{"id":18501,"date":"2012-01-30T14:48:00","date_gmt":"2012-01-30T14:48:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/atomi-si-molecule-2"},"modified":"2012-01-30T14:48:00","modified_gmt":"2012-01-30T14:48:00","slug":"atomi-si-molecule-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/30\/atomi-si-molecule-2\/","title":{"rendered":"Atomi si Molecule"},"content":{"rendered":"
<\/div>

1. Generalit\u0103\u0163i
\nOrice material este compus din particule mici numite atomi. Acestea sunt at\u00e2t de mici \u00eenc\u00e2t \u00eencap cu milioanele pe v\u00e2rful unui ac. Gruparea mai multor atomi formeaz\u0103 molecule; cele mai mari grup\u0103ri de acest gen con\u0163in mai multe mii de atomi.
\nIdeea c\u0103 orice material se compune din particule mici a ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din vremea Grecei Antice. \u00cen jurul anului 420 i.e.n. filozoful Democrit a ajuns la concluzia c\u0103 materia se compune din particule mici indivizibile. Aceste particule se numesc \u015fi ast\u0103zi atomi, dup\u0103 cuv\u00e2ntul grecesc atomos, adic\u0103 indivizibil.
\nAl\u0163i filozofi aveau teorii diferite. \u00cen secolul IV \u00ee.e.n. Aristotel era de p\u0103rere c\u0103 fiecare material se compune din patru elemente de baz\u0103: p\u0103m\u00e2nt, aer, foc, ap\u0103 -, numai c\u0103 \u00een cantit\u0103\u0163i diferite. Aceasta a fost o teorie acceptat\u0103 pe larg p\u00e2n\u0103 la \u00eenceput secolului XVII. Obiectivul alchimiei a fost crearea \u201celixirului vie\u0163ii\u201d, o b\u0103utur\u0103 care ar da via\u0163\u0103 etern\u0103 omului. Un alt obiectiv a fost \u00eembog\u0103\u0163irea prin transformarea metalelor obi\u015fnuite \u00een aur. Mul\u0163i alchimi\u015fti s-au l\u0103udat c\u0103 au rezolvat aceste probleme, dar \u00een realitate nici unul nu a avut succes.
\n2. Teoria revolu\u0163ionar\u0103 a lui Dalton
\nC\u00e2\u0163iva oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 au r\u0103mas \u00een continuare de p\u0103rere c\u0103 materia se compune din atomi, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 1800 nu a existat nici o dovad\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 care s\u0103 sus\u0163in\u0103 aceast\u0103 teorie. Un chimist \u015fi scriitor englez, John Dalton, a realizat experien\u0163e cu gaze, mai precis a cercetat modul de combinare \u00eentre ele. A determinat de exemplu, c\u0103 hidrogenul \u015fi oxigenul se combin\u0103 \u00eentotdeauna \u00een acela\u015fi raport de greutate spre a forma apa. La rezultate similare au ajuns \u015fi al\u0163i cercet\u0103tori, \u00eens\u0103 Dalton a fost primul care a \u00een\u0163eles implica\u0163iile acestora. El a concluzionat c\u0103 materiile sunt compuse din atomi \u015fi c\u0103 atomii unei substan\u0163e primare au to\u0163i aceea\u015fi greutate. Daca dou\u0103 substan\u0163e primare se combin\u0103 \u00eentre ele atunci atomii se unesc \u00eentotdeauna \u00een acela\u015fi raport cantitativ. Teoria de atom daltoniana a explicat cauza din care atomii se combin\u0103 \u00eentotdeauna \u00een acela\u015fi raport cantitativ \u015fi a creat un punct de plecare pentru al\u0163i cercet\u0103tori spre examinarea \u00een detaliu a materiei.
\nMateria se compune deci din atomi, dar oare atomii din ce se compun? Primele indicii \u00een acest sens au ap\u0103rut spre sf\u00e2r\u015fitul anilor 1800, c\u00e2nd cercet\u0103torii au examinat trecerea electricit\u0103\u0163ii prin aerul rarefiat dintr-un tub de sticl\u0103. Tubul a emis din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd lumina verde, \u00een momentele \u00een care s-a aplicat o tensiune \u00eenalt\u0103 pe cele dou\u0103 pl\u0103cu\u0163e de metal, introduse \u00een gaz, sau altfel spus electrozi.
\nAceast\u0103 luminozitate era produs\u0103 de radia\u0163ia invizibil\u0103 care pornea de pe electrodul negativ \u015fi se lovea de peretele tubului de sticl\u0103.
\n\u00cen anii 1890 fizicianul britanic J.J. Thomson a ar\u0103tat c\u0103 aceste raze catodice, dup\u0103 cum se numeau \u00een acea vreme, sunt de fapt curen\u0163i de particule purt\u0103toare de sarcini negative. \u00cen acea vreme s-a presupus c\u0103 electronii sunt smul\u015fi \u00eentr-un mod oarecare din atomi, dar nu era de loc clar\u0103 organizarea lor din interiorul atomului. Ipoteza lui Thomson era c\u0103 atomii seam\u0103n\u0103 \u00eentr-un fel cu o budinca de stafide: mai multe particule cu sarcina negativa- electronii, sunt incorporate intr-o materie voluminoasa dar u\u015foara, de forma sferic\u0103. Experien\u0163ele elaborate \u015fi realizate ulterior pentru clarificarea structurii interne a atomului au infirmat teoria lui Thomson.
\n3. Modelul Rutherford
\n\u00cen 1911, un coleg al lui Thomson, Ernest Rutherford, n\u0103scut \u00een Noua Zeeland\u0103, dar care a lucrat \u00een Marea Britanie, a schi\u0163at o nou\u0103 structura atomic\u0103, care a dat r\u0103spuns la fenomenele observate \u00een experimente. \u00cen conformitate cu aceasta, mijlocul atomului sau altfel spus nucleul, are sarcina pozitiv\u0103 \u015fi este relativ greu. \u00cen jurul lui se rotesc electronii: particule foarte mici \u015fi u\u015foare, purt\u0103toare de sarcin\u0103 negativ\u0103.
\nRutherford nu a realizat \u00eens\u0103 c\u0103 nucleul atomic se compune de regula din mai multe tipuri de particule: unele cu sarcina pozitiva \u015fi altele f\u0103r\u0103 sarcin\u0103. Existenta particulelor cu sarcina pozitiv\u0103 – a protonilor \u2013 s-a dovedit \u00een jurul anului 1920. Particulele f\u0103r\u0103 sarcin\u0103 electric\u0103 au fost descoperite \u00een 1932 de Sir James Chadwick, care le-a denumit neutroni. Prin aceasta s-a completat modelul de atom prin care putem \u00een\u0163elege comportamentul materiei.
\n4. Elemente
\nElementele sunt acele substan\u0163e, \u00een care fiecare atom are acela\u015fi num\u0103r de protoni. Acest num\u0103r comun de protoni indica num\u0103rul atomic al elementului. Exista \u00een totalitate un num\u0103r de 92 de elemente \u00een natur\u0103. \u00cen atomii lor, num\u0103rul protonilor poate varia de la 1 la 92. Prin intermediul unor echipamente speciale, numite acceleratoare de particule se pot produce alte c\u00e2teva elemente care sa con\u0163in\u0103 mai mul\u0163i protoni.
\n\u00cen multe substan\u0163e, atomii formeaz\u0103 grup\u0103ri numite molecule. Gazul de hidrogen este format tot din molecule, fiecare molecul\u0103 fiind compus\u0103 din doi atomi de hidrogen. \u015ei apa este o compozi\u0163ie: molecula de ap\u0103 con\u0163ine doi atomi de hidrogen \u015fi un atom de oxigen. Exist\u0103 numeroase molecule care con\u0163in un num\u0103r mult mai mare de atomi: proteinele din organismele vii sunt compuse din molecule sofisticate, num\u0103rul atomilor ajung\u00e2nd la ordinul miilor.
\nUnele elemente se g\u0103sesc \u00een natur\u0103 numai compuse. Spre exemplu sodiul este un metal, care intr\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu alte metale at\u00e2t de repede \u00eenc\u00e2t niciodat\u0103 nu poate fi g\u0103sit \u00een natur\u0103 \u00een forma pur\u0103, primar\u0103. Forma cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 este compozi\u0163ia cu clorul, \u015fi anume clorura de sodiu, adic\u0103 sarea de buc\u0103t\u0103rie. Sodiul este un metal, se extrage din aceast\u0103 compozi\u0163ie, \u015fi adesea se utilizeaz\u0103 pentru producerea altor substan\u0163e.
\n5. Leg\u0103turi chimice
\nAtomii din molecule pot fi lega\u0163i sau conecta\u0163i \u00een mai multe moduri, dar de fiecare dat\u0103 implic\u0103 un schimb de electroni sau punerea lor \u00een comun pentru a se ajunge la structura stabil\u0103 de octet sau de dublet. Cele dou\u0103 tipuri simple de leg\u0103turi chimice sunt leg\u0103tura covalent\u0103 \u015fi ionic\u0103.
\n\u00cen leg\u0103tura covalent\u0103 atomii pun \u00een comun electroni. \u00cen molecula de hidrogen, cei doi atomi de hidrogen sunt lega\u0163i printr-o leg\u0103tur\u0103 covalent\u0103. Cei doi electroni apar\u0163in\u00e2nd celor doi atomi de hidrogen se rotesc \u00een jurul ambelor nuclee, \u015fi astfel stau \u00eempreun\u0103. Leg\u0103tura covalent\u0103 se realizeaz\u0103 \u00eentre dou\u0103 metale sau nemetale.
\nLa leg\u0103tura ionic\u0103 un atom cedeaz\u0103 unul sau mai mul\u0163i electroni atomului pereche, iar leg\u0103tura \u00eentre ele se datoreaz\u0103 for\u0163ei de atrac\u0163ie electrostatice. \u00cen mod normal num\u0103rul protonilor pozitivi dintr-un atom coincide cu num\u0103rul electronilor negativi. Aceste sarcini de m\u0103rimi egale dar de sens contrar se anuleaz\u0103 reciproc, astfel atomul nu are sarcina electric\u0103. Dac\u0103 \u00eens\u0103 atomul pierde electroni, atunci sarcina pozitiv\u0103 va fi preponderent\u0103, iar atomul care a primit electroni va fi de sarcin\u0103 negativ\u0103. Ace\u015fti atomi care prezint\u0103 o sarcin\u0103 global\u0103 pozitiv\u0103 sau negativ\u0103, se numesc ioni. Ionii cu sarcini de sens opus se atrag, \u015fi tocmai aceast\u0103 for\u0163\u0103 de atrac\u0163ie men\u0163ine leg\u0103tura \u00eentre atomi. Molecula din sarea de buc\u0103t\u0103rie se formeaz\u0103 printr-o asemenea leg\u0103tur\u0103 ionic\u0103: un atom de sodiu cedeaz\u0103 un electron unui atom de clor. Leg\u0103tura ionic\u0103 se realizeaz\u0103 \u00eentre un metal \u015fi un nemetal.
\nAtomii unui element oarecare au \u00eentotdeauna acela\u015fi num\u0103r de protoni. Num\u0103rul neutronilor \u00eens\u0103 poate fi diferit. De exemplu, \u00een carbonul natural num\u0103rul neutronilor din nucleu este \u00een general de \u015fase, dar
\n\u00eentr-un procentaj de aproximativ unu la sut\u0103 acest num\u0103r este de \u015fapte. Ace\u015fti atomi diferi\u0163i ai aceluia\u015fi element se numesc izotopi. Ace\u015ftia nu difer\u0103 \u00een caracterul lor chimic: fiecare formeaz\u0103 acelea\u015fi compozi\u0163ii cu diferitele materiale, dar difer\u0103 \u00een caracteristicile lor fizice, de exemplu \u00eenghea\u0163\u0103 sau \u00eencep fierberea la temperaturi diferite.
\nC\u00e2nd cercet\u0103torii vorbesc despre un anumit izotop al unui element, atunci \u00eel definesc prin num\u0103rul atomic, adic\u0103 prin num\u0103rul total al protonilor \u015fi neutronilor. De exemplu izotopului cel mai r\u0103sp\u00e2ndit \u00een natura al carbonului este atomul carbon-12, \u00een care exist\u0103 \u015fase protoni \u015fi \u015fase neutroni. Dac\u0103 \u00een izotopul mai rar exist\u0103 cu un neutron mai mult, atunci acesta este izotopul de carbon-13.
\n6. Masa atomic\u0103
\nMasa protonului \u015fi a neutronului este aproape aceea\u015fi; de circa 1800 ori masa electronului. Astfel, dac\u0103 vrem s\u0103 ne referim la masa atomului, de obicei este suficient s\u0103 indic\u0103m masa atomic\u0103 a elementului respectiv, care este egal\u0103 cu num\u0103rul total al protonilor \u015fi neutronilor, deci este \u00eentotdeauna un num\u0103r \u00eentreg.
\nMasa atomic\u0103 relativ\u0103 a unui element (sau greutatea atomic\u0103 relativ\u0103) este media maselor izotopilor ce se \u00eent\u00e2lnesc \u00een natur\u0103, unitatea fiind 1\/12 din masa atomic\u0103 a izotopului de carbon-12. Masa moleculara relativ\u0103 a unei substan\u0163e este suma maselor atomice ale tuturor atomilor din molecula respectiv\u0103.
\n7. Complexitatea atomului
\nDe \u00eendat\u0103 ce James Chadwick a descoperit neutronul \u00een 1932, s-a crezut c\u0103 se cunoa\u015fte perfect structura atomului. De atunci \u00eens\u0103, cercet\u0103torii care au realizat experimente cu ajutorul acceleratoarelor de particule, au descoperit \u00eenc\u0103 peste o sut\u0103 de particule diferite \u00een atom, iar fiecare descoperire nou\u0103 a ridicat \u015fi mai multe \u00eentreb\u0103ri. Din fericire pentru explicarea comportamentului materiei, \u00een marea majoritate a cazurilor, este de ajuns \u015fi acest model mai simplu.
\n\u00cenc\u0103 din antichitate unii filozofi greci au emis ipoteza dup\u0103 care materia este format\u0103 din particule foarte mici, indivizibile, numite atomi ( \u00een limba greac\u0103 \u00eensemn\u00e2nd indivizibil).
\nTeoria atomic\u0103 a secolului al XIX lea este \u00eent\u0103rit\u0103 prin ipoteza lui A.Avogadro (1811) care a permis m\u0103surarea maselor moleculare \u015fi atomice.
\nDac\u0103 \u00een secolul al XIX lea atomul era considerat indivizibil, indestructibil \u015fi invariabil, ast\u0103zi s-a stabilit c\u0103 atomii la r\u00e2ndul lor sunt forma\u0163i din alte particule.
\nAtomul reprezint\u0103 cea mai mic\u0103 particul\u0103 dintr-o substan\u0163\u0103 simpl\u0103 \u015fi pur\u0103 care poate exista \u015fi poate fi studiat\u0103 independent.
\nFiecare atom este format dintr-un nucleu cu sarcin\u0103 electric\u0103 pozitiv\u0103, \u00eenconjurat de unul sau mai mul\u0163i electroni, aceste particule av\u00e2nd sarcin\u0103 electric\u0103 negativ\u0103.
\nTo\u0163i atomii unui element sunt identici \u00eentre ei, adic\u0103 to\u0163i au aceea\u015fi m\u0103rime, propriet\u0103\u0163i oricare ar fi compozi\u0163ia \u015fi propriet\u0103\u0163ile substan\u0163ei din moleculele c\u0103rora fac parte . De exemplu, atomii de hidrogen sunt identici chiar dac\u0103 fac parte din moleculele unor substan\u0163e at\u00e2t de diferite cum ar fi : apa, amoniacul, acidul sulfuric, hidrogenul liber, etc.
\nAtomii sunt \u00een continu\u0103 mi\u015fcare, ei se pot desface din moleculele \u00een care se g\u0103sesc \u015fi apoi se pot regrupa altfel, form\u00e2nd molecule noi.
\nDeoarece atomii sunt cele mai mici particule ale elementelor ce pot forma combina\u0163ii chimice se poate spune c\u0103 ei reprezint\u0103 limita divizibilit\u0103\u0163ii chimice a materiei.
\nAtomii aceluia\u015fi element care ocup\u0103 to\u0163i acela\u015fi loc \u00een tabelul periodic al elementelor, dar au mase atomice diferite se numesc izotopi ( \u00een grece\u015fte isos = acela\u015fi, topos = loc).
\nAtomii din molecule pot fi lega\u0163i sau conecta\u0163i \u00een mai multe moduri, dar de fiecare dat\u0103 implic\u0103 un schimb de electroni sau punerea lor \u00een comun. Cele dou\u0103 tipuri simple de leg\u0103turi chimice sunt leg\u0103tura covalent\u0103 \u015fi ionic\u0103.
\n\u00cen leg\u0103tura covalent\u0103 atomii pun \u00een comun electronii. \u00cen molecula de hidrogen, cei doi atomi de hidrogen sunt lega\u0163i printr-o leg\u0103tur\u0103 covalent\u0103. Cei doi electroni apar\u0163in\u00e2nd celor doi atomi de hidrogen se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul ambelor nuclee, \u015fi astfel stau \u00eempreun\u0103.
\nLa leg\u0103tura ionic\u0103 un atom cedeaz\u0103 unul sau mai mul\u0163i electroni la atomul pereche, iar leg\u0103tura \u00eentre ele se datoreaz\u0103 for\u0163ei de atrac\u0163ie electrostatice. \u00cen mod normal num\u0103rul protonilor pozitivi dintr-un atom coincide cu num\u0103rul electronilor negativi. Aceste sarcini de m\u0103rimi egale dar de sens contrar se anuleaz\u0103 reciproc, astfel global atomul nu are sarcin\u0103 electric\u0103. Dac\u0103 \u00eens\u0103 atomul pierde electroni, atunci sarcina pozitiv\u0103 va fi preponderent\u0103, iar atomul care a primit electroni va fi de sarcin\u0103 negativ\u0103. Ace\u015fti atomi, care prezint\u0103 o sarcin\u0103 global\u0103 pozitiv\u0103 sau negativ\u0103, se numesc ioni. Ionii cu sarcini de sens opus se atrag, \u015fi tocmai aceast\u0103 for\u0163\u0103 de atrac\u0163ie men\u0163ine leg\u0103tura \u00eentre atomi. Molecula din sarea de buc\u0103t\u0103rie se formeaz\u0103 printr-o asemenea leg\u0103tur\u0103 ionic\u0103: un atom de sodiu cedeaz\u0103 un electron unui atom de clor.
\nAce\u015fti atomi diferi\u0163i ai aceluia\u015fi element nu difer\u0103 \u00een caracterul lor chimic: fiecare formeaz\u0103 acelea\u015fi compozi\u0163ii cu diferitele materiale, dar difer\u0103 \u00een caracteristicile lor fizice, de exemplu, \u00eenghea\u0163\u0103 sau \u00eencep fierberea la temperaturi diferite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1. Generalit\u0103\u0163i Orice material este compus din particule mici numite atomi. Acestea sunt at\u00e2t de mici \u00eenc\u00e2t \u00eencap cu milioanele pe v\u00e2rful unui ac. Gruparea mai multor atomi formeaz\u0103 molecule; cele mai mari grup\u0103ri de acest gen con\u0163in mai multe mii de atomi. Ideea c\u0103 orice material se compune din particule mici a ap\u0103rut \u00eenc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18501"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18501"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18501\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18501"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18501"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18501"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}