{"id":18611,"date":"2012-01-12T12:06:00","date_gmt":"2012-01-12T12:06:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/balenele"},"modified":"2012-01-12T12:06:00","modified_gmt":"2012-01-12T12:06:00","slug":"balenele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/12\/balenele\/","title":{"rendered":"Balenele"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><p>Balenele sunt printre  cele mai mari animale de pe p\u0103m\u00e2nt, una dintre ele balena albastr\u0103 fiind chiar cel mai mare animal al tuturor vremurilor. Sunt animale bl\u00e2nde, inteligente; se hr\u0103nesc cu microorganisme din ocean planctonul. Cetaceele sunt mamifere marine, c\u00e2ndva, str\u0103mo\u015fii lor au pe uscat. <br \/>\nSe \u00eempart \u00een dou\u0103 mari grupe: cetaceele cu din\u0163i (aici apar\u0163in de exemplu delfinii), respectiv cetaceele cu fanoane (balenele).\u00cen acela\u015fi fel ca \u015fi mamiferele terestre, cetaceele respir\u0103 cu pl\u0103m\u00e2nii, \u00ee\u015fi al\u0103pteaz\u0103 puii, dar prin dezvoltarea unor strategii aparte s-au adaptat foarte bine mediului acvatic.Adaptarea are consecin\u0163e considerabile. Balenele au devenit uria\u015fe: cea mai mare dintre ele, balena albastr\u0103, are in medie 26 de metri \u015fi o greutate corporal\u0103 de 150 de tone. Dimensiunile uria\u015fe s-au dezvoltat datorit\u0103 faptului c\u0103 temperatura apei este mult mai sc\u0103zut\u0103 dec\u00e2t cea a corpului balenelor, astfel \u00eenc\u00e2t asemenea altor animale acvatice, ar pierde foarte mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u015fi ar ajunge repede la hipotermie.Dar cu c\u00e2t corpul este mai mare, cu at\u00e2t suprafa\u0163a raportat\u0103 la greutatea corporal\u0103 este mai mic\u0103.Ca urmare, animalele mari cedeaz\u0103 relativ mai pu\u0163in\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u00een ap\u0103, dec\u00e2t cele de talie mic\u0103. Pentru a \u00eenl\u0103tura riscurile traiului \u00een apele reci, balenele au dob\u00e2ndit ni\u015fte dimensiuni uria\u015fe \u00een cursul evolu\u0163iei. \u00centreaga lor conforma\u0163ie serve\u015fte la economisirea energiei. Stratul adipos cu care sunt \u00eenzestrate ajut\u0103 la p\u0103strarea temperaturii corporale constante la 36-37 de grade C. \u00cen cazul balenei de Groenlanda, acest strat adipos poate avea p\u00e2n\u0103 la 50 de centimetri grosime. Gr\u0103simea nu este \u00eens\u0103 fixat\u0103 de musculatura de dedesupt, ci are o mobilitate considerabil\u0103, alunec\u00e2nd practic peste stratul muscular. Corpul imens al balenelor avanseaz\u0103 mai u\u015for \u00een ap\u0103, deoarece corpul imens nu produce v\u00e2rtejuri, economisind foarte mult\u0103 energie. Gr\u0103simi se stocheaz\u0103 si \u00een ficat iar \u00een oase se depune o cantitate mare de ulei.          Hr\u0103nirea: \u00cen ciuda dimensiunilor uria\u015fe, balenele nu consum\u0103 foarte mult\u0103 hran\u0103. Datorit\u0103 conforma\u0163ei corporale menite s\u0103 economiseasc\u0103 energia, ele nu au nevoie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce cantit\u0103\u0163i prea mari. Se hr\u0103nesc cu mici organisme animale \u015fi vegetale-planctoni. Este cea mai bogat\u0103 surs\u0103 de hran\u0103 pentru mamiferele marine. Planctonii fiind microscopici, nu pot \u00eens\u0103 satisface \u00een totalitate necesarul de hran\u0103 al balenei.\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020\uf020<\/p>\n<p>        Fanoanele:Pentru a se putea s\u0103tura cu plancton, balenele au fost \u00eenzestrate \u00een cursul evolu\u0163iei cu ni\u015fte forma\u0163iuni numite faloane. Acestea la r\u00e2ndul lor se termin\u0103 prin ni\u015fte prelungiri \u00een form\u0103 de perie, func\u0163ion\u00eend ca o sit\u0103. Din tonele de ap\u0103 introdus\u0103 \u00een gur\u0103, ele re\u0163in doar planctonul. Fanoanele au la origine cutele plan\u015feului bucal, nu din\u0163ii. Diferitele specii de balene \u015fi-au dezvoltat propriile fanoane \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 re\u0163in\u0103 diferite componente ale planctonului, \u00een acest fel \u00eemp\u0103r\u0163ind \u00eentre ele resursele de hran\u0103. Cetaceele care au fanoane lunghi \u015fi sub\u0163iri, ca de exemplu balena albastr\u0103, re\u0163in din ap\u0103 microcrustaceele. Balenele care se hr\u0103nesc mai mult de la suprafa\u0163a apei, au nevoie de fanoane mai mari. \u00cen aceast\u0103 categorie intr\u0103 balena de Groenlanda \u015fi balena de Vizcaya. Balena albastr\u0103, balena nordic\u0103 cu \u00eennot\u0103toare sau balena nordic\u0103 iau c\u00e2te o gu\u0103 imens\u0103 de ap\u0103 \u201catac\u00e2nd\u201d din jos sau din lateral milioanele de microorganisme. Capul balenei trebuie s\u0103 fie foarte mare \u015fi puternic pentru a putea rezista la greutatea fanoanelor \u015fi la volumul imens de ap\u0103 care este flitrat\u0103. Lungimea capului balenei de Vizacaya (balena de culoare deschis\u0103) reprezint\u0103 40% din lungimea corporal\u0103 total\u0103, iar vertebrele cervicale sunt sudate \u00eentre ele, pentru a putea men\u0163ine greutatea corpului. Toate speciile de balene duc o via\u0163\u0103 migratoare. Parcurg cu reguralitate, drumurile \u00eentre apele polare, reci \u015fi bogate \u00een hran\u0103 \u015fi apele tropicale, potrivite pentru cre\u015fterea puilor.Balenele nasc o dat\u0103 la 2-3 ani. \u00cen timpul na\u015fterii, femela mam\u0103 este \u00eenconjurat\u0103 de c\u00e2teva \u201cmoa\u015fe\u201d care vor ajuta noul n\u0103scut s\u0103 se men\u0163in\u0103 la suprafa\u0163\u0103 pentru a respira.puiul va suge lapte matern \u015fi are un spor de cre\u015ftere foarte mare. \u00cen apele tropicale balenele adulte nu au hran\u0103 suficient\u0103. Ele vor r\u0103bda de foame p\u00e2n\u0103 la sosirea verii, c\u00e2nd stratul adipos termoizolant al puiului va fi suficient de gros pentru a putea supravie\u0163ui \u00een apele reci \u00een care se hr\u0103nesc.                                                   Clasificare Balenele fac parte din subordinul Mysticeti ordinul Cetacea. Sunt grupate \u00een trei famili, care la r\u00e2ndul lor se \u00eempart \u00een cinci genuri \u015fi \u00een total zece specii.   I  Balenele netede (nu au \u00eennot\u0103toarea dorsal\u0103 \u015fi brazd\u0103 gutural\u0103): 1.Balena groenlandez\u0103-(balaeria misticetus), lungimea medie este de 17 m., greutatea corporal\u0103 60-80 de tone; 2.Balena de Vizacaya-(B. glacialis), lungimea de15 m., greutatea de 50-55 tone; 3.Balena pitic\u0103-(Caperea marginata), lungimea medie 5 m., greutatea de 3-3,5 tone. <\/p>\n<p>\n II  Balene cenu\u015fii (nu au \u00eennot\u0103toare dorsale, cu dou\u0103 brazde guturale scurte: 1.Balena cenu\u015fie-(Eschirichitius robustus), lungimea de 12-15 m., greutate corporal\u0103 medie de 16 tone. III Balene br\u0103zdate (au \u00eennot\u0103toare dorsale \u015fi brazde (cute) guturale foarte pronun\u0163ate.: 1.Balena albastr\u0103-(Balaenoptera musculus), lungimea medie 26 m., greutatea corporal\u0103 150 de tone; 2. Balena nordic\u0103 cu \u00eennot\u0103toare-(B. physalus), lungimea 25 m., greutatea 80 de tone; 3. Balena nordic\u0103-(B. borealis), lungimea 18 m., greutatea 30 de tone; 4. Balena tropical\u0103-(B. endeni), lungimea 13 m., greutatea 26 de tone; 5.Balena cu coa\u015f\u0103-(Megaptera novaeangliae), lungimea 16 m., greutatea de 65 de tone;     6. Balen-\u015ftiuc\u0103-(B. acutorostrata), lungimea de 11 m., greutatea corporal\u0103 de 10 tone.        Balena cu cocoa\u015f\u0103- Este o \u201cc\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103\u201d \u015fi acrobat\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103, chiar dac\u0103 este un lucru greu de crezut despre un animal lung de 14-17 metri \u015fi o greutate de 65 de tone. \u201cC\u00e2ntecul\u201d ei exprim\u0103 at\u00e2t de sugestiv misterele ad\u00e2ncurilor, \u00eenc\u00e2t s-au f\u0103cut numereoase \u00eenregistr\u0103ri de sunet. Fiecare popula\u0163ie de palene cu cocoa\u015f\u0103 are c\u00e2ntecul ei specific, care se modific\u0103 pu\u0163in \u00een fiecare an. Nimeni nu \u015ftie exact rostul c\u00e2ntecelor. Se pare c\u0103 masculii singuratici sunt cei care se fac auzi\u0163i cel mai des, este posibil ca aceste c\u00e2ntece s\u0103 fie un mijloc de a-\u015fi gasi perechea. Se presupune c\u0103 fiecare c\u00e2ntec ar con\u0163ine un mesaj. Vocea balenelor este puternic\u0103, ele pot comunica de la distan\u0163e de p\u00e2na la 185 de kilometri.         Balena de Vizcaya-Este una din speciile amenin\u0163ate cu diapari\u0163ia. Nu are \u00eennot\u0103toare dorsal\u0103 \u015fi nici brazde guturale, are \u00eens\u0103 ni\u015fte proeminen\u0163e pe cap \u015fi \u00een regiunea n\u0103rilor. \u00cen zilele noastre mai exist\u0103 aproximativ 2000 de exemplare. Tr\u0103iesc \u00een apele pu\u0163in ad\u00e2nci, iar pentru \u00eemperechere migreaz\u0103 \u00een apele ecuatoriale, mai calde. Femelele \u00ee\u015fi al\u0103pteaz\u0103 puii \u00een timp de un an, dar \u00eei \u00eengrijesc \u00eenc\u0103 2-3 ani dup\u0103 aceea.         Balena cenu\u015fie-Balena cenu\u015fie st\u0103 \u00een apropierea \u0163\u0103rmului. Vara migreaz\u0103 in regiunile arctice pentru a se hr\u0103ni. \u00cen aceste locuri, ca urmare a prelungiri zilelor lumin\u0103, microorganismele se \u00eenmul\u0163esc, co0nstitiuind o surs\u0103 de hran\u0103 extrem de bogat\u0103. \u00cen apele mici se hr\u0103nesc cu microcrustacee \u015fi alte nevertebrate. Curm\u00e2nd prin sedimentul din fundul oceanului, \u00eempreun\u0103 cu miile de organisme nevertebrate aspir\u0103 \u00een gur\u0103 o cantitate imens\u0103 de n\u0103mol, nisip \u015fi pietri\u015f.  <\/p>\n<p>\n        Balena albastr\u0103-Corpul acesteia, la fel ca \u015fi al celorlartor \u201cbalene br\u0103zdate\u201d are o form\u0103 hidrodinamic\u0103, oric\u00e2t de mare ar fi.\u00cencep\u00e2nd de la b\u0103rbie \u015fi \u00eentinz\u00e2ndu-se posterior p\u00e2n\u0103 la zona abdominal\u0103, se g\u0103se\u015fte un r\u00e2nd de brazde(cute). \u00cen momentul \u00een care balena \u00ee\u015fi umple gura cu ap\u0103, cutele se \u00eentind \u015fi m\u0103resc capacitata cavit\u0103tii bucale.Termina\u0163iunile fanoanelor sunt mai aspre \u015fi re\u0163in aproape exclusiv microcrustaceele. Acestea \u00eei asigur\u0103 \u00een totalitate necesit\u0103\u0163ile de hran\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een timpul migr\u0103rilor respectiv in perioada de reproducere \u00een apele tropicale nici nu rtebuie s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103. <br \/>\nBalena albastr\u0103 poate tr\u0103ii p\u00e2n\u0103 la 80 de ani. \u00cen trecut a fost v\u00e2nat\u0103 excesiv, \u00een prezent fiind o specie pe cale de dispari\u0163ie.Ajunge la maturitate la v\u00e2rsta de 23 de ani, femelele nasc odat\u0103 la 3 ani.Dac\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 protej\u0103m microcrustaceele-hrana principal\u0103 a balenelor albastre;-de efectele nocive ale poluarii apelor din zona Antartic\u0103, atunci popula\u0163ia de balen\u0103 albastr\u0103 chiar &#8211; dac\u0103 nu sunt v\u00e2nate &#8211; nu va mai avea num\u0103rul de exemplare din trecut.\uf077\uf020Balenele cu cocoa\u015f\u0103 sunt juc\u0103u\u015fe \u015fi deosebit de abile; sunt at\u00e2t de puternice \u00eenc\u00e2t ele pot s\u0103rii din ap\u0103. \u00cen reginea Antartic\u0103 se hr\u0103nesc cu microcrustacee \u00een regiunile nordice \u00eens\u0103 cu moruni \u015fi sardele.\uf077\uf020Balena cu cocoa\u015f\u0103 are cele mai mari \u201ctermina\u0163iuni \u00een perie\u201d la nivelul fanoanelor. Balenele \u201cnetede\u201d (f\u0103r\u0103 \u00eennot\u0103toare dorsale) au fanoanele mult mai mari dec\u00e2t cele \u201cbr\u0103zdate\u201d Apratul de filtrare a hranei la balena de Groenlanda are fanoanele de 4 metri lungime. \uf077\uf020Balenele nou nou n\u0103scute de Vizcaya au peste 5 metri lunghime.Femele \u00ee\u015fi \u0163ine puiul de coad\u0103 sau de spate, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 \u00eennoate. \u00cen timpul al\u0103pt\u0103rii trebuie s\u0103 ajung\u0103 sub corpul mamei, \u015fi dup\u0103 un timp hr\u0103nirea va devenii \u201cjoaca\u201d lui preferat\u0103.\uf077\uf020Singurul du\u015fman al balenei cenu\u015fii este orca (balena uciga\u015f\u0103). Aceasta atac\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd puii, pe care p\u0103rin\u0163ii \u00eei ap\u0103r\u0103 cu trupul. Balenele uciga\u015fe pot ataca \u00een grup chiar \u015fi balenele adulte.\uf077\uf020Balena cu cocoa\u015f\u0103 din Alaska are o tehnic\u0103 de v\u00e2n\u0103toare cu totul aparte. Se scufund\u0103 sub bancurile de pe\u015fti, sufl\u00e2nd un \u201cnor de bule de aer\u201d care \u00eei va dezorienta, dup\u0103 care se ridic\u0103 brusc la suprafa\u0163\u0103 \u015fi \u00eei \u00eenghite cu sutele.\uf077\uf020Balena cu cocoa\u015f\u0103 are o \u00eennot\u0103toare dorsal\u0103 mic\u0103, dar cea caudal\u0103 este lat\u0103, iar cele pectorale sunt mai mari dec\u00e2t ale oric\u0103rei cetacee: pot ajunge 4 metri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe p\u0103m\u00e2nt, una dintre ele balena albastr\u0103 fiind chiar cel mai mare animal al tuturor vremurilor. Sunt animale bl\u00e2nde, inteligente; se hr\u0103nesc cu microorganisme din ocean planctonul. Cetaceele sunt mamifere marine, c\u00e2ndva, str\u0103mo\u015fii lor au pe uscat. Se \u00eempart \u00een dou\u0103 mari grupe: cetaceele cu din\u0163i (aici [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18611"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18611"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18611\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18611"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18611"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18611"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}