{"id":18512,"date":"2012-01-30T14:44:00","date_gmt":"2012-01-30T14:44:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/chimia-vietii_30"},"modified":"2012-01-30T14:44:00","modified_gmt":"2012-01-30T14:44:00","slug":"chimia-vietii_30","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/30\/chimia-vietii_30\/","title":{"rendered":"CHIMIA VIE\u0162II"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><p>Chimia vie\u0163ii, sau biochimia, studiaz\u0103 reac\u0163iile chimice care au loc \u00een organismele vii. Ace\u015ftia respect\u0103 acelea\u015fi leAgi ca \u015fi celelalte reac\u0163ii chimice, dar sunt mai complexe.<br \/>\nChimia vie\u0163ii studiaz\u0103 ansablul reac\u0163iilor care au loc \u00een organismele vii, mai ales \u00een unit\u0103\u0163ile lor de baz\u0103, celulele. Fiin\u0163ele vii au nevoie de energie.<br \/>\nOamenii \u015fi animalele \u00ee\u015fi iau energia din alimentele pe care le consum\u0103 (energie chimic\u0103). Alimentele sunt transformate printr-un ansablu de reac\u0163ii chimice, care au loc mai \u00eent\u00e2i la nivelul aparatului digestiv(digestie) \u015fi apoi la nivelul celulelor(respira\u0163ia celular\u0103).<br \/>\nAnumite plante \u015fi microorganisme(fiin\u0163e vii microscopice) \u00ee\u015fi g\u0103sesc altfel energia de care au nevoie. Pentru a se hr\u0103nii, ele transform\u0103 energia luminii solare printr-un proces complex de reac\u0163ii chimice numit fotosintez\u0103.<br \/>\nO reac\u0163ie chimic\u0103: digestia<br \/>\nDigestia este un proces chimic. \u00cen aparatul digestiv, alimentele sunt descompuse \u00een mici molecule numite substan\u0163e nutritive. Aceste substan\u0163e nutritive sunt apoi transportate de s\u00e2nge p\u00e2n\u0103 la celule, unde sufer\u0103 alte transform\u0103ri.<br \/>\nPrincipalele substan\u0163e nutritive sunt lipidele \u015fi glucidele. Lipidele, numite \u015fi \u201c \u201cgr\u0103simi\u201d, provin din materiile grase cum ar fii uleiurile vegetale sau untul. Ele aduc organismului carbon \u015fi hidrogen. Glucidele, numite \u015fi \u201czaharuri\u201d, se divizeaz\u0103 \u00een zaharuri rapide \u015fi zaharuri lente. Primele sunt con\u0163inute \u00een miere, fructe, dulce\u0163uri \u015fi ciocolat\u0103.<br \/>\nAsimilate direct de organism(adic\u0103 transformate \u00een energie), ele aduc organismului energia necesar\u0103 unui efort fizic solicitant \u015fi rapid. Cel de-al doilea tip se g\u0103se\u015fte \u00een cereale(gr\u00e2u, orez, porumb). Ele nu sunt direct asimilate de organism \u015fi constituie o surs\u0103 de energie de mai lung\u0103 durat\u0103. Toate glucidele sunt bogate \u00een carbon, hidrogen \u015fi oxigen.<br \/>\nRespira\u0163ia celular\u0103<br \/>\nVegetale sau animale, toate celulele respir\u0103: aceasta este respira\u0163ia celular\u0103. Ele absorb dioxigen (O2) \u015fi elimin\u0103 dioxid de carbon (CO2). Dioxigenul serve\u015fte la \u201carderea\u201d alimentelor printr-o reac\u0163ie de oxidare.<br \/>\nAceast\u0103 reac\u0163ie se deruleaz\u0103 \u00een mai multe etape. Glucoza (zah\u0103rul)de pild\u0103, este mai \u00eent\u00e2i transformat\u0103 \u00eentr-o molecul\u0103 mai simpl\u0103, acidul piruvic. Mitocondriile, elementele celulei responsabil\u0103 de respira\u0163ia celular\u0103, descompun acest acid \u00een dioxid de carbon \u015fi hidrogen. Dioxidul de carbon este eliminat de celul\u0103: hidrogenul se combin\u0103 cu oxigenul care intr\u0103 \u00een organism atunci c\u00e2nd respir\u0103m, d\u00e2nd ap\u0103.<br \/>\nAnsamblul acestor reac\u0163ii degaj\u0103 o mare cantitate de energie. Aceasta este stocat\u0103 \u00een mici molecule specializate, care o elibereaz\u0103 \u00een func\u0163ie de nevoile celulei.<br \/>\nFotosinteza<br \/>\nPlantele cu clorofil\u0103 se hr\u0103nesc absorbind ap\u0103 \u015fi dioxid de carbon din aer. Pentru aceasta, ele folosesc energia luminii solare: acest proces se nume\u015fte fotosintez\u0103. \u00cen timpul lui, se degajeaz\u0103 dioxigen.<br \/>\nFotosinteza se deruleaz\u0103 \u00een dou\u0103 faze principale. Ziua, plantele capteaz\u0103 energia solar\u0103. Cu ajutorul clorofilei \u015fi a altor pigmen\u0163i prezen\u0163i \u00een frunzele lor, ele folosesc aceast\u0103 energie pentru a descompune apa pe care o absorb \u00een hidrogen \u015fi oxigen. Noaptea, hidrogenul ajut\u0103 la reducerea dioxidului de carbon \u015fi la producerea de glucide, care vor hr\u0103ni planta.<br \/>\nFunc\u0163ionarea acestei mici \u201cuzine chimice vii\u201d depinde de condi\u0163iile exterioare, \u00een special de cantitatea de lumin\u0103 solar\u0103 \u015fi de temperatur\u0103.<br \/>\nTermeni bio-chimici:*celul\u0103=cel mai mic element constitutiv al unei fiin\u0163e vi. O celul\u0103 este \u00een general \u00eenconjurat\u0103 de o membran\u0103. \u00cen interior se g\u0103se\u015fte nucleul \u015fi citoplasma con\u0163in\u00e2nd diferite organite(mitocondrii).<br \/>\n*clorofil\u0103=pigmentul verde din plante care capteaz\u0103 energia razelor solare, necesar\u0103 fotosintezei.<br \/>\n*efect secundar=efect nedorit al unui medicament, care se manifest\u0103 la dozele recomandate.<br \/>\n*fotosintez\u0103=proces \u00een timpul c\u0103reia plantele, datorit\u0103 clorofilei, fabric\u0103(sintetizeaz\u0103)glucide, folosindu-se de ap\u0103, dioxid de carbon \u015fi energia razelor solare.<br \/>\n*glucid=denumire dat\u0103 de chimi\u015fti unei substan\u0163e organice numit\u0103 \u00een mod curent zah\u0103r.<br \/>\n*lipid= denumire dat\u0103 de chimi\u015fti unei substan\u0163e organice numit\u0103 \u00een mod curent gr\u0103sime.<br \/>\n*principiu activ=substan\u0163\u0103 activ\u0103 con\u0163inut\u0103 \u00eentr-un medicament care ac\u0163ioneaz\u0103 \u00eempotriva unei anumite boli.<br \/>\n*substan\u0163\u0103 nutritiv\u0103=substan\u0163\u0103 con\u0163inut\u0103 \u00een alimente, care poate fi utilizat\u0103 direct de organism, f\u0103r\u0103 a mai fi transformat\u0103.<br \/>\nChimia medicamentelor<br \/>\nUn medicament este o substan\u0163\u0103 sau un compus administrat omului ca tratament \u00eempotriva unei boli, pentru a preveni o \u00eemboln\u0103vire sau pentru a stabili un diagnostic.<br \/>\nChimistul \u015fi medicul elve\u0163ian Paracelsus(1493-1514), \u00een secolul al XVI-lea, a fost primul care a definit principiul dup\u0103 care fiec\u0103rei boli \u00eei corespunde un medicament specific. Trebuie deci c\u0103utat medicamentul \u00een func\u0163ie de maladia pe care dorim s\u0103 o trat\u0103m. Ast\u0103zi, cercetarea \u00een domeniul medicamentelor revine, \u00eenainte de toate, chimi\u015ftilor. Ace\u015ftia lucreaz\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 colaborare cu medicii \u015fi farmaci\u015ftii. \u00cempreun\u0103, ei ajut\u0103 la progresul farmacologiei, \u015ftiin\u0163a medicamentelor.<br \/>\nPrincipul activ al unui medicament<br \/>\nPentru a u\u015fura anumite suferin\u0163e, s-au folosit mai \u00eent\u00e2i plantele administrate ca ceaiuri, prafuri sau alifii. \u00cen trecut, unele maladii de inima erau tratate cu ceaiuri de mu\u015fe\u0163el, o plant\u0103 ale c\u0103rei flori purpurii, galbene sau albe seam\u0103n\u0103 cu degetele de unei m\u0103nu\u015fi. Ast\u0103zi, nu se mai folosesc plantele \u00een acest mod. Chimistul s\u0103 extrag\u0103 din plante substan\u0163\u0103 pur\u0103 care ac\u0163ioneaz\u0103 asupra maladiei respective: e ceea ce constituie principiul activ al unui medicament.<br \/>\nAstfel, principiul activ al dege\u0163elului, numit \u201cdigitalin\u0103\u201d, este ast\u0103zi folosit pentru tratarea bolilor cardiace. Tot astfel, febra provocat\u0103 de malarie se trata \u00een trecut cu scoar\u0163a unui copac tropical, arborele de chinin\u0103: ast\u0103zi folosim principiul s\u0103u activ, chinina. Principiul activ are avantajul c\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 mereu acelea\u015fi propriet\u0103\u0163i, \u00een timp ce propriet\u0103\u0163ile plantelor variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de anotimp.<br \/>\nPrincipiul activ poate fi utilizat \u015fi introdus \u00een organism sub diferite forme: pilule, capsule, comprimate, produse injectabile.<br \/>\nMedicamente sintetice<br \/>\nChimia este mai eficace dec\u00e2t scoar\u0163a arborelui de chinin\u0103. Dar, pentru cercet\u0103tori, aceast\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a efectului nu este suficient\u0103. Pentru a \u00eent\u0103ri ac\u0163iunea chininei \u015fi a-i elimina efectele secundare, adic\u0103 efectele sale nedorite asupra altor p\u0103r\u0163i ale organismului, chimi\u015ftii modific\u0103 molecula de chinin\u0103.<br \/>\nPentru aceasta, ei urm\u0103resc mai \u00eent\u00e2i drumul medicamentului \u00een organismul uman, observ\u0103 efectul acestuia asupra diferitelor organe, \u015fi apoi modul \u00een care organismul prelucreaz\u0103 respectiv medicamentul.<br \/>\nAceste observa\u0163ii le dau posibilitatea s\u0103 \u201credeseneze\u201d molecula, pentru a crea una nou\u0103. \u00cen acest fel au fost puse la punct antibiotice din ce \u00een ce mai eficace. Aceste medicamente au proprietatea de a bloca \u00eenmul\u0163irea bacteriilor care sunt la originea maladiilor. Pentru a g\u0103sii antibioticul care va ac\u0163iona asupra unei anumite bacterii, se face o antibiogram\u0103. Bacteriile care se b\u0103nuiesc a fi responsabile de infec\u0163ia pe care vrem s\u0103 o trat\u0103m sunt puse \u00eentr-un mediu hr\u0103nitor, unde se pot dezvolta. Pe suprafa\u0163a acestui mediu se picur\u0103 apoi diferite antibiotice.<br \/>\nBacteriile nu se mai \u00eenmul\u0163esc \u00een contact cu antibioticul la care sunt sensibile.<br \/>\nCrearea unui medicament<br \/>\n\u00centre momentul \u00een care un medicament este creat \u00een laborator \u015fi cel \u00een care este introdus \u00een farmacii, pot trece foarte mul\u0163i ani. Dup\u0103 ce sunt stabilite caracteristicile fizice \u015fi chimice ale noii molecule, \u00eencep test\u0103rile. Dac\u0103 medicamentul este, de exemplu, menit s\u0103 ac\u0163ioneze asupra ficatului, el este introdus \u00eentr-o cultur\u0103 de celule ale ficatului. Apoi este introdus \u00eentr-un ficat de origine animal\u0103. Dac\u0103 rezultatele sunt \u00eencurajatoare, \u00eencep test\u0103rile pe animale.<br \/>\nCercet\u0103torii evalueaz\u0103 atunci eficacitatea noului produs, modul \u00een care se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een organismul viu, efectele sale secundare. Dac\u0103 rezultatele sunt satisf\u0103c\u0103toare, se \u00eencep test\u0103rile pe oameni, sub un strict control medical. Dup\u0103 numeroase teste, care pot dura mai mul\u0163i ani, medicamentul prime\u015fte sau nu autoriza\u0163ia de a fi scos pe pia\u0163\u0103.<br \/>\nAntibioticele<br \/>\nAntibioticele sunt medicamente care \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea bacteriilor sau le distrug. Antibioticele se mai folosesc \u00een tratarea bolilor infec\u0163ioase cum sunt : gripa, tuberculoza.<br \/>\n\u00cen func\u0163ie de structura moleculei lor, antibioticele atac\u0103 bacteriile \u00een mod diferit.<br \/>\nO bacterie este format\u0103 dintr-un nucleu \u015fi o citoplasm\u0103 \u00eenchise \u00eentr-o membran\u0103 exterioar\u0103 \u015fi protejate de un \u00eenveli\u015f exterior. Un antibiotic cum este penicilina atac\u0103 \u015fi distruge \u00eenveli\u015ful exterior al bacteriei. Altele (streptomicina) distrug membrana care \u00eenvele\u015fte citoplasma, iar altele (tetraciclina) ac\u0163ioneaz\u0103 direct asupra nucleului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Chimia vie\u0163ii, sau biochimia, studiaz\u0103 reac\u0163iile chimice care au loc \u00een organismele vii. Ace\u015ftia respect\u0103 acelea\u015fi leAgi ca \u015fi celelalte reac\u0163ii chimice, dar sunt mai complexe. Chimia vie\u0163ii studiaz\u0103 ansablul reac\u0163iilor care au loc \u00een organismele vii, mai ales \u00een unit\u0103\u0163ile lor de baz\u0103, celulele. Fiin\u0163ele vii au nevoie de energie. Oamenii \u015fi animalele \u00ee\u015fi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18512"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18512"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18512\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}