00een anul 1933 si sintetizat\u0103 de Kareer \u00een 1935. Absorb\u0163ia \u015fi metabolismul. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liber\u0103, dup\u0103 care ajunge \u00een ficat si rinichi. Nu se depoziteaz\u0103 \u00een organism. Eliberarea se face prin fecale \u015fi mai pu\u0163in prin urin\u0103. Intervine \u00een procesele de oxireducere, \u00een metabolismul glucidelor, lipidelor \u00een fun\u0163iile sistemului nervos, a aparatului vizual \u015fi are rol antitoxic (plumb, mercur). Surse: alimente de origine animal\u0103 (lapte, ou\u0103, ficat, creier, splina), crustacee \u015fi unele vegetale (spanac, salat\u0103 verde, ro\u015fii etc). Vitamina B2 poate fi sintetizat\u0103 de unele bacterii. B3 Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic \u015fi amida acidului nicotinic cu propriet\u0103\u0163i aproape identice precum \u015fi o serie de deriva\u0163i ai acidului nicotinic. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon \u015fi un atom de azot. Acidul nicotinic \u015fi amida nicotinica sunt substan\u0163e cristaline, incolore, solubile \u00een apa, alcool, termostabile. Absorb\u0163ia si metabolismul. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde p\u0103trund \u00een s\u00e2nge. Se elimin\u0103 prin urin\u0103, fecale, tranpira\u0163ie. Vitamina B3 previne \u015fi vindeca pelagra, caracterizat\u0103 prin tabloul simptotic a celor \u201ctrei D\u201d (demen\u0163a, diaree, dermatita). Ele particip\u0103 de asemenea la procesele de oxireducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produ\u015filor pigmentari si influenteaz\u0103 sistemul nervos \u015fi activitatea unor glande cu secre\u0163ie interna. Este binecunoscuta \u015fi a ac\u0163iunea vasodilatatoare a vitaminei B3. Surse: alimente vegetale mai ales \u00een coaja boabelor de cereale, \u00een drojdia de bere, alimente de origine animal\u0103 (carne, rinichi, ficat) Antivitamina B3 (acetilpirimidina) substan\u0163\u0103 cu structura apropiat\u0103 de aceea a vitaminei B3 dar cu ac\u0163iune antogonist\u0103.
\n B4 Vitamina B4 (adenina) are func\u0163ii si indica\u0163ii terapeutice, mai pu\u0163in cunoscute. Ea al\u0103turi de alte vitamine B, intervine \u00een func\u0163iile sistemului nervos c\u00e2t si cele ale sistemului hematopoietic. Caren\u0163a vitaminei B4 modific\u0103 echilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei \u015fi granulopeniei. Administrarea sulfamidelor \u015fi a antibioticelor cre\u015fte consumul de vitamin\u0103 B4. Ea are un rol important \u00een metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, \u00een func\u0163iile suprarenalelorsi a proceselor cre\u015fterii. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. Cea mai important\u0103 surs\u0103 este drojdia de bere. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacterian\u0103 intestinal\u0103 este redus\u0103 la om. Absorb\u0163ia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului sub\u0163ire. \u00cen s\u00e2nge, concentra\u0163ia cea mai mare de vitamina B4, este \u00een hematii. Eliminarea vitaminei se face prin urina, fecale, transpira\u0163ie. B6 Vitamina B6 cuprinde piridoxina, piridoxalul \u015fi piridoxamina. \u00cen mediu alcalin \u015fi acid sunt sensibile la lumin\u0103. Regnul vegetal ofer\u0103 o important\u0103 surs\u0103 de vitamin\u0103 B6. Sursele de ob\u0163inere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grup\u0103. Absorb\u0163ia vitaminei B6 se realizeaz\u0103 la nivelul intestinului sub forma liber\u0103 \u015fi mai bine combinate cu proteine. \u00cen organismul animal predomina piridoxamina. Vitamina B6 intervine \u00een metabolismul substan\u0163elor organice \u015fi intr\u0103 \u00een compozi\u0163ia unui mare num\u0103r de enzime cu func\u0163ie de oxidoreducere. Particip\u0103 la biosinteza sfingozimei cu rol \u00een metabolismul lipidelor. Eliminarea vitamine B6 se face \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 pe cale renal\u0103 \u015fi scade cu v\u00e2rsta. B12 Vitamina B12 este compus\u0103 din substan\u0163e cristalizate, de culoare ro\u015fie, solubile \u00een ap\u0103 \u015fi alcool, stabile \u00een aer \u015fi \u00een mediu acid. Sunt semirele la ac\u0163iunea oxidan\u0163ilor, bazelor \u015fi acizilor puternici. Rezist\u0103 la 120 de grade C, timp de 20 minute. Vitamina B12 se g\u0103se\u015fte mai pu\u0163in \u00een regnul vegetal \u015fi mai mult \u00een alimentele de origine animal\u0103 (ficat, splin\u0103, creier, mu\u015fchi). Principala surs\u0103 de vitamin\u0103 B12 este sinteza microbian\u0103. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub ac\u0163iunea a numeroase bacterii din sol \u015fi a bacteriilor intestinale, mai ales din colon. Absorb\u0163ia \u015fi metabolismul. Absorb\u0163ia vitaminei B12 se realizeaz\u0103 la nivelu mucoasei intestinale, \u00een prezen\u0163a unui factot intrisec produs de mucoasa gastric\u0103 \u015fi cu care alc\u0103tuiesc factorul antipernicios depozitat \u00een ficat. Vitamina B12 absorbit\u0103 \u015fi re\u0163inut\u0103 la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza, reconstituind prima faz\u0103 a absorb\u0163iei intestinale. Factorul intrisec are rol de protec\u0163ie \u00een absorb\u0163ia intestinal\u0103 prin formarea unor compu\u015fi de inactivare a vitaminelor B12. Factorul intrisec activ fixeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la 264 de micrograme vitamin\u0103 B12mg. Vitamina are rol \u00een hematopoiez\u0103 \u015fi mai ales \u00een eritropoiez\u0103. Cea mai important\u0103 ac\u0163iune a acestei vitamine este anemia pernicioas\u0103 de tip Biernner, unde intervin modific\u0103ri ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. B13 Vitamina B13 are structura chimic\u0103 asem\u0103n\u0103toare acidului azotic, constituie un principiu component al complexului B, cu rol \u00een stimularea cre\u015fterii puilor, porcilor. B14 Vitamina B14 este extras\u0103 din urina uman\u0103, are rol \u00een hematopoiez\u0103. B15 Vitamina B15 (acidul panganic) se g\u0103se\u015fte \u00een alimente de origine animal\u0103. Intervine \u00een procesele enzimatice \u015fi, \u00een cantitate de 2 mgzi acoper\u0103 nevoile organismului. B17 Nu, nu este vorba de binecunoscutul bombardier american! Este vorba despre o vitamin\u00e3, mai pu\u00fein cunoscut\u00e3, dar foarte \u201ccontroversat\u00e3\u201d \u00een lumea medical\u00e3. Dup\u00e3 ani de cercet\u00e3ri, biochimistul dr. Ernest Krebs a izolat, \u00een 1950, o nou\u00e3 vitamin\u00e3 pe care a denumit-o B17 \u2013 cunoscut\u00e3 \u00bai sub numele de amigdalin\u00e3 (sau laetrile). Se face din ce \u00een ce mai auzit\u00e3 opinia conform c\u00e3reia cancerul ar fi o boal\u00e3 cauzat\u00e3 de o deficien\u00fe\u00e3 nutri\u00feional\u00e3. Nu ar fi vorba despre o bacterie, un virus sau o toxin\u00e3 misterioas\u00e3, ci pur \u00bai simplu despre absen\u00fea unei substan\u00fee pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17.
\nS\u00e2mburii de caise \u2013 pe care \u00eei m\u00e2ncam cu mare pl\u00e3cere c\u00e2nd eram copii \u2013 sunt cea mai bogat\u00e3 surs\u00e3 natural\u00e3 de vitamina B17. \u00cen general, semin\u00feele fructelor (mai pu\u00fein citricele) con\u00fein aceast\u00e3 substan\u00fe\u00e3, care le confer\u00e3 un gust am\u00e3rui, specific. Conform studiilor dr. Krebs, consumul zilnic a 7-10 s\u00e2mburi de caise previne apari\u00feia cancerului
\nVitamina C
\n Este acidul ascorbic, sau vitamina anti-scorbutica. Are o importanta capitala pentru organism, intervenind in procesele de oxido-reducere. Are rol anti-infectios, tonifiant, participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier, protejeaza vitaminele A si E, economiseste vitaminele din complexul B. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate, la actiunea oxigenului si a luminii. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). In lipsa vitaminei C, substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor, muschilor, tegumentelor, etc. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. Gingiile sangereaza usor, spontan sau la traumatisme minime, dintii devin mobili si cad. Mineralizarea scheletului este alterata, fracturile se vindeca mai greu, cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii, putand apare mai des, de exemplu, gripa sau tuberculoza pulmonara. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb, mercur, benzen, etc.). Efortul muscular, frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. Ratia zilnica este estimata insa, pentru un adult normal, la cca. 30 miligrame. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila, vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. Produsele animale, cerealele, produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. In Zonele cu clima temperata sau rece, unde productia de fructe este sezoniera, exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara, cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): – patrunjelul 200 – napul 140 – ardeiul 120 – varza 120 – mararul 100 – lamaia 065 – portocala 060 – conopida 060 – spanacul 050
\n Vitamina D
\n Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in grasimi), care au efecte de prevenire si combatere a rahitismului (la copii) si a osteomalaciei (la adulti). Cele mai importante sunt vitaminele D2 si D3. Vitamina D2 (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci, drojdii, etc.) Vitamina D3 (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului, secretat de piele. Dupa absorbtia intestinala, respectiv prin sinteza cutanata, vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in ficat, unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua activare avand loc la nivelul rinichilor). Datorita acestui comportament (mod de sinteza, activare, mecanism de actiune), vitamina D este asemanatoare hormonilor; printr-o comparatie la distanta, pielea, ficatul si rinichiul pot fi asemanate cu glandele endocrine. Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fixarea lui pe matricea osoasa. In carenta de vitamina D, scade asimilarea si utilzarea calciului, oasele se pot deforma usor sub influenta factorilor mecanici (greutatea proprie, tractiuni, mici traumatisme), apar semnele tipice ale rahitismului: modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare,transpiratii, lipsa sau micsorarea fortei musculare, tulburari digestive si tulburari de crestere. Copiii sunt obositi, prezinta un abdomen voluminos,au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala (pneumonii, enterocolite,etc.). De fapt, prin aceste complicatii infectioase este rahitismul mai periculos (decat prin sine insusi). Hipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos – atentie, ca vitamina liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului excesiv, pe mari intervale de timp) se traduce prin manifestari variate, de tipul tulburarilor digestive (constipatie, greata, varsaturi), pierderea poftei de mancare, oboseala fizica si intelectuala, deshidratare, tulburari nervoase si de comportament. Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata, sub actiunea razelor solare, nu este bine definita ratia zilnica pentru om. Parerile specialistilor difera, unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber, nu este necesar aportul alimentar, fiind suficiente cantitatile de vitamina D formate la nivelul portiunilor de piele expuse luminii. Altii considera ca un aport de securitate de cca. 250 – 400 u.i. zilnic este relativ important, si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii. Necesarul zilnic de vitamin\u00e3 D pentru adulti este de 100 – 150 UI, iar la copii de 120 – 200 UI. Se recomand\u00e3 ca \u00een cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulbur\u00e3ri metabolice ale calciului si fosforului, s\u00e3 se m\u00e3reasc\u00e3 doza zilnic\u00e3 la 500 – 700 UI. Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala, oua, peste, produse lactate grase:lapte integral, unt, smantana, frisca, branzeturi grase. Ficatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D. Excesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor. Vitamina E
\n Numita si tocoferol, este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor genitale, avand si titlul de “vitamina fertilitatii”. Cercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina E asigura si troficitatea sistemului muscular, a altor organe si tesuturi, lipsa sau carenta ei determinand nu numai sterilitatea, dar si tulburari cardio-vasculare, in fiziologia neuro-musculara sau in metabolismul lipidic. Nevoile organismului se situeaza intre 10 si 20 miligrame zilnic,cele mai bune surse fiind uleiurule extrase din seminte (soia, germeni de porumb, floarea-soarelui), mazarea, fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea alba, rafinata). In articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele hidrosolubile ( complexul B si vitamina C).
\nVitamina K
\n Desi ne intereseaza mai putin structura chimica, mentionam ca se cunosc trei vitamine K: Vitamina K1, fitochinona, este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi. Vitamina K2, farnochinona, este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie. Vitamina K3, menadiona, este un produs de sinteza cu proprietatea ca este hidrosolubil (spre deosebire de celelalte). Carenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus, fie prin reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau \/ si pe timp indelungat cu antibiotice, cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala. Hipovitaminoza K favorizeaza hemoragiile spontane sau dupa traumatisme minore, fiind perturbata coagularea sangelui. Nu se cunoaste exact ratia zilnica necesara prin aport alimentar, fiind descrisa doza de 2 miligrame zilnic, la adult. Principalele surse de vitamina K sunt legumele verzi, ficatul si, nu in ultimul rand, galbenusul de ou. Nu ocoliti, asadar, spanacul, salata, loboda, urzicile, mararul, leusteanul, ceapa verde, etc. <\/p>\n

Vitamina P
\n Se mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina C, avand partial si rol de “economisire” a acesteia. O parte din simptomatologia scorbutului este datorata carentei de vitamina P, acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie decat cu vitamina C sintetica. Sursele naturale de vitamina P sunt fructele si legumele (lamaile, portocalele, strugurii, mandarinele, etc.).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza. Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18813"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18813"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18813\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18813"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18813"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18813"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}