{"id":18709,"date":"2012-01-06T11:24:00","date_gmt":"2012-01-06T11:24:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/ideile-evolutioniste-in-antichitate"},"modified":"2012-01-06T11:24:00","modified_gmt":"2012-01-06T11:24:00","slug":"ideile-evolutioniste-in-antichitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/06\/ideile-evolutioniste-in-antichitate\/","title":{"rendered":"Ideile evolu\u0163ioniste \u00een Antichitate"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Analiza fenomenului evolu\u0163iei biologice, gener\u00e2nd o permanent\u0103 disput\u0103 \u00eentre materialism \u015fi idealism, a \u00eenceput din zorii cunoa\u015fterii \u015fi continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi.
\nMitul crea\u0163iei, n\u0103scut \u00een mintea oamenilor primitivi \u015fi a celor mai mul\u0163i oameni religio\u015fi, are ca element definitoriu imaginea static\u0103 a unei lumi care a fost creat\u0103, iar odat\u0103 ce a fost creat\u0103, nu s-a mai schimbat.\u00cens\u0103 germenii evolu\u0163iei biologice au persistat \u00een min\u0163ile omene\u015fti \u00een decursul anilor \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, s-au transformat \u00een teorii evolu\u0163ioniste, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice fenomenul dezvolt\u0103rii lumii ce ne \u00eenconjoar\u0103 prin sine \u00eens\u0103\u015fi, \u00een baza legit\u0103\u0163ilor istorice.Vechea g\u00e2ndire indian\u0103 avea un sens ad\u00e2nc evolu\u0163ionist, \u00eens\u0103 mitologizat. Zoologul indian Spurway vede \u00een Vishnu simbolul evolu\u0163iei vertebratelor, \u00een zei\u0163a Laksmi \u2013 simbolul selec\u0163iei sexuale, iar \u00een Siva \u2013 discontinuitatea \u00een evolu\u0163ie.\u00cempotriva concep\u0163iilor idealiste s-a pronun\u0163at g\u00e2ndirea materialist\u0103 a \u015fcolilor Samkya \u015fi Ciarvaka.Adep\u0163ii \u015fcolii Samkya sus\u0163ineau c\u0103 nici un suflet perfect autonom nu este capabil s\u0103 influen\u0163eze asupra materiei, deoarece acesta nu posed\u0103 capacitatea de percep\u0163ie, nici dorin\u0163a de activitate, astfel natura exist\u0103 \u00een afar\u0103 de noi.\u015ecolile doctrinei Ciarvaka sus\u0163ineau ideea c\u0103 via\u0163a este indisolubil legat\u0103 de materie, de trup. \u00cen lume, spuneau ele, exist\u0103 numai materie care poate fi redus\u0103 la patru elemente (ciarvaka) primordiale: aerul, focul, apa \u015fi p\u0103m\u00e2ntul. Totul, chiar \u015fi corpul omului, este format din aceste substan\u0163e.\u015ecoala Vaina (o sect\u0103 religioas\u0103 ce lupta pentru eliberarea social\u0103 \u015fi spiritual\u0103, practic\u00e2nd o via\u0163\u0103 sobr\u0103) considera c\u0103 lucrurile sunt formate din particule materiale minuscule invizibile (atomi ). La \u00eembinarea atomilor se formeaz\u0103 corpuri \u015fi obiecte ale naturii, atomii fiind ve\u015fnici \u015fi lipsi\u0163i de form\u0103.Cu toate c\u0103 aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 nu-l recuno\u015ftea pe Dumnezeu drept creator al lumii, ea sus\u0163inea credin\u0163a \u00een sufletul eliberat, care poate poseda perfec\u0163iune divin\u0103, dac\u0103 este eliberat de corp, cur\u0103\u0163it de materie.Demitologizarea real\u0103 a cunoa\u015fterii apare \u00een g\u00e2ndirea Greciei antice. \u00cen cadrul multiplelor forme ale filozofiei grece\u015fti se afl\u0103 \u00een germene aproape toate concep\u0163iile ulterioare ale evolu\u0163iei biologice.Thales din Milet (625-545 \u00ee.e.n.) a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei.Thales presupunea c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul reprezint\u0103 un disc plan ce plute\u015fte mereu pe ape, iar cutremurile de p\u0103m\u00e2nt sunt provocate de valurile apei \u00een vreme de furtun\u0103.Anume apa era considerat\u0103 de Thales ca element comun care st\u0103 la baza \u015fi \u00eenceputul tuturor lucrurilor existente. Din ap\u0103 apar toate fiin\u0163ele, ea fiind ve\u015fnic\u0103 \u015fi infinit\u0103. Thales caut\u0103 motiva\u0163ia mi\u015fc\u0103rii acestei substan\u0163e, presupun\u00e2nd existen\u0163a unui suflet mi\u015fc\u0103tor.Anaximandru din Milet (610 \u2013 546 \u00ee.e.n.) constat\u0103 ac\u0163iunea factorilor mediului asupra organismului.”Animalele, afirm\u0103 Anaximandru, sunt n\u0103scute prin ac\u0163iunea c\u0103ldurii solare asupra m\u00e2lului umed, apoi ele au ie\u015fit pe uscat \u015fi atunci au suferit modific\u0103ri. Primele animale s-au n\u0103scut \u00een ap\u0103, chiar omul se trage din pe\u015fti…”Anaximandru \u00ee\u015fi \u00eenchipuia P\u0103m\u00e2ntul ca un cilindru, ridicat \u00een centrul lumii, nesprijinit pe nimic, fiind astfel precursorul ideii geocentrismului \u00een astronomie.Deoarece Anaximandru nu accepta \u00een calitate de element primordial nici apa, nici aerul \u015fi nici altceva real, propune o nou\u0103 \u00een\u0163elegere a substan\u0163ei primordiale, care este nelimitat\u0103, infinit\u0103, ve\u015fnic\u0103, numit\u0103 apeiron (indefinit). El socotea c\u0103 p\u0103r\u0163ile acesteia se schimb\u0103, \u00eentregul \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne neschimbat. Apeironul, dup\u0103 Anaximandru, con\u0163ine elemente contrare care, elimin\u00e2ndu-se, fac posibil\u0103 dezvoltarea materiei cu c\u0103p\u0103tarea de diverse forme de existen\u0163\u0103.Anaximene din Milet (585 \u2013 525 \u00ee.e.n.), contrar lui Anaximandru, socotea P\u0103m\u00e2ntul un disc plat ce se \u0163ine pe loc \u015fi nu plute\u015fte liber. P\u0103m\u00e2ntul a generat toate planetele \u015fi stelele.La baza existen\u0163ei lucrurilor Anaximene pune o materie infinit\u0103, \u00een continu\u0103 mi\u015fcare, identificat\u0103 de el cu aerul. Acest aer, dilat\u00e2ndu-se, devine foc, iar comprim\u00e2ndu-se, devine v\u00e2nt, apoi nour, ap\u0103, p\u0103m\u00e2nt, piatr\u0103 \u015fi din acestea apar toate elementele. Universul, \u00een acest caz, se formeaz\u0103 f\u0103r\u0103 un amestec oarecare al Zeilor, deoarece ei \u00een\u015fi\u015fi au ap\u0103rut din aer .Xenofan din Colofan (570 \u2013 478 \u00ee.e.n.) \u00eentr-o form\u0103 poetic\u0103 \u015fi adeseori glumea\u0163\u0103 demitologizeaz\u0103 diverse fenomene naturale. Tot ce poate fi n\u0103scut \u015fi cre\u015fte este p\u0103m\u00e2nt \u015fi ap\u0103, chiar \u015fi oamenii \u00ee\u015fi au geneza din p\u0103m\u00e2nt \u015fi ap\u0103.\u00cen viziunea lui Xenofan, Universul nici nu apare din altceva, nici nu se transform\u0103 \u00een ceva, adic\u0103 \u00een plan universal schimbarea nu exist\u0103.Heraclit din Ephes (540 \u2013 480 \u00ee.e.n.) sus\u0163ine c\u0103 apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea vie\u0163uitoarelor este rezultatul unit\u0103\u0163ii \u015fi al luptei contrariilor, care se sus\u0163in reciproc \u015fi determin\u0103 mi\u015fcarea materiei. Anume lui \u00eei apar\u0163ine afirma\u0163ia clasic\u0103 “panta rhei” \u2013 totul curge. Heraclit pune bazele concep\u0163iei automi\u015fc\u0103rii materiei, izvorul mi\u015fc\u0103rii fiind contradic\u0163ia.Heraclit sus\u0163inea c\u0103 la baza dezvolt\u0103rii lumii se afl\u0103 focul, datorit\u0103 contrariilor pe care le con\u0163ine. Lumea \u00eentreag\u0103 se prezint\u0103 ca un foc viu. El scrie: “Aceast\u0103 lume, unic\u0103 \u00een totul, n-a fost f\u0103cut\u0103 de nimeni din zei \u015fi nici din muritori; ea a fost, este \u015fi va fi un foc mereu viu, aprinz\u00e2ndu-se cu m\u0103sur\u0103 \u015fi sting\u00e2ndu-se cu m\u0103sur\u0103”.Cunoa\u015fterea adev\u0103rat\u0103 dup\u0103 Heraclit este posibil\u0103 doar prin cunoa\u015fterea naturii \u00een unitatea \u015fi contrariile ei. Procesul de cunoa\u015ftere este foarte complex \u015fi \u00eembin\u0103 at\u00e2t cunoa\u015fterea senzorial\u0103, c\u00e2t \u015fi cea ra\u0163ional\u0103. \u00cen acela\u015fi timp fenomenele analizate, sim\u0163urile sunt relative. Vorbind despre relativitatea frumosului, Heraclit men\u0163iona: “Cea mai frumoas\u0103 maimu\u0163\u0103 este resping\u0103toare \u00een compara\u0163ie cu genul omenesc, … iar cel mai \u00een\u0163elept dintre oameni \u00een compara\u0163ie cu Dumnezeu pare maimu\u0163\u0103 \u015fi dup\u0103 \u00een\u0163elepciune, \u015fi dup\u0103 frumuse\u0163e, \u015fi dup\u0103 toate celelalte.”Empedocle din Agrigentum (483 \u2013 423 \u00ee.e.n.) sus\u0163ine c\u0103 lumea se dezvolt\u0103 din patru r\u0103d\u0103cini ve\u015fnice: focul, aerul, apa, solul. Lumea lui Empedocle oscileaz\u0103 \u00eentre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Urii \u015fi cea a Iubirii, generatoare de cicluri succesive de via\u0163\u0103.Aceste dou\u0103 principii antagoniste, pe care ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, le trecem la categorii morale, \u00een acele timpuri erau atribuite tuturor obiectelor.Empedocle eviden\u0163ia patru perioade \u00een mersul dezvolt\u0103rii lumii. Prima perioad\u0103 reprezint\u0103 o uniune adev\u0103rat\u0103 a elementelor, generat\u0103 de activitatea prieteniei. A doua perioad\u0103 \u00eenseamn\u0103 intrarea urii \u00een ac\u0163iune \u015fi elementele apar unele dezbinate, altele unite . \u00cen perioada a treia ura cap\u0103t\u0103 o domina\u0163ie absolut\u0103, fapt ce determin\u0103 desp\u0103r\u0163irea complet\u0103 a elementelor. Perioada a patra apare odat\u0103 cu domina\u0163ia prieteniei care iar\u0103\u015fi une\u015fte elementele \u015fi lumea are astfel o dezvoltare ciclic\u0103.Anaxagora din Clazomenes (500 \u2013 428 \u00ee.e.n.) poate fi considerat ca predecesor al teoriei panspermiei (originea cosmic\u0103 a vie\u0163ii), deoarece este autorul concep\u0163iei venirii germenilor vie\u0163ii de pe alte planete .El nu recunoa\u015fte cele patru stihii, ci afirm\u0103 c\u0103 la baza tuturor lucrurilor stau o mul\u0163ime de particule materiale, pe care le nume\u015fte “semin\u0163e” sau “germeni” ai lucrurilor.\u00cen viziunea lui Anaxagora materia cu calit\u0103\u0163ile ei nu are for\u0163\u0103 de mi\u015fcare. Cauza mi\u015fc\u0103rii el o stabile\u015fte \u00een afara ei \u015fi o nume\u015fte “nous” (spirit, ra\u0163iune), ce ofer\u0103 impuls materiei \u015fi genereaz\u0103 o mi\u015fcare ciclic\u0103 general\u0103.Democrit din Abdera (460 \u2013 360 \u00ee.e.n.) este socotit (al\u0103turi de profesorul s\u0103u Leuchip) autorul teoriei atomistice.El sus\u0163ine ideea c\u0103 germenii vie\u0163uitoarelor reprezint\u0103 ni\u015fte microparticule care reproduc \u00een miniatur\u0103 diferite p\u0103r\u0163i ale corpului, \u015fi care migreaz\u0103 \u00een organele reproductive. Democrit sus\u0163ine c\u0103 hazardul este legea de baz\u0103 a naturii pe care noi o ignor\u0103m. Tot el divizeaz\u0103 animalele \u00een dou\u0103 grupe: cele f\u0103r\u0103 s\u00e2nge (nevertebratele ?) \u015fi cele cu s\u00e2nge (vertebratele ?), clasificare care a dominat timp de milenii .Democrit<\/p>\n

sus\u0163inea c\u0103 via\u0163a ia na\u015ftere din umezeal\u0103 cu ajutorul c\u0103ldurii, iar mai departe – din s\u0103m\u00e2n\u0163a fiec\u0103rei viet\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 ajutorul for\u0163elor dumnezeie\u015fti. Vie\u0163uitoarele au ap\u0103rut evolu\u00e2nd treptat: mai \u00eent\u00e2i au ap\u0103rut animalele acvaterestre, apoi cele terestre, schimb\u00e2ndu-\u015fi esen\u0163ial aspectul. Cele mai slab dezvoltate \u015fi neadaptate erau \u00eenl\u0103turate, p\u0103str\u00e2ndu-se doar formele rezistente.Democrit eviden\u0163iaz\u0103 principiul incompatibilit\u0103\u0163ii diferitelor specii, afirm\u00e2nd c\u0103 dup\u0103 cum \u00een lumea atomilor se atrag cei asem\u0103n\u0103tori, a\u015fa \u015fi \u00een lumea animalelor unirea se face cu indivizii de aceea\u015fi specie.Deoarece afirmarea unei necesit\u0103\u0163i cauzale generale este principiul de baz\u0103 al atomi\u015ftilor, Democrit se conduce de un determinant strict. Dup\u0103 p\u0103rerea lui, exist\u0103 numai necesitate, \u00eent\u00e2mplare nu exist\u0103, ea fiind o inven\u0163ie a oamenilor ca rezultat al necunoa\u015fterii lucrurilor.Democrit vorbea \u015fi despre via\u0163a primitiv\u0103 a oamenilor, eviden\u0163iind rolul vorbirii \u015fi al vie\u0163ii \u00een comun. Omul \u00een via\u0163a sa creeaz\u0103 multe lucruri prin imitarea ac\u0163iunilor observate.Hipocrate din Cos (460 \u2013 377 \u00ee.e.n.) realizeaz\u0103 (\u00een colaborare cu elevii s\u0103i) o sintez\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor din medicin\u0103, embriologie, fiziologie, anatomie, expus\u0103 \u00een lucrarea sa \u201cCorpus Hipocraticus \u201d. El a studiat embrionul de g\u0103in\u0103 \u015fi cel uman.Hipocrate este considerat fondatorul medicinii.Hipocrate consider\u0103 c\u0103 germenii noului individ sunt produ\u015fi de c\u0103tre \u00eentregul organism, at\u00e2t de p\u0103r\u0163ile s\u0103n\u0103toase, c\u00e2t \u015fi de cele bolnave. Ca urmare, substan\u0163ele provenite de la organele bolnave vor determina la descenden\u0163i formarea unor organe bolnave . Hipocrate a men\u0163ionat c\u0103 indivizii umani sunt foarte deosebi\u0163i unul de altul \u015fi \u00een acest caz “… medicul trebuie s\u0103 trateze bolnavul, \u015fi nu boala”, care se manifest\u0103 extrem de diferit de la individ la individ . Aristotel din Stagira (384 \u2013 322 \u00ee.e.n.) reprezint\u0103 mintea genial\u0103 a antichit\u0103\u0163ii. El a fost magistrul lui Alexandru cel Mare (Machedon) \u015fi elevul lui Platon. Este bine cunoscut\u0103 afirma\u0163ia lui, care a devenit clasic\u0103 : “Amicus Plato, sed magis amica veritas” (prieten \u00eemi este Platon, dar mai mare prieten \u00eemi este adev\u0103rul).Aristotel este considerat fondatorul zoologiei datorit\u0103 amplelor lui sinteze \u015ftiin\u0163ifice: “Istoria animalelor”, “P\u0103r\u0163ile animalelor”,”Genera\u0163iile animalelor”, “Mi\u015fc\u0103rile animalelor”.Analiz\u00e2nd embrionul de g\u0103in\u0103, el constat\u0103 dezvoltarea progresiv\u0103 a organelor \u00een timpul embriogenezei.Aristotel a fost un adept al concep\u0163iei autogenezei vie\u0163ii. De exemplu, el afirma c\u0103 “vie\u0163uitoarele pot s\u0103 apar\u0103 nu numai la \u00eencruci\u015fare, ci \u015fi din m\u00e2l”. \u00cens\u0103 \u00een ideile sale era fixist, de\u015fi era foarte aproape \u015fi de transformism.\u00cen ce prive\u015fte locul omului, Aristotel \u00eel considera ca pe un animal \u2013 “zoon politikon” \u2013 \u00een care s-au realizat toate inten\u0163iile naturii. El introduce no\u0163iunea de specie ca o categorie logic\u0103 \u015fi aranjeaz\u0103 vie\u0163uitoarele conform “sc\u0103rii grada\u0163iei” naturii, de la plante la animale \u015fi apoi la om.Am men\u0163ionat c\u0103 dup\u0103 ideile sale era fixist, dar aproape de transformism. Mi\u015fcarea la Aristotel reprezint\u0103 starea fireasc\u0103 a naturii, a c\u0103rei dezvoltare nu se poate cunoa\u015fte f\u0103r\u0103 dezv\u0103luirea caracterului mi\u015fc\u0103rii . Mi\u015fcarea nu exist\u0103 ca ceva aparte de obiecte, ea nu este o stare deosebit\u0103 a lucrurilor din natur\u0103. Mi\u015fcarea a fost \u00eentotdeauna \u015fi va exista ve\u015fnic.Sus\u0163in\u00e2nd ideea despre mi\u015fcarea ve\u015fnic\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, Aristotel \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice mi\u015fcarea corpurilor. El recuno\u015ftea mi\u015fcarea intern\u0103, spontan\u0103, de la sine a corpurilor \u015fi a fiin\u0163elor vii. \u00cen acela\u015fi timp, fiind foarte aproape de ideea despre automi\u015fcare, Aristotel nu se men\u0163ine pe aceast\u0103 pozi\u0163ie \u015fi apeleaz\u0103 la un izvor al mi\u015fc\u0103rii, la un motor care trebuie s\u0103 fie nemi\u015fcat, adic\u0103 la Dumnezeu.Mi\u015fcarea este conceput\u0103 ca trecere a materiei din starea ei de posibilitate \u00een actualitate. Materia nu este ceva concret, nu are form\u0103, ci este doar un substrat de propriet\u0103\u0163i. Materia \u00eenc\u0103 nu este realitate, deoarece f\u0103r\u0103 form\u0103 ea este lipsit\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi de energie. Trecerea din posibilitate \u00een realitate presupune leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 a materiei \u015fi a formei. Forma este un \u00eenceput activ, care face materia determinat\u0103 \u015fi este cauza existen\u0163ei materiei \u00een chip concret. Aristotel spunea: “Prin form\u0103 \u00een\u0163eleg esen\u0163a oric\u0103rei fiin\u0163e”. Forma este conceput\u0103 de el ca un principiu imaterial pe care-l nume\u015fte “entelehie”, care ar \u00eensufle\u0163i materia. Entelehia apare ca o inteligen\u0163\u0103 suprem\u0103, ca un spirit universal, ca o g\u00e2ndire care imprim\u0103 universului un scop final.\u00cen concep\u0163ia sa despre suflet Aristotel \u00eencearc\u0103 s\u0103 schi\u0163eze multiplele dependen\u0163e ale sufletului de “st\u0103rile corpului”. El determin\u0103 locul situ\u0103rii sufletului ( \u00een inim\u0103 ), de unde vine c\u0103ldura s\u00e2ngelui, care se r\u0103ce\u015fte \u00een creier \u015fi alimenteaz\u0103 suflarea vie\u0163ii organismului (pneuma). Sufletul este o tendin\u0163\u0103 de participare la eternitate. \u00cen viziunea lui Aristotel prima \u00eensu\u015fire a sufletului este proprietatea de a consuma hran\u0103 \u015fi de a “procrea urma\u015fi”, caracteristic\u0103 tuturor fiin\u0163elor vii \u015fi plantelor. Sufletul este cauza \u015fi \u00eenceputul corpului viu ca izvor al mi\u015fc\u0103rii, ca scop \u015fi ca esen\u0163\u0103 a trupului \u00eensufle\u0163it. Aristotel a efectuat numeroase investiga\u0163ii biologice. El descoper\u0103 pentru prima dat\u0103 diferite organe caracteristice animalelor: vezica urinar\u0103 la broasc\u0103, oviductul la stridii; contribuie la dezvoltarea anatomiei comparate, stabilind analogia \u015fi omologia organelor, precum \u015fi corela\u0163ia dintre organe; divizeaz\u0103 animalele \u00een dou\u0103 grupe: cu s\u00e2nge \u015fi f\u0103r\u0103 s\u00e2nge.\u00cen afirma\u0163iile lui Aristotel putem \u00eent\u00e2lniri idei despre lupta pentru existen\u0163\u0103 (“animalele care tr\u0103iesc \u00een acela\u015fi loc \u015fi folosesc aceea\u015fi hran\u0103, se lupt\u0103 \u00eentre ele”), adaptare ca rezultat al selec\u0163iei naturale (“a\u015fa este pretutindeni unde obiectele luate \u00een totalitate ni se par create pentru ceva; \u00een realitate ele numai s-au p\u0103strat, deoarece datorit\u0103 unei tendin\u0163e interioare s-au ar\u0103tat a fi constituite adecvat condi\u0163iilor”).Aristotel a sugerat ideea de a aranja toate animalele \u00eentr-o singur\u0103 “scala naturae” gradat\u0103 dup\u0103 gradul lor de perfec\u0163iune. La aranjarea animalelor se \u0163inea cont \u015fi de gradul de dezvoltare a organismelor la na\u015ftere. Scara lui Aristotel cuprindea unsprezece trepte, av\u00e2nd zoofitele la baz\u0103 \u015fi omul la treapta superioar\u0103. Ierarhizarea se efectua \u00een baza “puterii sufletului”. Plantele au fost puse la baz\u0103, deoarece se limiteaz\u0103 la capacitatea lor nutritiv\u0103, apoi urmau animalele capabile de senza\u0163ie \u015fi motricitate, \u015fi apoi \u00een v\u00e2rf omul, ca urmare a puterilor ra\u0163iunii .”Scara fiin\u0163elor” a lui Aristotel se baza pe o serie de principii, printre care :\u2013 principiul de \u00eenrudire a fiin\u0163elor;\u2013 principiul ierarhiei fiin\u0163elor;\u2013 principiul continuit\u0103\u0163ii \u015fi trecerii lente.Teophrast din Eres de Lesbos (370 \u2013 287 \u00ee.e.n.) este considerat fondatorul botanicii. Fiind discipolul lui Aristotel, Teophrast generalizeaz\u0103 datele despre plante \u015fi scrie lucrarea “Istoria plantelor”. El sus\u0163ine ideea despre transformarea plantelor sub ac\u0163iunea factorilor mediului, dar admite “metamorfoza” unor plante \u00een altele .Epicur din Samos (341 \u2013 270 \u00ee.e.n.) este un continuator al ideilor materialiste \u00een epoca elinist\u0103. \u00cen filozofia sa a c\u0103p\u0103tat o \u00eensemn\u0103tate dominant\u0103 \u015fi \u015fi-a g\u0103sit dezvoltare teoria atomist\u0103 a lui Democrit.Epicur afirma c\u0103 pentru a deveni fericit, omul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 legile naturii: “F\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163ele naturii nu putem c\u0103p\u0103ta pl\u0103ceri ne\u00eentristate”.Ca \u015fi Democrit, Epicur sus\u0163ine c\u0103 lumea este format\u0103 din atomi care se leag\u0103 \u015fi se combin\u0103 \u00eentre ei. Atomul este o substan\u0163\u0103, un corp material, cu o anumit\u0103 m\u0103rime care include cele trei dimensiuni proprii oric\u0103rei realit\u0103\u0163i materiale. Atomii au o m\u0103rime destul de mic\u0103, de\u015fi nu infinit de mic\u0103, o form\u0103, ce tinde la infinit, \u015fi o greutate, care de asemenea es<\/p>\n

te foarte variabil\u0103. Atomii, care reprezint\u0103 partea material\u0103, \u00eempreun\u0103 cu spa\u0163iul vid alc\u0103tuiesc lumea ce ne \u00eenconjoar\u0103 (Universul).Dup\u0103 p\u0103rerea lui Epicur, Universul, care este format din atomi \u015fi vid, se afl\u0103 \u00een ve\u015fnic\u0103 dezvoltare \u015fi transformare, este ve\u015fnic \u015fi infinit, deoarece ve\u015fnici \u015fi infini\u0163i sunt atomii ce-l formeaz\u0103.De\u015fi nu respinge ideea existen\u0163ei divine, \u00een acela\u015fi timp, Epicur ne vorbe\u015fte despre existen\u0163a vie\u0163ii \u00een toate lumile. Lumea noastr\u0103 este una dintre lumile f\u0103r\u0103 num\u0103r ale Universului infinit (“…\u00een toate lumile exist\u0103 fiin\u0163e vii, plante \u015fi alte obiecte, pe care le vedem \u00een aceast\u0103 lume”).\u00cen interpretarea fenomenelor naturii Epicur a fost un materialist consecvent. El sus\u0163ine c\u0103 lumea natural\u0103 poate fi cunoscut\u0103 doar pornind de la impresiile oferite de sim\u0163uri. Numai senza\u0163ia este adev\u0103rat\u0103 \u015fi sigur\u0103. Sim\u0163urile nu te pot \u00een\u015fela. Eroarea ia na\u015ftere numai \u00een momentul c\u00e2nd interpret\u0103m senza\u0163iile, c\u00e2nd ad\u0103ug\u0103m propriile noastre p\u0103reri. Epicur dezv\u0103luie ideea devia\u0163iei spontane, afirm\u00e2nd c\u0103 “din nimic nu apare nimic; \u00eenceputul libert\u0103\u0163ii \u015fi al dorin\u0163elor trebuie c\u0103utat \u00een elementele din care a luat na\u015ftere lumea”.Idei similare filozofiei grece\u015fti g\u0103sim \u015fi \u00een antichitatea roman\u0103.Lucre\u0163iu Carus (98 \u2013 55 \u00ee.e.n.) sus\u0163ine ideea lui Democrit despre hazard ca baz\u0103 a vie\u0163ii \u00een Universul infinit. \u00cen poemul s\u0103u “De Rerum Natura” d\u0103 o explica\u0163ie evolu\u0163ionist\u0103 originii plantelor \u015fi a animalelor. Lucre\u0163iu poate fi considerat precursor al multor teorii moderne: \u2013 despre selec\u0163ia natural\u0103 ca factor al evolu\u0163iei (afirm\u0103 c\u0103 monstruozit\u0103\u0163ile \u015fi formele mai pu\u0163in dotate sunt eliminate); \u2013 sociobiologiei (eviden\u0163iaz\u0103 rolul limbajului \u015fi al etologiei comparate \u00een comunicarea animalelor);\u2013 teoriilor corpusculare ale eredit\u0103\u0163ii (vorbe\u015fte despre existen\u0163a unor elemente diverse (“primordia multis”) transmise de la tat\u0103 la fiu);Lucre\u0163iu, \u00een continuarea ideilor lui Democrit \u015fi Epicur, sus\u0163ine structura corpuscular\u0103 a tuturor corpurilor materiale din natur\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 totul rezult\u0103 \u00een ultima instan\u0163\u0103 din dou\u0103 principii: plinul (materia compact\u0103) \u015fi vidul (spa\u0163iul compact).Corpurile materiale sunt, \u00een concep\u0163ia lui Lucre\u0163iu, de dou\u0103 feluri: simple \u015fi compuse. Ceea ce este simplu nu poate pieri, atomii nu dispar niciodat\u0103. Sunt supuse dispari\u0163iei \u015fi transform\u0103rii, care au loc \u00een timp, numai corpurile \u015fi fenomenele complexe.Lucre\u0163iu respinge ideile despre autogeneza vie\u0163ii, afirm\u00e2nd c\u0103 “nimic nu apare din nimic”. Orice lucru trebuie s\u0103 aib\u0103 semin\u0163ele din care ar putea s\u0103 apar\u0103. El men\u0163ioneaz\u0103: “Dac\u0103 un lucru ar putea s\u0103 apar\u0103 din nimic, f\u0103r\u0103 a avea nevoie de germeni particulari, apari\u0163ia lui ar fi posibil\u0103 oriunde, oric\u00e2nd \u015fi \u00een orice form\u0103. Omul ar putea ie\u015fi din unda m\u0103rii, p\u0103s\u0103rile \u015fi pe\u015ftii \u2013 din p\u0103m\u00e2nt, cirezi de animale ar c\u0103dea din nori, pe fiecare arbore ar cre\u015fte diferite fructe…”.\u00cen lucr\u0103rile lui Lucre\u0163iu putem \u00eent\u00e2lni referin\u0163e la originea animal\u0103 a omului. El sus\u0163inea c\u0103 oamenii primitivi tr\u0103iau asemenea animalelor. Ei nu cuno\u015fteau focul \u015fi tr\u0103iau izolat, necunosc\u00e2nd nici limba, nici moralitatea. Toate acestea au ap\u0103rut ca rezultat al unui proces \u00eendelungat de dezvoltare. Procesul uman a fost marcat printr-o serie de activit\u0103\u0163i creatoare, cum ar fi cucerirea focului, prelucrarea metalelor, perfec\u0163ionarea uneltelor de munc\u0103, apari\u0163ia vorbirii etc.Lucre\u0163iu era convins c\u0103 religia nu este dec\u00e2t un produs al spaimei \u015fi al ignoran\u0163ei omului primitiv, incapabil s\u0103-\u015fi explice \u00een mod ra\u0163ional fenomenele naturii \u00eenconjur\u0103toare. Zeii nu sunt dec\u00e2t un produs al imagina\u0163iei provocate de team\u0103, spune Lucre\u0163iu, nefiind de acord cu Epicur, care admitea existen\u0163a zeilor \u00een spa\u0163iile dintre lumi.Marcus Tullius Cicero (106 \u2013 43 \u00ee.e.n.), eminent om de stat, celebru orator, om de cultur\u0103, eviden\u0163iaz\u0103 comunitatea dintre om \u015fi natur\u0103, om \u015fi divinitate cu toate c\u0103 nu face o delimitare strict\u0103 a no\u0163iunilor de natur\u0103 \u015fi divinitate.Vorbind despre natura omului, Cicero sus\u0163ine c\u0103 datorit\u0103 permanentelor cicluri \u015fi rotiri ale corpurilor cere\u015fti s-au creat condi\u0163ii favorabile pentru crearea rasei omene\u015fti, care, \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 \u015fi sem\u0103nat\u0103 pe tot \u00eentinsul p\u0103m\u00e2ntului, a fost \u00eenzestrat\u0103 cu darul divin al sufletului. Sufletul a fost s\u0103dit \u00een oameni de c\u0103tre divinitate. De aici \u015fi leg\u0103tura dintre om \u015fi divinitate.Natura a mai \u00eenzestrat f\u0103ptura omeneasc\u0103 cu agerimea min\u0163ii \u015fi a sim\u0163urilor.Cicero eviden\u0163iaz\u0103 rolul vorbirii \u015fi al ra\u0163iunii \u00een perfec\u0163ionarea uman\u0103 .Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n (23 \u2013 79 e.n.) sistematizeaz\u0103 datele din lumea vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103 \u00een renumita sa lucrare: “Historia naturalis” (\u00een 37 de volume).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Analiza fenomenului evolu\u0163iei biologice, gener\u00e2nd o permanent\u0103 disput\u0103 \u00eentre materialism \u015fi idealism, a \u00eenceput din zorii cunoa\u015fterii \u015fi continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Mitul crea\u0163iei, n\u0103scut \u00een mintea oamenilor primitivi \u015fi a celor mai mul\u0163i oameni religio\u015fi, are ca element definitoriu imaginea static\u0103 a unei lumi care a fost creat\u0103, iar odat\u0103 ce a fost creat\u0103, nu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18709"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18709"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18709\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}