{"id":18498,"date":"2012-01-30T14:50:00","date_gmt":"2012-01-30T14:50:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/apa-h2o"},"modified":"2012-01-30T14:50:00","modified_gmt":"2012-01-30T14:50:00","slug":"apa-h2o","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/30\/apa-h2o\/","title":{"rendered":"Apa H2O"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Peste 2\/3 din supafa\u0163a terestr\u0103 este ocupat\u0103 de m\u0103ri \u015fi oceane, care formeaz\u0103 Oceanul Planetar. Terra este supranumit\u0103 \u015fi \u201cplaneta albastra\u201d datorit\u0103 acestui fapt.
\nDin suprafa\u0163a total\u0103 a pam\u00e2ntului, evaluat\u0103 la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil.km2, adica 70,8%. Se estimeaz\u0103 c\u0103 planeta dispune de 1,37 mild. km3 de apa, dar circa 97,2% este constituit\u0103 din apa m\u0103rilor \u015fi oceanelor.
\nOmul dispune numai de apele de la suprafa\u0163a solului \u2013 adic\u0103 de aproximativ 30.000 km3, ceea ce \u00eenseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om\/zi variaz\u0103 \u00eentre 3 litri, \u00een zonele aride ale Africii \u015fi de 1,045 litri la New York.
\nValoarea productivit\u0103\u0163ii m\u0103rilor \u015fi oceanelor se apreciaz\u0103 ca fiind \u00eentre 0,1 \u2013 0,5 gr\/mc\/zi.
\nOceanul Planetar constituie baza vie\u0163ii pe Terra \u015fi genereaz\u0103 negentropie \u00een ecosfer\u0103.
\nApa este cea mai rasp\u00e2ndit\u0103 substan\u0163\u0103 compus\u0103 \u015fi reprezint\u0103 trei sferturi din suprafa\u0163a globului terestru. Ca \u015fi aerul, ea constituie factorul principal al men\u0163inerii vie\u0163ii pe p\u0103m\u00e2nt.
\nApa este o resurs\u0103 natural\u0103 esen\u0163ial\u0103 cu rol multiplu \u00een via\u0163a economic\u0103.
\n\u00cen natur\u0103 apa urmeaz\u0103 un circuit. Se poate vorbi despre ap\u0103 de ploaie, apa r\u00e2urilor \u015fi izvoarelor, apa de mare, etc.
\nApa pur\u0103 se ob\u0163ine din apa natural\u0103 prin distilare repetat\u0103 \u00een condi\u0163ii \u00een care s\u0103 nu poat\u0103 dizolva gaze din aer sau substan\u0163e solide din recipientele \u00een care este conservat\u0103.
\na) Structura moleculei de ap\u0103.
\n1H: 1s1; 8O: 1s22s22p4
\n. .
\nH : O : ;
\n. .
\nH
\n. .
\nH \uf0be O : ;
\n\uf0bd
\nH
\nH2O
\nSe formeaz\u0103 dou\u0103 leg\u0103turi covalente polare O-H. Molecula de ap\u0103 este covalent\u0103 polar\u0103; este un dipol.
\nb) Propiet\u0103\u0163ile fizice ale apei.
\nStare de agregare Culoare Miros Gust Pt Pf Densitatea la 40C Conductibilitatea electric\u0103
\nLichid Incolor(\u00een straturi groase este albastru) Inodor Insipid 00C 1000C 1g\/cm3 izolator
\nCele dou\u0103 temperaturi extreme ale apei, de solidificare respectiv de fierbere la presiune normal\u0103, constituie 00C \u015fi 1000C \u00een scara Celsius.
\nApa prezint\u0103 o serie de propiet\u0103\u0163i de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine \u00een sistemul periodic. Aceste propiet\u0103\u0163i se numesc \u201canomaliile apei\u201d.
\nApa este lichid\u0103 \u00eentr-un interval mare de temperatur\u0103 (00C \u015fi 1000C). Aceast\u0103 anomalie este atribuit\u0103 asocierii moleculelor de ap\u0103 prin leg\u0103turi de hidrogen.
\nLeg\u0103turile de hidrogen se realizeaz\u0103 \u00eentre moleculele care con\u0163in hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are volum mic \u015fi electroni neparticipan\u0163i.
\nLeg\u0103tura de hidrogen este electrostatic\u0103, mai mult slab\u0103 dec\u00e2t leg\u0103tura covalent\u0103 \u015fi nu implic\u0103 punerea \u00een comun de electroni.
\nDensitatea apei variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de temperatur\u0103:
\nt0C 0 4 10 15 20
\n\uf072 (g\/cm3) 0,9998 1,0000 0,9997 0,9991 0,9982
\nCauza anomaliilor densit\u0103\u0163ii este gradul diferit de asociere molecular\u0103. Moleculele care s-au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou:
\nnH2O == (H2O)n
\nH H H
\n—–: O \u2013 H —–: O \u2013 H —–: O \u2013 H
\n. . . . . .
\nLa \u00eenghe\u0163are se formeaz\u0103 o a doua leg\u0103tur\u0103 de hidrogen la atomul de oxigen, motiv pentru care ghea\u0163a are o structur\u0103 af\u00e2nat\u0103 care determin\u0103 cre\u015fterea volumului \u015fi sc\u0103derea densit\u0103\u0163ii.
\nPrin \u00eenghe\u0163are apa \u00ee\u015fi m\u0103re\u015fte volumul cu 9%. A\u015fa se explica de ce se sparg conductele, cazanele, sticlele c\u00e2nd \u00eenghea\u0163\u0103 apa \u00een ele \u015fi de ce se crap\u0103 pietrele de ger. Majoritatea lichidelor \u00ee\u015fi m\u0103resc volumul de solidificare. Se \u015ftie c\u0103 la +40C apa are \uf072max= 1 g\/cm3 ceea ce se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 apa este format\u0103 din (H2O)2; aceasta presupune existen\u0163a a doua leg\u0103turi de hidrogen.
\nApa \u00een stare de vapori este format\u0103 din molecule libere (n= 1).
\nc) Propiet\u0103\u0163ile chimice ale apei
\nExperimental s-a demonstrat c\u0103 apa este o combina\u0163ie chimic\u0103 foarte stabil\u0103. Ea poate fi descompus\u0103 la peste 10000C sau cu ajutorul curentului electric:
\n2H2O = 2H2+ O2
\nApa este foarte reactiv\u0103 din punct de vedere chimic. Ea reac\u0163ioneaz\u0103 \u00een anumite condi\u0163ii cu metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, cu unele s\u0103ruri.
\nd) Ac\u0163iunea apei asupra metalelor
\nMetalele: potasiu, calciu, sodiu reac\u0163ioneaz\u0103 violent cu apa, la rece, cu formare de hidroxid \u015fi degajare de hidrogen.
\nNa + H2O = NaOH + 1\/2H2\uf0ad
\nMagneziul reac\u0163ioneaz\u0103 cu apa la cald sau \u00een stare de vapori:
\nMg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2\uf0ad
\nAluminiul este atacat de ap\u0103 numai dac\u0103 este cur\u0103\u0163at de stratul protector de oxid:
\n2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2\uf0ad
\nFierul \u00eenro\u015fit reac\u0163ioneaz\u0103 cu apa \u00een stare de vapori \u015fi formeaz\u0103 oxid feroferic (oxid al Fe II \u015fi Fe III):
\n3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2\uf0ad
\nPlumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de ap\u0103 sau de vaporii acestuia.
\nUnele metale se corodeaz\u0103 \u00een prezen\u0163a apei. Atacul este mai puternic \u00een prezen\u0163a oxigenului \u015fi a dioxidului de carbon.
\ne) Ac\u0163iunea apei asupra nemetalelor
\nClorul \u00een reac\u0163ie cu apa formeaz\u0103 apa de clor:
\nCl2 + H2O = HCl + HclO
\nHclO = HCl + [O]
\nTrec\u00e2nd un curent de vapori de ap\u0103 peste cocs(carbon) la temperatura de cel pu\u0163in 10000C se formeaz\u0103 un amestec de monoxid de carbon \u015fi hidrogen, denumit gaz de ap\u0103. Reac\u0163ia are importan\u0163\u0103 industrial\u0103:
\nC + H2O = CO\uf0ad + H2\uf0ad
\nf) Ac\u0163iunea apei asupra oxizilor
\nApa reac\u0163ioneaz\u0103 cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi.
\nUna dintre reac\u0163iile cu importan\u0163\u0103 practic\u0103 o constituie stingerea varului, reac\u0163ie puternic exoterm\u0103.
\nCaO + H2O = Ca(OH)2 + Q
\nHidroxidul de calciu ob\u0163inut este relativ pu\u0163in solubil \u00een ap\u0103 \u015fi de aceea la stingerea varului se ob\u0163ine a\u015fa-zisul lapte de var, care reprezint\u0103 o suspensie fin\u0103de Ca(OH)2 \u00eentr-o solu\u0163ie saturat\u0103 de hidroxid de calciu.
\nLa dizolvarea dioxidului de sulf \u00een ap\u0103 are loc \u015fi o reac\u0163ie chimic\u0103 din care rezult\u0103 o solu\u0163ie acid\u0103, acid sulfuros.
\nSO2 + H2O = H2SO3
\nReac\u0163ia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC2 duce la formarea acetilenei, substan\u0163\u0103 organic\u0103 utilizat\u0103 la sudarea \u015fi t\u0103ierea metalelor \u00een sufl\u0103torul oxiacetilenic:
\nCaC2 + 2H2O \uf0ae HC\uf0baCH + Ca(OH)2 + Q
\ng) Importan\u0163a apei pentru via\u0163\u0103
\nApa are un rol esen\u0163ial \u00een \u00eentre\u0163inerea vie\u0163ii. F\u0103r\u0103 ap\u0103 nu ar putea exista via\u0163a. \u00cen organism apa intr\u0103 \u00een compozi\u0163ia organelor, \u0163esuturilor \u015fi lichidelor biologice. Ea dizolv\u0103 \u015fi transport\u0103 substan\u0163ele asimilate \u015fi dezasimilate; men\u0163ine constant\u0103 concentra\u0163ia s\u0103rurilor \u00een organism \u015fi, evapor\u00e2ndu-se pe suprafa\u0163a corpului, ia parte la reglarea temperaturii.
\nApa contribuie la fenomenele osmotice din plante \u015fi are o deosebit\u0103 importan\u0163\u0103 \u00een procesul de fotosintez\u0103.
\nApa Potabil\u0103 se deosebe\u015fte de apa distilat\u0103. \u00cen conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabil\u0103 trebuie:
\n– S\u0103 fie limpede, incolor\u0103, f\u0103r\u0103 miros sau gust deosebit;
\n– S\u0103 aib\u0103 temperatura cuprins\u0103 \u00eentre 70 \u015fi 150C \u015fi s\u0103 nu varieze mult \u00een timpul anului;
\n– S\u0103 nu con\u0163in\u0103 materii str\u0103ine \u00een suspensie sau germeni patogeni;
\n– S\u0103 con\u0163in\u0103 aer \u015fi CO2 \u00een solu\u0163ie;
\n– Substan\u0163ele dizolvate raportate la un litru trebuie s\u0103 se \u00eencadreze \u00eentre anumite limite;
\n– S\u0103 nu con\u0163in\u0103 azoti\u0163i sau sulfuri, s\u0103ruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu excep\u0163ia micilor cantit\u0103\u0163i de Fe, Al, Mn.;
\n– S\u0103 nu con\u0163in\u0103 NH3 sau fosfa\u0163i care pot proveni prin contaminarea apei cu substan\u0163e organice \u00een prutefac\u0163ii \u015fi nici metan.
\nh) \u00centrebuin\u0163\u0103rile apei
\nApa se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 la:
\n– Prepararea solu\u0163iilor, fiind cel mai cunoscut solvent;
\n– Ob\u0163inerea oxigenului \u015fi hidrogenului prin electroliz\u0103;
\n– Prepararea celor mai importan\u0163i acizi anorganici;
\n– Producerea energiei electrice;
\n– Sp\u0103lat, albit, colorat.
\nII. Petrolul
\na) Petrolul reprezint\u0103 un amestec de hidrocarburi rezultat din materie organic\u0103 acumulat\u0103 \u00een regiuni marine subsidente \u00een diferite perioade geologice care a suferit o descompunere lent\u0103 \u00een condi\u0163ii de mare presiune. \u00cen istoria omenirii, el a fost cunoscut \u00een regfiunea Golfului Persic \u00eenc\u0103 din mileniile VI \u2013 V a.Chr., fiind mult\u0103 vreme folosit la construc\u0163ii, c\u0103l\u0103f\u0103tuirea cor\u0103biilor etc. Abia de la mijlocul secolului XIX-lea s-a trecut treptat la valorificarea lui industrial\u0103 fiind mai \u00eent\u00e2i folosit ca lubrefiant, iar apoi \u00een petrochimie. Petrolul este substan\u0163\u0103 care prin ardere degaj\u0103 c\u0103ldur\u0103 , este o resurs\u0103 epuizabil\u0103. Rezervele mondiale de petrol sunt apreciate la circa 134,5 miliarde tone.
\n\u0162i\u0163eiul dezvolt\u0103 o putere caloric\u0103 de la 5.500 \u2013 11.000 kcal\/kg, este u\u015for de exploatat \u015fi transportat, iar prin prelucrare d\u0103 o mul\u0163ime de produse folosite \u00een activit\u0103\u0163ile curente. Dup\u0103 1930, petrolul s-a situat pe primul loc intre resursele energetice, ajung\u00e2nd \u00een prezent s\u0103 reprezinte peste 45% din balan\u0163a energetic\u0103 mondial\u0103.
\nAst\u0103zi via\u0163a oamenilor este de neconceput f\u0103r\u0103 existen\u0163a petrolului. Din petrol se ob\u0163in p\u0103cur\u0103, benzin\u0103 \u015fi motorin\u0103, folosite pentru producerea de c\u0103ldur\u0103 sau de energie electric\u0103 \u015fi pentru punerea \u00een mi\u015fcare a autovehiculelor.
\nPetrolul este bogatia cea mai important\u0103 a substratului consolidat. O activitate de cercetare, prospec\u0163iune \u015fi expolatare deosebit de intens\u0103 a dus la punerea in eviden\u0163\u0103 a unor z\u0103c\u0103minte de hidrocarburi foarte importante. \u00cen 1954 dou\u0103 \u0163\u0103ri exploatau petrolul din ad\u00e2ncul platformei continentale, iar peste 20 de ani au devenit ca num\u0103r 30. \u00cen prezent exist\u0103 apoximativ 600 de platforme pentru forarea \u015fi exploatarea z\u0103c\u0103mintelor de petrol submarin. Produc\u0163ia cresc\u00e2nd din 1954 de la 810 mii t. \u00een 1975 la 464 mil.t , \u00een 1980 la 900 mil.t \u015fi 1984 la 2 miliarde tone. Cele mai multe zone petroliere se afl\u0103 \u00een bazinul mijlociu al Atalnticului (10,5 miliarde), bazinul nordic al Atlanticului (inclusiv Marea Nordului), \u00een nordul Canadei \u015fi peninsula Alaska. Principalele zone marine \u00een care se concentreaz\u0103 rezervele sunt: Golful Persic, Marea Caspic\u0103, Marea Egee, Marea Adriatic\u0103, Golful Mexic, Marea Mediteran\u0103, Marea Ro\u015fie, Marea Nordului, Golful Guines, Marea Neagr\u0103, Marea Japoniei, Marea Galben\u0103, Platforma continental\u0103 a Australiei, Platforma continental\u0103 a Americii de Sud \u015fi Platforma continental\u0103 a Americii de Nord. Pentru exploatarea z\u0103c\u0103mintelor de petrol se folosesc platformele de foraj de diferite feluri.
\nAlaska, un uscat format mai ales din st\u00e2nci, z\u0103pad\u0103 \u015fi ghea\u0163\u0103, are mari z\u0103c\u0103minte de petrol, formate din resturile animalelor \u015fi plantelor marine, care pe vremuri populau zona respectiv\u0103.
\nb) Poluarea activ\u0103
\nPoluarea cu petrol a oceanelor a atins propor\u0163ii critice \u015fi frecven\u0163a \u015fi scara manifest\u0103rilor a crescut rapid. \u00cen prezent hidrocarburile reprezint\u0103 \u00eentradev\u0103r principalii agen\u0163i poluan\u0163i ai m\u0103rilor. Fiind rezistente la anc\u0163iunea bacterilor, persist\u0103 timp \u00eendelungat \u00een regiunile infectate, form\u00e2nd o pelicul\u0103 superficial\u0103 (\u00eentruc\u00e2t au densitatea mai mica dec\u00e2t a apei) care \u00eempiedic\u0103 difuzarea oxigenului \u00een ap\u0103. Asimila\u0163ia clorofilian\u0103 \u015fi respira\u0163ia organismelor sunt \u00eempiedicate. Ca urmare se \u00eengreuneaz\u0103 fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vie\u0163ii marine, algele \u015fi planctonul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 prolifereze. Compu\u015fii fenolici \u015fi aromatici au ac\u0163iune toxic\u0103 asupra vie\u0163uitoarelor acvatice. Hidrocarburile cancerigene (3-4 benzopiren), concentrate \u00een organismul animalelor acvatice comestibile, ajung \u00een alimenta\u0163ia omului. A\u015fadar poluarea cu petrol d\u0103 o lovitur\u0103 puternic\u0103 nu numai echilibrului marin, ci \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii omului. Setea crescand\u0103 de petrol determin\u0103 o larg\u0103 toleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de poloarea produs\u0103 de prelucrarea \u015fi consumul lui, ea nu va constitui \u00een urmatoarele decenii un argument \u00een favoarea limit\u0103rii consumului, iar eforturile nu vor st\u0103vili tendin\u0163a de cre\u015ftere a polu\u0103rii. Poluarea determinat\u0103 de extrac\u0163ie \u015fi transport vizeaz\u0103 \u00een deosebi mediul marin. Devers\u0103rile \u00een Marea Nordului, Golful Mexic, Golful Persic, avarile c\u00e2t \u015fi opera\u0163iile de \u00eentre\u0163inere completeaz\u0103 cantitatea petrolului irosit anual \u00een mare, calculat la peste 12 milioane tone.
\nAten\u0163ia cea mai mare pe plan international este concentrat\u0103 asupra efectelor poluarii pe termen lung. \u00cen principal se urm\u0103re\u015fte evolu\u0163ia unor mari inchise, ca Marea Baltic\u0103, Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Mediteran\u0103.
\nTancurile petroliere au \u00eentins hidrocarburi pe cea mai mare suprafa\u0163\u0103 a oceanelor. Ele au ap\u0103rut ca mici nodule de petrol care au sp\u0103lat plajele interna\u0163ionale, mai ales zona debarcaderelor. Din loc \u00een loc marile revers\u0103ri petroliere au devastat comunit\u0103\u0163ile dealungul \u0163\u0103rmului. Acestea sunt tulbur\u0103ri de mediu provocate de activitatea uman\u0103 \u015fi date fiind dimensiunile uria\u015fe ale tancurilor petroliere, este de mirare ca aceste hidrocarburi nu au fost identificate \u00een cantit\u0103\u0163i \u015fi mai mari.
\nRiscurile legate de transporturile marine s-au redus mult comparativ cu situa\u0163ia existent\u0103 cu c\u00e2teva decenii \u00een urma. \u00cen prezent, peste 85% din petrolul exploatat pe glob se transporta cu ajutorul tancurilor petroliere uria\u015fe unele av\u00e2nd peste 320 m lungime \u015fi o capacitate de peste 2 milioane brarili. E\u015fuarea acestor vase \u00een timp de furtun\u0103, din cauza defec\u0163iunii technice sau din cauza unor erori de pilotaj, genereaz\u0103 cele mai grave accidente ecologice.
\nE\u015fuarea petrolierului \u201cAmoco Cadiz\u201d \u00een 1978, coastele franceze din Bretagne a determinat deversarea a 230000 tone de petrol \u00een mare, fiind afectat\u0103 fauna \u015fi flora din regiune pe suprafe\u0163e de sute de kilometrii p\u0103tra\u0163i \u00een lungul coastelor.
\nUn alt accident grav s-a \u00eenregistrat \u00een Golful Prin\u0163ul William din Alaska, unde e\u015fuarea petrolierului \u201cExon Valdez\u201d, in 1989, a determinat deversarea \u00een apele oceanului a 38000 tone petrol, care au afectat grav ecosistemel marine pe o suprafa\u0163\u0103 de 1500 km2 . Cheltuielilie legate de \u00eendepartarea polu\u0103rii suportate de Compania Exon, proprietara vasului, au fost de 2,5 miliarde dolari.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Peste 2\/3 din supafa\u0163a terestr\u0103 este ocupat\u0103 de m\u0103ri \u015fi oceane, care formeaz\u0103 Oceanul Planetar. Terra este supranumit\u0103 \u015fi \u201cplaneta albastra\u201d datorit\u0103 acestui fapt. Din suprafa\u0163a total\u0103 a pam\u00e2ntului, evaluat\u0103 la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil.km2, adica 70,8%. Se estimeaz\u0103 c\u0103 planeta dispune de 1,37 mild. km3 de apa, dar circa […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18498"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18498"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18498\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}