{"id":18736,"date":"2012-01-04T10:33:00","date_gmt":"2012-01-04T10:33:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/metabolismul-si-nutritia"},"modified":"2012-01-04T10:33:00","modified_gmt":"2012-01-04T10:33:00","slug":"metabolismul-si-nutritia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/04\/metabolismul-si-nutritia\/","title":{"rendered":"Metabolismul \u015fi Nutri\u0163ia"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><p>Schimbul permanent de  substan\u0163e \u015fi energie dintre organism \u015fi mediu se nume\u015fte metabolism \u015fi constituie func\u0163ia fundamental\u0103 a vie\u0163ii ; \u00eencetarea metabolismului determin\u0103 moartea organismului. <br \/>\nPentru eliberarea energiei ce se g\u0103se\u015fte acumulat\u0103 \u00een substan\u0163ele alimentare, au loc \u00een organism reac\u0163ii chimice (enzimatice), \u00een urma c\u0103rora rezult\u0103 \u015fi substan\u0163e ce vor fi eliberate \u00een mediul extern. Energia intrat\u0103 \u00een organism nu se pierde, ci se transform\u0103 \u015fi se \u00eentoarce \u00een mediu sub alte forme. Glucidele se g\u0103sesc \u00een propor\u0163ie mare \u00een alimentele de origine vegetal\u0103 (gr\u00e2u, porumb, orez, fructe, legume, zah\u0103r, miere), \u015fi \u00een cantitate mai mic\u0103 cele de origine animal\u0103 (lapte). \u00cen alimente, se g\u0103sesc cu structur\u0103 chimic\u0103 diferit\u0103: unele  au molecul\u0103 mic\u0103, monozaharide (glucoz\u0103, galactoz\u0103), altele au molecule duble, dizaharide (maltoz\u0103, lactoz\u0103), \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit altele, cu molecula cea mai mare, polizaharidele (amidon, glicogen, celuloz\u0103). Glucidele nu pot fi absorbite de organism dec\u00e2t \u00een urma digestiei, care le transform\u0103 \u00een molecule nozaharide, singurele capabile s\u0103 str\u0103bat\u0103 bariera intestinal\u0103, s\u0103 treac\u0103 \u00een s\u00e2nge \u015fi s\u0103 ajung\u0103 la ficat. Aici o parte se transform\u0103 prin sintez\u0103 \u00een glicogen, ca substan\u0163\u0103 de rezerv\u0103, iar o alt\u0103 parte trece \u00een circula\u0163ia general\u0103 pentru a fi folosite de \u0163esuturi \u015fi organe.   Glucidele intr\u0103 \u00een compozi\u0163ia citoplasmei \u015fi din ele se elibereaz\u0103 aproximativ 60% din totalul energiei consumat\u0103 de organism (1 gram de glucoz\u0103 elibereaz\u0103 4,1 calorii). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor \u00een citoplasm\u0103 \u015fi transformarea lor p\u00e2n\u0103 la ap\u0103 \u015fi bioxid de carbon. La nevoie \u015fi glicogenul de rezerv\u0103 din ficat poate fi transformat \u00een glucoz\u0103 (monozaharid) \u015fi trecut\u0103 \u00een s\u00e2nge pentru consum. Nivelul glucozei \u00een s\u00e2nge este men\u0163inut constant 1-1,5 grame la litru. C\u00e2nd glucidele sunt \u00een exces, ele se pot transforma \u015fi \u00een gr\u0103simi \u015fi se depun ca atare \u00een organism. Lipidele (substan\u0163e grase) se g\u0103sesc \u00een propor\u0163ie mare \u00een alimentele de origine animal\u0103 (unt, sl\u0103nin\u0103, carne de porc) \u015fi unele fructe (alune, nuci, m\u0103sline).                                                                                                    Ele nu pot fi absorbite \u00een organism dec\u00e2t sub forma componentelor lor, adic\u0103 sub form\u0103 de glicerin\u0103 \u015fi acizi gra\u015fi. \u00cen tubul digestiv, lipidele sunt descompuse \u00een glicerin\u0103 \u015fi acizi gra\u015fi, care trec \u00een circula\u0163ia limfatic\u0103 \u015fi sangvin\u0103, resintetiz\u00e2ndu-se sub form\u0103 de gr\u0103simi specifice omului. \u00cen citoplasma celular\u0103 sunt oxidate p\u00e2n\u0103 la bioxid de carbon \u015fi ap\u0103, eliber\u00e2ndu-se o mare cantitate de energie : 1 gram de gr\u0103sime elibereaz\u0103 9,8 calorii. Alt\u0103 parte din aceste gr\u0103simi se depoziteaz\u0103 ca material de rezerv\u0103 \u00een celule adipoase de sub piele sau \u00een jurul unor organe (rinichi, intestin, etc.), de unde sunt mobilizate \u015fi folosite la nevoie. Protidele se g\u0103sesc \u00een alimente de origine animal\u0103 (carne, ou\u0103, lapte) \u015fi vegetal\u0103 (fasole, maz\u0103re, linte, soia, etc.). Cele de origine animal\u0103 se asimileaz\u0103 mai u\u015for \u00een organism dec\u00e2t cele de origine vegetal\u0103. Protidele sunt substan\u0163e fundamentale pentru buna func\u0163ionare a organismului; ele nu pot lipsi din alimenta\u0163ie. Pe l\u00e2ng\u0103 rolul lor energetic, au \u00een special rol plastic (formator), contribuind la cre\u015fterea organismului \u015fi la refacerea \u0163esuturilor distruse prin func\u0163ionarea \u015fi uzura organismului. De asemenea, ele intr\u0103 \u00een alc\u0103tuirea hormonilor, fermen\u0163ilor, enzimelor \u015fi anticorpilor, care au rol important \u00een func\u0163iile \u015fi ap\u0103rarea organismului.  Moleculele mari de protide, sunt desf\u0103cute prin ac\u0163iunea fermen\u0163ilor, \u00een diferite segmente ale tubului digestiv, \u00een aminoacizi, singura form\u0103 capabil\u0103 s\u0103 str\u0103bat\u0103 mucoasa intestinal\u0103 \u015fi s\u0103 treac\u0103 \u00een s\u00e2nge; ace\u015ftia ajung la celule \u015fi sunt folosi\u0163i pentru sinteza protidelor proprii fiin\u0163e umane; prin metoda atomilor marca\u0163i s-a constatat c\u0103, \u00een timp, toate protidele celulare sunt re\u00eennoite; alt\u0103 parte din aminoacizi sunt oxidate p\u00e2n\u0103 la bioxid de carbon \u015fi ap\u0103, eliber\u00e2ndu-se energie (un gram de protide elibereaz\u0103 4,1 calorii) sau sunt folosite pentru sinteza glucidelor \u015fi lipidelor. Aminoacizii nu se depun sub form\u0103 de rezerv\u0103. Apa constituie 70% din greutatea corpului unui adult, fiind repartizat\u0103  \u00een plasma sangvin\u0103, \u00een lichidul intersti\u0163ial, \u00een limf\u0103 \u015fi \u00een citoplasma celular\u0103. \u00cen tinere\u0163e, organismul con\u0163ine mai mult\u0103 ap\u0103; paralel cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, organismul se deshidrateaz\u0103.Omul adult are nevoie de aproximativ 2-2,5 litri de ap\u0103 \u00een 24 de ore. F\u0103r\u0103 ap\u0103 un om moare \u00een c\u00e2teva zile prin deshidratare, pe c\u00e2nd f\u0103r\u0103 hran\u0103 poate tr\u0103i 35-40 zile. Apa provine din 2 surse:  a)                 din lichidele \u015fi alimentele ingerateb)                 din oxidarea substan\u0163elor organice \u00een procesul de dezasimila\u0163ie\u00cen organism, apa alc\u0103tuie\u015fte partea fundamental\u0103 a mediilor interne (plasma sangvin\u0103, lichidul tisular \u015fi limfa); are rol de solvent al substan\u0163elor care se absorb prin s\u00e2nge \u015fi limf\u0103, transport\u0103 substan\u0163ele dizolvate \u00een ea la celule, din care ia produ\u015fii de dezasimila\u0163ie pe care \u00eei duce la organele de excre\u0163ie, (rinichi \u015fi piele); \u00eenlesne\u015fte toate reac\u0163iile chimice \u015fi oxid\u0103rile din organism, av\u00e2nd rol de catalizator, \u015fi ia parte la men\u0163inerea temperaturii constante a corpului gra\u0163ie evapor\u0103rii prin piele.Eliminarea apei din organism se face prin rinichi (urin\u0103, aproximativ 1500 ml. \u00een 24 de ore), \u015fi \u00eenc\u0103 1000 ml prin piele (transpira\u0163ie), prin pl\u0103m\u00e2ni cu aerul expirat \u015fi prin intestinul gros (fecale).S\u0103rurile minerale \u00eenso\u0163esc apa, fiind prezente \u00een toate lichidele \u015fi celulele din organism. Ele formeaz\u0103 5% din greutatea corpului; se elimin\u0103 zilnic prin urin\u0103, transpira\u0163ie \u015fi fecale \u015fi sunt \u00eenlocuite o dat\u0103 cu hrana, deoarece se g\u0103sesc \u00een toate alimentele \u00een propor\u0163ii variabile. S\u0103rurile minerale intr\u0103 \u00een organism sub form\u0103 de clorurii, fosfa\u0163ii, sulfa\u0163ii de sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier etc.Vitaminele sunt substan\u0163e organice absolut necesare desf\u0103\u015fur\u0103rii normale a proceselor vitale \u00een organism; ele trebuie introduse odat\u0103 cu alimentele deoarece \u00een organism nu se sintetizeaz\u0103 dec\u00e2t vitaminele D, K \u015fi B12 .Vitaminele se g\u0103sesc numai \u00een alimentele proaspete \u015fi lipsesc \u00een cele conservate;au un rol important \u00een procesele de asimilare a alimentelor, de cre\u015ftere a organismului \u015fi servesc ca material pentru sinteza unor fermen\u0163i. Sunt substan\u0163e catalizatoare, ne av\u00e2nd nici un rol nutritiv \u015fi nici energetic. Se cunosc multe vitamine: A, B1, B2, B6, B12, C, D1, D2, E, F, H, K, P, PP.Fiecare vitamin\u0103 are ac\u0163iune specific\u0103, lipsa ei provoc\u00e2nd anumite tulbur\u0103ri. Rela\u0163ia alimentar\u0103 trebuie s\u0103 cuprind\u0103 at\u00e2t substan\u0163e energetice, c\u00e2t \u015fi substan\u0163e plastice \u015fi catalitice necesare organismului.Glucidele din alimenta\u0163ie trebuie s\u0103 fie \u00een cantitate de 300-400 grame pe zi, cresc\u00e2nd la cei care depun eforturi fizice p\u00e2n\u0103 la 500-600 grame. Necesarul de lipide este 2-3 grame pe kilocorp \u00een 24 de ore, cresc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 4-5 grame \u00een caz de activitate fizic\u0103 intens\u0103 sau la cei din regiunile cu clim\u0103 rece.Nevoile de protide sunt mai crescute la copii (3,5 g. pe kilocorp \u00een 24 de ore), dec\u00e2t la adul\u0163i (2 g pe kilocorp \u00een 24 de ore), deoarece la primele  procese plastice (formatoare) ale organismului sunt intense. S\u0103rurile minerale \u015fi vitaminele se g\u0103sesc \u00een alimente consumate. Pentru a asigura necesarul de vitamine este recomandabil s\u0103 se foloseasc\u0103 \u00een alimenta\u0163ie zarzavaturi \u015fi fructe proaspete. Nevoile alimentare sunt mai mici la oamenii de v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, deoarece \u015fi procesele metabolice la ace\u015ftia sunt mai sc\u0103zute.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Schimbul permanent de substan\u0163e \u015fi energie dintre organism \u015fi mediu se nume\u015fte metabolism \u015fi constituie func\u0163ia fundamental\u0103 a vie\u0163ii ; \u00eencetarea metabolismului determin\u0103 moartea organismului. Pentru eliberarea energiei ce se g\u0103se\u015fte acumulat\u0103 \u00een substan\u0163ele alimentare, au loc \u00een organism reac\u0163ii chimice (enzimatice), \u00een urma c\u0103rora rezult\u0103 \u015fi substan\u0163e ce vor fi eliberate \u00een mediul extern. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18736"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18736"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18736\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18736"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18736"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18736"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}