{"id":18646,"date":"2012-01-10T09:30:00","date_gmt":"2012-01-10T09:30:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/cum-aparut-viata-2"},"modified":"2012-01-10T09:30:00","modified_gmt":"2012-01-10T09:30:00","slug":"cum-aparut-viata-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/10\/cum-aparut-viata-2\/","title":{"rendered":"CUM A APARUT VIATA?"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
\neste incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul,
\nhidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca
\nun rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al
\nacizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. Gruparile hidrogenului cu
\noxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H
\neste cea mai importanta sursa de energie din materia vie. Principalii componenti ai celulei sunt
\nlipidele, glucidele, proteinele si acizii nucleici. Lipidele reunesc o serie de substante care au ca
\ntrasaturi comune solubilitatea in solventi organici, avand rol pasatic si de rezerva. Glucidele sau
\nhidratii de carbon, dupa numarul monomerilor pot fi monozaharide, ologozaharide sau
\npolozaharide. Zaharurile folosesc in mod special drept combustibil. Proteinele au un rol major in
\norganizarea si reglarea activitatii celulare, in cresterea si inmultirea organismelor vii. Acizii
\nnucleici au un rol esential in perpetuarea vietii, fiind puratatorii si transmitatori codului genetic.
\nCele doua tipuri de acizi nucleici sunt ribonucleic (A.R.N.) respectiv dezoxiribonucleic (A.D.N.)
\nPrincipala caracteristica a materiei vii fata de cea nevie este autoconservarea. In sistemul
\nindividual are loc un continuu proces de autoreproducere a elementelor sale componente. Ca
\nsursa energetica si plastica, la baza acestor procese sta metabolosmul, insusure esentiala a fiintei
\nvii. Metabolosmul se realizeaza prin doua procese antagonice: asimulatia (anabolismul) si
\ndezasimilatia (catabolosmul) care sunt conditionate reciproc.
\nDar un sistem viu, ca sa eziste si sa se reannoiasca ontogenetic si filogenetic trebuie sa
\nproprietatea de a da nastere unui sistem aproximativ identic cu el. Reproducerea este un proces
\nspecific materiei vii si se bazeaza pe insusirile exceptionale ale AND-ului de a se scinda in cele
\ndoua lanturi complementare, fiecare lant vechi functionanad ca matrita pentru sinteza catenei
\ncomplementare.
\nUn mare numar de ipoteze incearca sa explice modul in care s-au format aceste molecule
\norganice. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee sau autogenezei, care a dominat timp
\nse milenii gindirea omeneasca, cu dublul sau substrat materialist si religios. Teoriile moderne
\npledeaza cu dovezi comune si cu forta egala de convingere penru aparitia vietii fie exclusiv pe
\nplaneta noastra (biogeneza), fie pe alte planete (pansermia). Nu absenteaza nici ipotezele dupa
\ncare viata de pe Terra ar fi insamantata de fiinte extraterestre venite de pe planete cu civilizatii
\navansate (exogeneza).
\nConvingerea ca fiintele vii se pot forma si spontan, de la sine, a existat la toate popoarele, inca
\ndin antichitate.Aristotel considera ca viermii, larvele albinelor, capusele, licuricii si alte insecte se
\nformeaza din roua, insectele ar lua nastere din humusul ogoarelor iar broastele si salamandrele
\ndin noroi inchegat. Potrivit savantilor epocii, gastele si ratele s-ar naste din scoicile marilor, care
\nle rindul or ar fi luat nastere din fructele copacilor. Ideea s-a inradacinat atat de adinc incat carnea
\ngastelos si a ratelor a in ceput sa fie considerata mancare de post, iar in 1215, papa Inocentiu
\nalIII-lea a fost nevoit sa emita o bula papala in acest sens.
\nIn secolul al XVII-lea biologia era tot in acelasi loc ca si la inceputul mileniului. Dovada cea mai
\nconcludenta este reteta medicului belgian Van Helmont, pentru obtinerea soarecilor din boabe de
\ngrau invelite intr-o camasa murdara. Dupa 21 de zile, secretiile din camasa, fermentand cu
\nemanatiile cerealelor, dau nastere la soareci vii.Cu greu se poate zdruncina o conceptie formata
\nde-a lungul veacurilor.
\nInsa Pasteur, un urma unor experiente stralucite si incontestabile, a dovedit ca microorganismele
\nnu pot lua nastere din infuzii si solutii organice. Deasemenea, el a indicat izvoarele greselilor
\npredecesorilor si contemporanilor sai. Astfel a fost respinsa ipoteza ca infuziile de putrfactie dau
\nnastere la microbi si ca insasi putrefactia solutiilor respective se datoreste activitatii vitale a
\nmicroorganismelor provenite din exterior. Pansermia parea singura teorie care sa includa oarecum
\nnoilor descoperiri ale lui Pasteur.Principalul argument al teoriei pansermiste este fasptul ca intr-o
\nserie de meteoriti au fost descoperiti compusi ai carbonului si chiar particile organizate,
\nasemanatoare algelor si microorganismelor terestre.
\nParalel cu pansermia se dezvolta o noua ipoteza, care nu are nevoie de probe \u201ccosmice\u201d, ci se
\nsustine prin probe de laborator, ce reconstituie, in conditiile actuale, cum ar fi putut lua nastere
\nviata pe Terra din propria ei protomaterie organica. Adeptii ei sustin ca izvoarele vietii noastre
\ntrebuie cautate in limitele planetei noastre.
\nIn1859 Darwin publica \u201cOrogine Speciilor\u201d, care revolutioneaza stiinta istoriei vietii, oferindu-I
\nsintetic, ratru principii fundamentale: a)speciile nu sunt schimbaoare, apar si dispar; b)procesul de
\nevolutie se desfasoara fara intrerupere; c)toate specille sunt divergentele unor linii evolutive de la
\nstramos la comun; si d)schibarile evolutive sunt datorate selectiei naturale, iar variatiile retinute
\nsunt doar cele folositoare speciei. Dificultatile lui Darwin de a crea o imagine coerenta a
\ndezvoltarii lumii vii pe baza conceptiei sale evolutioniste se datoresc imperfectiunilor cronicii
\ngeologice si, in primul rand, lipsei verigilor de legatura. Valul de cercetari vizand descoperirea
\nacestor verigi declansat de publicarea Originii Speciilor, conduce la completarea treptata a
\ngolurilor din seria evolutiva. Fosilele redau tabloul istoriei vietii, ale carei personaje devin tot mai
\nclare si mai nuantate pe masura sporirii informatiilor palentologice. Chiar in 1861 este descoprit
\nprimul exemplar din Archeopteryx. Dupa 1900 au fost descoperite si alte noduri filogenetice la
\ngranitele dintre clasele de nevertebrate si chiar vertebrate, cum ar fi Seymouria (legatura dintre
\namphibieni si reptile) sau Ichthyostega (puntea dintre amphibieni si pesti crosopterigieni)
\nin prezent, teoria evolutionista cu cea mai larga adeziune este teoria sintetica a evolutionismului,
\ncare reuneste, pe principiul darwinist al selectiei naturale datele geneticii, biochimiei,
\nembriologiei, sistematicii, biogeografiei, ecologiei cu cele ale geologiei si paleontologiei.
\nContrar conce-ptiei darwiniste, care vedea in evolutie un proces desfasurat individual, teoria
\nsintetica trateaza evolutia drept un fenomen populational ce are loc prin selectia mutatiilor aprute
\nin cadrul larg al populatiilor unor specii.
\n Pornindu-se de la datele oferite de G.Simpson, s-au sinteizt proportiile timpului geologic,
\nreducandu-de metaforic varsta pamatului (4,650 miliarde de ani) la un an calendaristic. In aceasta
\ntranspunere cronologica, procariotele au aparut in jurul zilei de 5 mai, eucariotele la inceputul lui
\naugust, cele mai vechi animale multicelulare isi fac aparitia in ultimele zile ale lui octombrie,
\nprimii pesti apar in jur de 29 noiembrie, iar la 4 decembri primele vertebrate terestre, pe 8
\ndecembrie reptilele ca pe 26 decembrie (trecerea de la mezozoic la neozoic), ele sa cunoasca un
\ndramatic declin; intre timp au aparut mamiferele (12 decembrie)si pasarile (19 decembrie), primul
\nhominid (Ramaphitecus) apare in seara zilei de 30 decembrie, iar genul Homo la ora 20:30 in
\nseara ultimei zile a anului, specia carei apartinem, Homo Sapiens, desprinzandu-se numai cu 5
\nminute inaintea Anului Nou.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18646"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18646"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18646\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18646"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18646"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18646"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}