{"id":18794,"date":"2012-01-03T08:39:00","date_gmt":"2012-01-03T08:39:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/structura-genei"},"modified":"2012-01-03T08:39:00","modified_gmt":"2012-01-03T08:39:00","slug":"structura-genei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/03\/structura-genei\/","title":{"rendered":"Structura genei"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Gena (din gr. \u201cgenos\u201d \u2013 descendent\u0103) reprezint\u0103 unitatea elementar\u0103 a eredit\u0103\u0163ii. Pentru a specifica particularit\u0103\u0163ile eredit\u0103\u0163ii G. Mendel (1865) a folosit termenul de \u201cfactor ereditar\u201d. No\u0163iunea de gen\u0103 a fost propus\u0103 de W.I.Johannsen (1909) pentru a desemna unitatea ereditar\u0103 de baz\u0103, care este localizat\u0103 \u00een cromozomi \u015fi nu prezint\u0103 subdiviziuni. Genele sunt redate prin simboluri din 1-5 litere, care desemneaz\u0103 succint caracterul afectat \u00een limbile latin\u0103 sau englez\u0103. Tipul normal (s\u0103lbatic) al caracterului respectiv se noteaz\u0103 cu semnul \u201c+\u201d. Genele ap\u0103rute prin modificarea genelor normale sunt numite gene mutante. De regul\u0103, genele s\u0103lbatice sunt dominante (predomin\u0103 \u00een prima genera\u0163ie).\u00cen rezultatul procesului de muta\u0163ie, una \u015fi aceea\u015fi gen\u0103 poate ap\u0103rea sub mai multe forme discrete, cunoscute sub denumirea de alele. Alelele sunt expresii diferen\u0163iate ale unui caracter. \u00cen fiecare cromozom exist\u0103 doar o singur\u0103 gen\u0103 alel\u0103. \u00cen organismele diploide, fiecare gen\u0103 se afl\u0103 \u00een doz\u0103 dubl\u0103 \u00een cei doi cromozomi omologi, ocup\u00e2nd acela\u015fi locus \u015fi fiind gene identice (alele). \u00cen cazul \u00een care gena a suferit mai multe procese muta\u0163ionale \u00een ace\u015fti loci se pot g\u0103si gene polialele.\u00cen func\u0163ie de plasarea lor \u00een autozomi sau heterozomi, genele pot fi autozomale sau heterozomale. \u00cen cazul plas\u0103rii lor \u00een heterozomi, genele manifest\u0103 fenomenul de sex-linkage, transmi\u0163\u00e2ndu-se cu frecven\u0163\u0103 mai mare la unul dintre sexe.Dup\u0103 func\u0163ia lor, genele sunt divizate \u00een: gene structurale, gene reglatoare \u015fi gene operatoare.Genele structurale codific\u0103 diferite proteine cu rol structural sau enzimatic. Cele operatoare declan\u015feaz\u0103 sau nu activitatea genelor structurale. Genele reglatoare controleaz\u0103 \u015fi dirijeaz\u0103 activitatea genei operatoare \u015fi a genei structurale.
\nEvolu\u0163ia conceptului de gen\u0103
\nT.H.Morgan \u015fi colaboratorii s\u0103i (1910), \u00een rezultatul investiga\u0163iilor efectuate cu musculi\u0163ele de o\u0163et, au stabilit c\u0103 genele sunt localizate \u00een cromozomi \u015fi sunt particule materiale, aranjate liniar de-a lungul cromozomului, iar fiecare gen\u0103 ocup\u0103 un loc bine definit, care se nume\u015fte \u201clocus\u201d.Pornind de la aceast\u0103 idee, a fost elaborat\u0103 concep\u0163ia clasic\u0103, conform c\u0103reia gena are trei caracteristici de baz\u0103:\u2013 unitate func\u0163ional\u0103 (determin\u0103 caracteristicile ereditare);\u2013 unitate muta\u0163ional\u0103 (structura chimic\u0103 a genei se schimb\u0103 prin muta\u0163ie, ceea ce duce la apari\u0163ia caracterului nou);\u2013 unitate de recombinare (\u00een cadrul procesului de crossing-over are loc un schimb de gene corespunz\u0103toare \u00eentre cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi ).\u00cen concep\u0163ia clasic\u0103 gena stabile\u015fte ordinea aminoacizilor \u00een molecula proteic\u0103 ce determin\u0103 caracterul dat. O gen\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din aproximativ 900-1500 de nucleotizi din lan\u0163ul de ADN (sau ARN viral).\u00cen anul 1941 concep\u0163ia clasic\u0103 despre gen\u0103 s-a completat cu ipoteza \u201co gen\u0103 \u2013 o enzim\u0103\u201d, formulat\u0103 de G.W.Beadle \u015fi E.L.Tatum. Iradiind cu raze ultraviolete culturile prototrofe de ciuperci Neurospora sitophila \u015fi Neurospora crassa, ei au ob\u0163inut o serie de muta\u0163ii biochimice dependente de sinteza anumitor enzime. G.W.Beadle \u015fi E.L.Tatum consider\u0103 c\u0103 \u00eentre gene \u015fi enzime exist\u0103 raportul 1:1. Ipoteza \u201co gen\u0103 \u2013 o enzim\u0103\u201d sus\u0163ine c\u0103 fiecare gen\u0103 controleaz\u0103 sinteza \u015fi func\u0163ionarea unei anumite enzime.Constatarea, dup\u0103 anul 1944, a faptului c\u0103 genele sunt molecule complexe, constituite din acizi nucleici (ADN \u015fi ARN la unii viru\u015fi), a determinat schimbarea vechii concep\u0163ii despre gen\u0103. S-a stabilit c\u0103 gena corespunde unui segment de acid nucleic format dintr-o secven\u0163\u0103 liniar\u0103 de nucleotizi \u00een care este \u00eenscris un mesaj chimic sau informa\u0163ia ereditar\u0103.Dup\u0103 apari\u0163ia geneticii moleculare, \u00een anii 50-60, gena este definit\u0103 drept un segment de ADN sau ARN care con\u0163ine informa\u0163ia genetic\u0103 necesar\u0103 sintezei unei catene polipeptidice. Gena este alc\u0103tuit\u0103 dintr-o secven\u0163\u0103 de codoni care codific\u0103 succesiunea aminoacizilor \u00eentr-o caten\u0103 polipeptidic\u0103.Conform concep\u0163iei \u201co gen\u0103 \u2013 o caten\u0103 polipeptidic\u0103\u201d, unele proteine sunt sintetizate pe baza informa\u0163iei genetice din dou\u0103 sau mai multe gene. De exemplu, hemoglobina A de la om este alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 catene polipeptidice a \u015fi b \u015fi este determinat\u0103 de dou\u0103 gene diferite. V.M.Ingram (1957) pune \u00een relief particularit\u0103\u0163ile de structur\u0103 a hemoglobinei (HbS), diferit\u0103 de cea normal\u0103 (HbA), prin substitu\u0163ia glutaminei cu valina \u00een pozi\u0163ia a 6-a a lan\u0163ului \u03b2) .S.Benzer (1957), cercet\u00e2nd muta\u0163iile \u2013r a fagului T4 ce paraziteaz\u0103 pe E . coli, a dovedit c\u0103 muta\u0163iile \u015fi recombin\u0103rile pot avea loc la nivel intragenic, adic\u0103 la nivelul codonilor \u015fi a nucleotizilor aparte. El propune o serie de no\u0163iuni noi, \u015fi anume:\u2013 muton \u2013 cea mai mic\u0103 subdiviziune a genei, echivalent\u0103 dup\u0103 m\u0103rime cu un nucleotid, a c\u0103rui schimbare se soldeaz\u0103 cu o muta\u0163ie;\u2013 recon \u2013 cea mai mic\u0103 subdiviziune a genei care poate fi separat\u0103 \u015fi schimbat\u0103 prin crossing-over;\u2013 cistron \u2013 cea mai mic\u0103 parte func\u0163ional\u0103 a materialului genetic reprezentat de ADN (sau ARN viral).P.A.Sharp (1977) a constatat c\u0103 segmentul de ADN dintr-o gen\u0103 particular\u0103 este mult mai lung dec\u00e2t segmentul respectiv de ARNm transcris de pe aceast\u0103 gen\u0103. Astfel, gena const\u0103 din secven\u0163e informa\u0163ionale \u015fi neinforma\u0163ionale.W.Gilbert (1978) a propus termenii de exon pentru denumirea fragmentelor informa\u0163ionale \u015fi intron pentru fragmentele neinforma\u0163ionale.B.Mc.Clintorck \u00eenc\u0103 \u00een an.1940 a demonstrat fenomenul de instabilitate somatic\u0103 la porumb. Datorit\u0103 acestui fenomen, pe frunze, pe tulpini, pe inflorescen\u0163e, pe endospermul boabelor etc. apar pete de culoare. Pentru a explica fenomenul, B.Mc.Clintorck a presupus c\u0103 exist\u0103 elemente de control, care au capacitatea de a circula dintr-o regiune \u00een alta a genomului \u015fi se pot insera \u00een diverse locuri \u00een genom. Aceste elemente au fost numite elemente genetice transpozabile (transpozoni).Astfel, s-a dovedit c\u0103 gena este o unitate mult mai complex\u0103 dec\u00e2t se credea ini\u0163ial. Conform concep\u0163iei moderne:\u2013 gena constituie unitatea func\u0163ional\u0103 a informa\u0163iei ereditare;\u2013 gena prezint\u0103 segmentul de ADN (sau ARN viral) format \u00een medie din 1000\u20131500 de nucleotizi dispu\u015fi liniar; \u2013 \u00een cadrul genei pot avea loc recombin\u0103ri \u015fi muta\u0163ii;\u2013 exist\u0103 gene structurale \u015fi reglatoare;\u2013 genele structurale codific\u0103 sinteza proteinelor;\u2013 genele reglatoare controleaz\u0103 \u015fi dirijeaz\u0103 ac\u0163iunea genelor structurale;\u2013 exist\u0103 diferite mecanisme ale regl\u0103rii activit\u0103\u0163ii genelor la procariote \u015fi eucariote.
\nActivitatea genic\u0103 la procariote
\nMaterialul genetic la procariote se caracterizeaz\u0103 printr-o serie de particularit\u0103\u0163i, \u015fi anume:1.genomul bacterian este alc\u0103tuit din dou\u0103 categorii de determinan\u0163i genetici:a) genele esen\u0163iale (eucromozomiale), localizate \u00een cromozomul bacterian;b) genele accesorii, localizate \u00een afara cromozomului bacterian, exist\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in, autonom (plasmidele, elementele genetice transpozabile, fagii);2. molecula de ADN este circular\u0103 (marginile ei sunt unite prin leg\u0103turi covalente);3. molecula de ADN nu formeaz\u0103 complexe cu proteinele histonice \u015fi nehistonice (este nud\u0103);4. genomul bacterian este reprezentat printr-un num\u0103r relativ restr\u00e2ns de gene;5. genomul bacterian con\u0163ine un singur grup linkage (caracteristic \u201ccromozomului bacterian\u201d sau nucleoidului);6. bacteriile sunt organisme haploide (atunci c\u00e2nd nu are loc replicarea ADN), dar pot fi diploide \u015fi par\u0163ial diploide, \u00een func\u0163ie de sinteza ADN);7. transmiterea caracterelor ereditare este diferit\u0103 de cea a eucariotelor, \u00eentruc\u00e2t lipse\u015fte procesul clasic al reproducerii sexuale.Cromozomul bacterian este alc\u0103tuit dintr-o molecul\u0103 de ADN dublu catenar\u0103 circular\u0103. Lungimea ei variaz\u0103 \u00eentre 1000\u20131400 \u03bcm, diametrul fiind de 2,5 nm. Num\u0103rul de nucleotizi la E.coli este de 4,1\u0387 106, iar masa molecular\u0103 de circa 2,5\u0387 109 daltoni.Se presupune, c\u0103 nucleoidul v\u0103zut la microscopul electronic reprezint\u0103 ADN-ul condensat, genetic neactiv (Ryter, Cohen, 1975), iar secven\u0163ele de ADN ce se transcriu sunt prezentate sub form\u0103 de bucle, externe nucleoidului.Num\u0103rul de gene \u00een cromozomul bacterian este de c\u00e2teva mii (de exemplu, la E. coli \u2013 circa 4000).Dup\u0103 func\u0163ia lor, genele respective se divizeaz\u0103 \u00een:\u2013 gene structurale, ce determin\u0103 structura primar\u0103 a proteinelor (circa 90% din gene). \u00cen genom ele pot fi grupate \u00een operoni (Jacob, Monod, 1961);\u2013 gene reglatoare, ce determin\u0103 activitatea genelor structurale prin intermediul produsului lor (represor \u015fi aporepresor);\u2013 gene operatoare, ce reprezint\u0103 receptorul semnalelor (represorului sau inductorului) \u015fi asigur\u0103 func\u0163ionarea ordonat\u0103 a operonului. Ele sunt parte component\u0103 a operonului;\u2013 promotor \u2013 gen\u0103 ce reprezint\u0103 un sector al operonului de care se leag\u0103 ARN \u2013 polimeraza, \u015fi determin\u0103 \u00eenceputul transcrip\u0163iei;\u2013 terminator, ce reprezint\u0103 un sector al operonului unde are locul sf\u00e2r\u015fitul transcrip\u0163iei informa\u0163iei genetice necesare;\u2013 ini\u0163iator \u2013 gen\u0103 ce determin\u0103 sinteza produsului care declan\u015feaz\u0103 replicarea ADN;\u2013 replicator ce reprezint\u0103 unit\u0103\u0163i func\u0163ionale de ADN \u015fi dirijeaz\u0103 replicarea;\u2013 secven\u0163e de inser\u0163ie \u2013 reprezint\u0103 fragmente mici de ADN (1-2 gene, circa 800-1400 de nucleotizi) care se pot deplasa \u00een genomul bacterian, singure sau \u00een complex cu unele gene structurale (transpozoni);\u2013 suprafe\u0163e de legare \u2013 fragmente de ADN care se leag\u0103 de membrana celular\u0103 (mezozomi);\u2013 gene rARN \u015fi tARN ce determin\u0103 sinteza rARN (10-20 de gene) \u015fi tARN (circa 50 de gene);\u2013 gene criptice (t\u0103cute) \u2013 ce nu se manifest\u0103 (exprim\u0103) \u00een mod normal \u00een cursul vie\u0163ii.Odat\u0103 cu descoperirea importan\u0163ei acizilor nucleici \u00een biosinteza proteinelor \u015fi a mecanismelor de realizare a mesajului genetic a ap\u0103rut problema modalit\u0103\u0163ii de asigurare a cantit\u0103\u0163ii optime de proteine necesare organismului. Se \u015ftie, c\u0103 sinteza unei proteine sau a unei enzime nu este constant\u0103 \u00een timp, ea trebuie s\u0103 se adapteze variatelor cerin\u0163e ale func\u0163iei celulei.Schema general\u0103 a regl\u0103rii activit\u0103\u0163ii genelor procariote a fost propus\u0103 de geneticienii F.Jacob \u015fi J.Monod \u00een 1961 \u015fi expus\u0103 \u00een lucrarea \u201cMecanismul reglajului genetic \u00een sinteza proteinelor\u201d. Dup\u0103 schema de mai jos, genele cu func\u0163ii \u00eenrudite, care func\u0163ioneaz\u0103 asociat, sunt organizate \u00een operon (fig.1).<\/p>\n

\nUn operon este transcris \u00eentr-o singur\u0103 molecul\u0103 de ARNm \u015fi este alc\u0103tuit din gena-promotor, gena-operator, gena reglatoare, genele structurale \u015fi terminator. Promotorul reprezint\u0103 o por\u0163iune specific\u0103 de ADN care ini\u0163iaz\u0103 transcrip\u0163ia mesajului genetic de unde \u00eencepe sinteza moleculelor de ARNm. De promotor se leag\u0103 ARN-polimeraza. Aceast\u0103 secven\u0163\u0103 cuprinde cel pu\u0163in 1000 de nucleotizi. Urmeaz\u0103 gena \u2013 operator, de care depinde func\u0163ionarea operonului. Operatorul serve\u015fte drept \u0163int\u0103 pentru proteina \u2013 represor, care \u00eempiedic\u0103 o gen\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze, adic\u0103 s\u0103 fie transcris\u0103 \u015fi translat\u0103. Urmeaz\u0103 genele structurale, care controleaz\u0103 sinteza unor proteine specifice cu rol structural sau enzimatic.La procariote genele structurale func\u0163ioneaz\u0103 \u00een grup, iar la eucariote func\u0163ioneaz\u0103 individual.Genele structurale sunt urmate de un sector de ADN, numit terminator, care condi\u0163ioneaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul transcrip\u0163iei ARNm .Genele promotor \u015fi operator sunt precedate de c\u0103tre o gen\u0103 reglatoare. Ea este separat\u0103 de genele operonului, asupra c\u0103ruia ac\u0163ioneaz\u0103. Gena reglatoare, prin produsul s\u0103u chimic (represor), dirijeaz\u0103 activitatea genei operatoare \u015fi a genelor structurale prin induc\u0163ia sau represia transcrip\u0163iei.Reglajul genetic la procariote este de dou\u0103 tipuri:1. inductibil \u2013 intervin \u00een sintez\u0103 enzimele catabolismului.\u00cen lipsa substratului \u00een celula bacterian\u0103, proteina represor se fixeaz\u0103 pe gena operator \u015fi blocheaz\u0103 transcrip\u0163ia genelor func\u0163ionale. \u00cen consecin\u0163\u0103, nu se produc enzime, ce ar participa la descompunerea substratului. Atunci c\u00e2nd \u00een celul\u0103 apare substratul, moleculele lui se fixeaz\u0103 pe represor. Astfel, acesta nu se mai poate fixa pe operator. \u00cen rezultat, genele structurale se activeaz\u0103, are loc transcrip\u0163ia ARNm \u015fi sinteza enzimelor specifice necesare pentru metabolizarea substratului. At\u00e2ta timp c\u00e2t \u00een mediu \u015fi \u00een celul\u0103 este prezent substratul, enzima ce-l descompune se sintetizeaz\u0103 permanent. Dac\u0103 substratul din mediu este consumat, represorul se elibereaz\u0103 \u015fi trece \u00een form\u0103 activ\u0103, blocheaz\u0103 operatorul, iar genele structurale nu mai func\u0163ioneaz\u0103.2. represibil \u2013 intervine \u00een sinteza enzimelor anabolismului.Conform acestui mecanism, proteina represor blocheaz\u0103 operatorul numai atunci c\u00e2nd este asociat\u0103 cu substratul. C\u00e2nd \u00een celula bacterian\u0103 nu exist\u0103 substrat, operatorul este liber \u015fi genele structurale func\u0163ioneaz\u0103. Are loc transcrip\u0163ia ARNm \u015fi sinteza enzimelor necesare. Acest proces continu\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd apare surplus de substrat, care se une\u015fte cu proteina represor \u015fi blocheaz\u0103 operatorul. \u00cen rezultat, genele structurale se inactiveaz\u0103 \u015fi sinteza enzimei respective se \u00eentrerupe.<\/p>\n

Rezultatele experien\u0163elor lui F.Jacob \u015fi J.Monod au fost confirmate \u015fi completate \u00een multe laboratoare. Sistemul operonului reprezint\u0103 unul dintre mecanismele de reglare a sintezei dintre proteine. Se presupune c\u0103 organismele eucariote posed\u0103 sisteme asem\u0103n\u0103toare, dar au un caracter mai complicat.<\/p>\n

S-a descoperit c\u0103 unii hormoni steroizi pot determina activitatea\/inactivitatea anumitor gene. Conform datelor lui Watson \u015fi col.(1983), ace\u015fti hormoni se fixeaz\u0103 \u00een citoplasm\u0103 pe moleculele de receptori specifici. Aceste complexe receptor-hormon p\u0103trund \u00een nucleu (\u00een timpul interfazei), unde mai apoi se unesc cu cromozomii \u015fi afecteaz\u0103 (pozitiv sau negativ) sinteza proteinelor.S-a stabilit c\u0103 ARNm din celulele eucariote sunt monocistronice, astfel c\u0103 un ARNm codific\u0103 o singur\u0103 protein\u0103.La eucariote, \u00een cromozomul condensat cu histone, ADN-ul nu func\u0163ioneaz\u0103 ca matrice pentru transcrip\u0163ia ARNm , genele sunt \u00een stare de represare. Trecerea acestor gene \u00een stare activ\u0103 este posibil\u0103 doar prin \u00eenl\u0103turarea histonelor \u015fi eliberarea ADN-ului. Eliminarea histonelor are loc sub ac\u0163iunea histon-proteazei.Reglarea expresiei genelor la organismele eucariote se face, \u00een primul r\u00e2nd, la nivelul transcrip\u0163iei. \u00cen unele cazuri, reglarea se poate manifesta \u015fi \u00een momentul decodific\u0103rii mesajului la nivelul transla\u0163iei. Astfel, unele proteine sunt capabile de a se fixa \u00eentr-o manier\u0103 selectiv\u0103 pe propriul ARNm, \u00een acest fel \u00eempiedic\u00e2nd ribozomii s\u0103 sintetizeze proteina respectiv\u0103 \u00een cantitate mai mare.Spre deosebire de genele procariote, care sunt unitare at\u00e2t \u00een replicare, c\u00e2t \u015fi \u00een transcrip\u0163ie \u015fi transla\u0163ie, genele organismelor eucariote sunt unitare \u00een replicare, dar neunitare \u015fi discontinue \u00een transcrip\u0163ie \u015fi transla\u0163ie. S-a demonstrat c\u0103 genele organismelor eucariote sunt fragmentate \u00een exoni \u015fi introni.Intronii \u015fi exonii \u00eentr-o gen\u0103 ocup\u0103 pozi\u0163ii stabile, \u015fi sunt variabili \u00een num\u0103r \u015fi m\u0103rime. Astfel, gena ce codific\u0103 actina (proteina necesar\u0103 motilit\u0103\u0163ii celulei) posed\u0103 doi exoni \u015fi un singur intron. \u00cen genele ce codific\u0103 fiecare dintre lan\u0163urile hemoglobinei, exist\u0103 trei exoni separa\u0163i \u015fi doi introni. \u00cen gena ce codific\u0103 colagenul (proteina ce asigur\u0103 elasticitatea pielii), exist\u0103 c\u00e2teva zeci de introni.Cercet\u0103rile efectuate de c\u0103tre Slonimski \u015fi col. (1978, 1980) au demonstrat c\u0103 intronii particip\u0103 la reglarea expresiei genelor prin controlul cantit\u0103\u0163ii de proteine sintetizate sub ac\u0163iunea genelor.Ipotetic, se consider\u0103 c\u0103 intronii au fost prezerva\u0163i de evolu\u0163ie \u00een cromozomii eucariotelor, deoarece ei au un rol particular, prezent doar la eucariote \u015fi absent la procariote. Pornind de la diferen\u0163a fundamental\u0103 dintre procariote \u015fi eucariote (prezen\u0163a diferen\u0163ierii celulare la organismele superioare), a ap\u0103rut ipoteza privind existen\u0163a unei leg\u0103turi dintre introni \u015fi reglarea expresiei genelor.De men\u0163ionat c\u0103 reglarea activit\u0103\u0163ii genelor \u00een celulele eucariote are loc pe tot parcursul procesului de realizare a informa\u0163iei genetice, de la transcrip\u0163ie p\u00e2n\u0103 la transla\u0163ie. Deosebim cinci niveluri principale de reglaj genetic:1. reglajul transcrip\u0163ional, prin care se determin\u0103 tipul genelor ce vor fi transcrise \u00een ARNm ;2. reglajul matur\u0103rii ARNm , prin care este dirijat modul \u00een care are loc eliminarea intronilor din gene \u015fi procesul de asamblare a exonilor pentru a forma ARNm . Aceste procese au loc \u00een nucleu, iar urm\u0103toarele \u2013 \u00een citoplasm\u0103;3. reglajul transportului ARNm , prin care se selecteaz\u0103 moleculele de ARNm matur, moleculele ce vor trece din nucleu \u00een citoplasm\u0103;4. reglajul transla\u0163ional, prin care se selecteaz\u0103 moleculele de ARNm ce vor fi translate \u00een proteine;5. reglajul degrad\u0103rii ARNm ,prin care se selecteaz\u0103 moleculele de ARNm ce vor fi degradate (fig.4). [Image]Fig.4. Nivelurile reglajului genetic la eucariote.
\nDe\u015fi reglajul genetic se poate realiza la oricare dintre nivelurile men\u0163ionate, cel mai important la eucariote este nivelul transcrip\u0163ional.Pentru controlul transcrip\u0163iei genelor exist\u0103 doar dou\u0103 mecanisme de reglaj genetic:\u2013 reglajul negativ, prin care genele func\u0163ioneaz\u0103 numai \u00een prezen\u0163a proteinelor represoare;\u2013 reglajul pozitiv, prin care genele func\u0163ioneaz\u0103 numai \u00een prezen\u0163a unor proteine inductoare.\u00cen celulele eucariote sunt prezente ambele mecanisme de reglaj, \u00eens\u0103 predomin\u0103 mecanismul de reglaj pozitiv. Pentru celul\u0103 este mai economic s\u0103 sintetizeze proteine inductoare pentru 7-10% din ADN, care se transcriu \u00een ARNm, dec\u00e2t s\u0103 sintetizeze proteine represoare pentru 90-93% din genom.\u00cen reglajul genetic, la eucariote, intervin dou\u0103 tipuri de proteine cromozomiale: histonice \u015fi nonhistonice. Histonele asigur\u0103 stabilitatea structurii fibrei de cromatin\u0103, condensarea sa \u00een cromozomii eucariotelor \u015fi inactivarea nespecific\u0103 a genelor. Nonhistonele au un rol important \u00een reglajul specific diferen\u0163iat al genelor. Prezen\u0163a lor determin\u0103 tipul genelor ce vor fi transcrise \u00een anumite celule \u015fi \u0163esuturi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gena (din gr. \u201cgenos\u201d \u2013 descendent\u0103) reprezint\u0103 unitatea elementar\u0103 a eredit\u0103\u0163ii. Pentru a specifica particularit\u0103\u0163ile eredit\u0103\u0163ii G. Mendel (1865) a folosit termenul de \u201cfactor ereditar\u201d. No\u0163iunea de gen\u0103 a fost propus\u0103 de W.I.Johannsen (1909) pentru a desemna unitatea ereditar\u0103 de baz\u0103, care este localizat\u0103 \u00een cromozomi \u015fi nu prezint\u0103 subdiviziuni. Genele sunt redate prin simboluri […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18794"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18794"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18794\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}