{"id":18497,"date":"2012-01-30T14:50:00","date_gmt":"2012-01-30T14:50:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/apa-in-organismul-uman_6321"},"modified":"2012-01-30T14:50:00","modified_gmt":"2012-01-30T14:50:00","slug":"apa-in-organismul-uman_6321","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/30\/apa-in-organismul-uman_6321\/","title":{"rendered":"Apa in organismul uman"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><p>Nu \u00eencape nici o \u00eedoial\u0103 , c\u0103 dintre toate substan\u0163ele care intr\u0103 \u00een corpul omenesc \u015fi \u00een cel al animalelor , apa st\u0103 pe primul loc \u00een ceea ce prive\u015fte cantitatea . Fiziologul Claude Bernard este primul care a \u00eencercat , \u00eenc\u0103 din secolul trecut s\u0103 calculeze propor\u0163ia de ap\u0103 din organismul uman . Cum a procedat ? El a c\u00e2nt\u0103rit mumiile egiptene &#8211; care erau complet dezhidratate . Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceea\u015fi \u00eenl\u0163ime si cu tr\u0103s\u0103turi fizice c\u00e2t mai asem\u0103n\u0103toare mumiilor respective . prin acest procedeu , el a determinat c\u0103 apa are o propor\u0163ie de 90 % \u00een organismul uman . Cifra este pre ridicat\u0103 . Acest lucru se explic\u0103 pentru c\u0103 uscarea prelungit\u0103 a mumiilor a dus \u015fi la pierdera unor substan\u0163e solide din corpul lor al\u0103turi de apa .<br \/>\nUlterior s-au f\u0103cut cercet\u0103ri mai precise , care au ar\u0103tat nu numai c\u00e2t\u0103 ap\u0103 este \u00een organismul uman , dar \u015fi chiar c\u00e2t\u0103 ap\u0103 con\u0163in \u0163esuturile din care este alc\u0103tuit . \u00cen medie , un om care c\u00e2nt\u0103re\u015fte 65 de kilograme poate fi sigur c\u0103 aproximativ 41 de kilograme ( 63-70 % ) din organismul s\u0103u este ap\u0103 . Aceast\u0103 propor\u0163ie este valabil\u0103 \u015fi pentru alte animale : c\u00e2ine , pisic\u0103 , iepure , \u00een general animalele cu s\u00e2nge cald au aceea\u015fi propor\u0163ie de ap\u0103 \u00een organism ca \u015fi omul \u015fi mai mult au aceea\u015fi propor\u0163ie de ap\u0103 \u00een \u0163esuturi ca \u015fi omul .<br \/>\nRolul apei \u00een organism<br \/>\nApa reprezint\u0103 un excelent dizolvant pentu multe substan\u0163e \u015fi este mediul \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 cele mai multe reac\u0163ii chimice legate de metabolismul substan\u0163elor \u015fi deci de via\u0163\u0103 . Rolul apei \u00een organismul uman este foarte mare . Chimi\u015ftii \u015ftiu foarte bine ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd vor ca dou\u0103 substan\u0163e s\u0103 reac\u0163ioneze \u00eentre ele . De exemplu din carbonatul de sodiu \u015fi sulfatul de cupru ( piatra v\u00e2n\u0103t\u0103 ) va rezulta carbonat de cupru \u015fi sulfat de sodiu . Dac\u0103 se amestec\u0103 cele dou\u0103 pulberi pur si simplu aceast\u0103 reac\u0163ie nu va avea loc . Este nevoie ca substan\u0163ele s\u0103 fie dizolvate \u00een prealabil \u00een ap\u0103 pentru ca reac\u0163ia s\u0103 aib\u0103 loc.<br \/>\n\u00cen organismul uman au loc numeroase reac\u0163ii chimice care dau na\u015ftere la c\u0103ldur\u0103 , energie \u015fi la metabolismul necesar vie\u0163ii . Aceste reac\u0163ii au nevoie de un mediu apos , altfel substan\u0163ele nu se pot desface \u00een ioni iar reac\u0163iile nu pot avea loc .<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 aceasta apa \u00eens\u0103\u015fi ese un electrolit slab , care se disociaz\u0103 \u00een ion de hidrogen ( H+ ) \u015fi hidroxil ( OH- ) . Aces\u015fi ioni au propriet\u0103\u0163i catalitice , ei acceler\u00e2nd un num\u0103r considerabil de reac\u0163ii care \u00een mod normal ar dur\u0103 zile \u00eentregi , \u00een prezen\u0163e ionilor reac\u0163iile au loc \u00een c\u00e2teva secunde .<br \/>\nApa are \u015fi proprietatea de a acumula \u015fi de adegaja c\u0103ldur\u0103 prin evaporare . Aceste \u00eensu\u015firi ale apei au un rol foarte important \u00een fiziologia termoregl\u0103rii . La temperaturile ridicate ale verii organismul uman prime\u015fte mult mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 dec\u00e2t are nevoie . Dac\u0103 aceast\u0103 c\u0103ldur\u0103 nu s-ar elimina organismul ar avea mult de suferit . Din fericire organismul dispune de serie de mijloace de eliminare a c\u0103ldurii . Schimbarea apei din stare lichid\u0103 \u00een stare gazoas\u0103 presupune o pierdere de c\u0103ldur\u0103 de la corpul unde se afla apa . \u00cen corpul omenesc fiecare gram de ap\u0103 evaporat de pe suprafa\u0163a pielii ( transpira\u0163ie ) la temperatura camerei \u00eenlesne\u015fte pierdera a 580 de calorii mici .<br \/>\nIntroducerea \u015fi eliminarea apei din organism<br \/>\nApa este introdus\u0103 \u00een organism sub form\u0103 de b\u0103uturi \u00eempreun\u0103 cu alte alimente . \u00centr-adev\u0103r , \u00een afar\u0103 de apa pe careo bem , o cantitate de ap\u0103 se formeaz\u0103 \u00een organism prin oxidare diferitelor alimente .<br \/>\nMult\u0103 lume consider\u0103 c\u0103 dac\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 o p\u00e2ine , o friptur\u0103 , o pr\u0103jitur\u0103 sau o legum\u0103 nu introduc \u00een organism nici o pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103 . Acest lucru este gre\u015fit . S-a constatat c\u0103 prin completa oxidarea a 100 grame de gr\u0103sime se formeaz\u0103 107 grame de ap\u0103 , din 100 grame de amidon se formeaz\u0103 55 de grame de ap\u0103 , din 100 grame de albumin\u0103 se formeaz\u0103 41 grame de ap\u0103 . Dintr-un alt punct de vedere alimentele con\u0163in o \u00eensemnat\u0103 cantitate de ap\u0103 \u00eempreun\u0103 cu alte substan\u0163e hr\u0103nitoare . De regul\u0103 fructele \u015fi vegetalele con\u0163in peste 90 % ap\u0103 , iar alimentele pe care le numim uscate ( p\u00e2inea , carnea ) con\u0163in \u00eentre 60 \u015fi 85 % ap\u0103 . Orice aliment pe care l-am considera con\u0163ine o cantitateapreciabil\u0103 de ap\u0103 , \u00een afara cantit\u0103\u0163ii de ap\u0103 care se formeaz\u0103 prin oxidarealimentului respectiv .<br \/>\nApa luat\u0103 din stomac \u015fi din intestine este transportat\u0103 de s\u00e2nge \u00een tot organismul \u015fi este re\u0163inut\u0103 de \u0163esuturi . Rezerva de ap\u0103 a organismului o constituie \u00een special mu\u015fchii \u015fi pielea , datorit\u0103 volumului lor . Pe l\u00e2ng\u0103 acestea 2 \u015fi celelalte organe \u015fi p\u0103r\u0163i ale copului omenesc au \u00een compozi\u0163ia lor o cantitate \u00eensemnat\u0103 de ap\u0103 ( ficatul , creierul , plasma sanguin\u0103 , celulele , pl\u00e2m\u00e2nii ) .<br \/>\n\u00cen mod normal organismul uman are nevoie zilnic de 2 litri \u015fi jum\u0103tate de ap\u0103 , daruneori aceast\u0103 nevoie poate s\u0103 seridice p\u00e2n\u0103 la zeci de litri de ap\u0103 . \u00centrebarea este de ce e nevoie s\u0103 \u201cschimb\u0103m apa\u201d ? Este limpede c\u0103 dac\u0103 elimin\u0103m apa trebuie s\u0103 o \u015fi punem \u00eenapoi . Dar de ce s\u0103 o elimin\u0103m ? .<br \/>\nApa se elimin\u0103 din organism \u00een primul r\u00e2nd prin rinichi ( 1 litru \u015fi jumate pe zi ) . De fapt pierdera aceasta variaz\u0103 \u00eentre 0,6 &#8211; 2 litri pe zi . \u00cen unele cazuri se pot atinge valori foarte mari . Astfel , \u00een boli um ar fi diabetul pot fi eliminate cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de urin\u0103 ( 8 &#8211; 10 litri pe zi ) .<br \/>\nRinichii au un rol foarte important : ei extrag din s\u00e2nge toate substan\u0163ele nefolositoare sau d\u0103un\u0103toare organismului , pe care acesta le-a adunat din \u0163esututri \u015fi organe . Pentru a arunca afar\u0103 aceste substan\u0163e este neap\u0103rat nevoie de ap\u0103 , \u00een care aceste substan\u0163e sunt dizolvate . Restul apei se elimin\u0103 prin pl\u0103m\u00e2ni , sub form\u0103 de vapori ( ~400 cm2 ) , prin intestine ( 100 &#8211; 200 cm2 ) \u015fi prin piele ( 500 cm2 ) .<br \/>\nO mare parte din ap\u0103 se pierde prin pl\u0103m\u00e2ni . La c\u00e2ini , care sunt lipsi\u0163i de glande sudoribare , evaporarea apei se produce prin gura , prin pl\u0103m\u00e2ni \u015fi prin c\u0103ile respiratorii .<br \/>\nAceast\u0103 pierdere a apei este m\u0103rit\u0103 prin g\u00e2f\u00e2ire . \u00cen acest fel c\u00e2inele reuse\u015fte sa fac\u0103 vara la marea cantitate de c\u0103ldura .<br \/>\n\u00cen respira\u0163ia accelerat\u0103 la om , \u00een timpul muncii sau a altor eforturi fizice , cantitatea de ap\u0103 care se elimina prin pl\u0103m\u00e2ni cre\u015fte . Oamenii care muncesc \u00een condi\u0163ii de temperatur\u0103 ridicate pot pierde p\u00e2n\u0103 la 6-10 litri de apa .<br \/>\nStarea \u015fi reglerea metabolismului apei<br \/>\nMul\u0163i oameni \u015fi-au pus \u00eentrebarea de ce leeste sete ? Setea este semnalul lipsei de ap\u0103 \u00een organism Celulele din diferite \u0163esuturi ajung la un moment dat s\u0103 nu mai aib\u0103 destul\u0103 ap\u0103 . Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai ales vara . Celelele anun\u0163\u0103 creierul despre lipsa apei . La nivel cerebral informa\u0163ia este prelucrat\u0103 \u015fi se formeaz\u0103 senza\u0163ia de sete , care ne oblig\u0103 s\u0103 bem ap\u0103 .<br \/>\nC\u00e2t timp poate s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o vie\u0163uitoare f\u0103r\u0103 ap\u0103 ? Aceasta variz\u0103 mult de la ospecie la alta . Unele specii , cum sunt molii sau \u015ferpii au o rezisten\u0163\u0103 foarte mare la lipsa apei . La fel \u015fi c\u0103milele au o rezisen\u0163\u0103 bun\u0103 la deshidratare . \u00cens\u0103 majoritatea animalelor nu por suferi lipsa \u00eendelungat\u0103 a apei . Oamenii pierdu\u0163i \u00een de\u015fert f\u0103r\u0103 ap\u0103 , supravie\u0163uiesc cel mult 3 zile .<br \/>\nMetabolismul apei este influen\u0163at de multe glande cu secre\u0163ie intern\u0103 ( tiroida , glandele suprarenale , glandele genitale , pancreasul , ficatul ) , dar organul cel mai important care regleaz\u0103 metabolismul apei este hipofiza ( o gland\u0103 ce se situeaz\u0103 sub creier ) . Hormonul lobului posterior al hipofizei &#8211; pituitrina &#8211; provoac\u0103 o diuree puternic\u0103 ( cre\u015fterea cantit\u0103\u0163ii de urin\u0103 ) .<br \/>\nScoar\u0163a creierului are un rol foarte important \u00een reglerea introducerii , folosirii \u015fi elimin\u0103rii apei din orgnism . Ca organ coordonator scoar\u0163a creierului intervine \u00een toate aceste procese.<br \/>\nAstfel via\u0163a devine indisolubil legat\u0103 de ap\u0103 \u2026<br \/>\nCantitatea de ap\u0103 din componenetele lichide ale corpului omenesc :<br \/>\nPlasma Sanguina<br \/>\n3 litri<br \/>\nLichid intersti\u0163ial 14 litri<br \/>\nApa din celule 29 litri<br \/>\nProcente de apa \u00een corpul omenesc :<br \/>\nCreier<br \/>\n75 %<br \/>\nPl\u0103m\u00e2ni 80 %<br \/>\nInim\u0103 79 %<br \/>\nSplin\u0103 75 %<br \/>\nRinichi 82 %<br \/>\nS\u00e2nge 83 %<br \/>\nMu\u015fchi 75 %<br \/>\nOase 22 %<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nu \u00eencape nici o \u00eedoial\u0103 , c\u0103 dintre toate substan\u0163ele care intr\u0103 \u00een corpul omenesc \u015fi \u00een cel al animalelor , apa st\u0103 pe primul loc \u00een ceea ce prive\u015fte cantitatea . Fiziologul Claude Bernard este primul care a \u00eencercat , \u00eenc\u0103 din secolul trecut s\u0103 calculeze propor\u0163ia de ap\u0103 din organismul uman . Cum [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18497"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18497"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18497\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18497"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18497"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18497"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}