{"id":18495,"date":"2012-01-30T14:51:00","date_gmt":"2012-01-30T14:51:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/apa-2"},"modified":"2012-01-30T14:51:00","modified_gmt":"2012-01-30T14:51:00","slug":"apa-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2012\/01\/30\/apa-2\/","title":{"rendered":"Apa"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><p>Domeniile de utilizare a apei<br \/>\nApa are un rol esen\u0163ial \u00een \u00eentre\u0163inerea vie\u0163ii. F\u0103r\u0103 ap\u0103 nu ar putea exista via\u0163a. \u00cen organism apa intr\u0103 \u00een compozi\u0163ia organelor, \u0163esuturilor \u015fi lichidelor biologice. Ea dizolv\u0103 \u015fi transport\u0103 substan\u0163ele asimilate \u015fi dezasimilate; men\u0163ine constant\u0103 concentra\u0163ia s\u0103rurilor \u00een organism \u015fi, evapor\u00e2ndu-se pe suprafa\u0163a corpului, ia parte la reglarea temperaturii.<br \/>\nApa contribuie la fenomenele osmotice din plante \u015fi are o deosebit\u0103 importan\u0163\u0103 \u00een procesul de fotosintez\u0103.<br \/>\nApa Potabil\u0103 se deosebe\u015fte de apa distilat\u0103. \u00cen conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabil\u0103 trebuie:<br \/>\n&#8211; S\u0103 fie limpede, incolor\u0103, f\u0103r\u0103 miros sau gust deosebit;<br \/>\n&#8211; S\u0103 aib\u0103 temperatura cuprins\u0103 \u00eentre 70 \u015fi 150C \u015fi s\u0103 nu varieze mult \u00een timpul anului;<br \/>\n&#8211; S\u0103 nu con\u0163in\u0103 materii str\u0103ine \u00een suspensie sau germeni patogeni;<br \/>\n&#8211; S\u0103 con\u0163in\u0103 aer \u015fi CO2 \u00een solu\u0163ie;<br \/>\n&#8211; Substan\u0163ele dizolvate raportate la un litru trebuie s\u0103 se \u00eencadreze \u00eentre anumite limite;<br \/>\n&#8211; S\u0103 nu con\u0163in\u0103 azoti\u0163i sau sulfuri, s\u0103ruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu excep\u0163ia micilor cantit\u0103\u0163i de Fe, Al, Mn.;<br \/>\n&#8211; S\u0103 nu con\u0163in\u0103 NH3 sau fosfa\u0163i care pot proveni prin contaminarea apei cu substan\u0163e organice \u00een prutefac\u0163ii \u015fi nici metan.<br \/>\n\u00centrebuin\u0163\u0103rile apei<br \/>\nApa se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 la:<br \/>\n&#8211; Prepararea solu\u0163iilor, fiind cel mai cunoscut solvent;<br \/>\n&#8211; Ob\u0163inerea oxigenului \u015fi hidrogenului prin electroliz\u0103;<br \/>\n&#8211; Prepararea celor mai importan\u0163i acizi anorganici;<br \/>\n&#8211; Producerea energiei electrice;<br \/>\nSp\u0103lat, albit, colorat.<br \/>\nSurse de poluare<br \/>\nPoloarea apelor afecteaz\u0103 calitatea vie\u0163ii la scara planetar\u0103. Apa reprezint\u0103 sursa de via\u0163a pentru organismele din toate mediile. Far\u0103 ap\u0103 nu poate exista via\u0163\u0103. Calitatea ei a \u00eenceput din ce \u00een ce mai mult s\u0103 se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic \u015fi bacteriologic.<br \/>\nDac\u0103 toat\u0103 apa de pe pam\u00e2nt ar fi turnat\u0103 \u00een 16 pahare cu ap\u0103, 15 \u015fi jumatate dintre ele ar con\u0163ine apa sarata a oceanelor \u015fi m\u0103rilor. Din jumatatea de pahar r\u0103mas\u0103, mare parte este \u00eenglobat\u0103 fie \u00een ghe\u0163urile polare, fie este prea poluat\u0103 pentru a fi folosit\u0103 drept ap\u0103 potabil\u0103 \u015fi astfel, ceea ce a mai r\u0103m\u00e2ne pentru consumul omenirii reprezint\u0103 con\u0163inutul unei linguri\u0163e. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei \u015fi numai 8% \u00een domeniul casnic.<br \/>\nCauzele polu\u0103rii apei:<br \/>\n\u2022 Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar \u015fi deversari deliberate a unor poluan\u0163i;<br \/>\n\u2022 Scurgeri de la rezervoare de depozitare \u015fi conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;<br \/>\n\u2022 Pesticidele \u015fi ierbicidele administrate \u00een lucrarile agricole care se deplaseaz\u0103 prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la iriga\u0163ii p\u00e2n\u0103 la p\u00e2nza freatic\u0103;<br \/>\n\u2022 Ingrasamintele chimice \u015fi scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;<br \/>\n\u2022 De\u015feurile \u015fi reziduurile menajere;<br \/>\n\u2022 Sarea presarat\u0103 \u00een timpul iernii pe \u015fosele, care este purtat\u0103 prin sol de apa de ploaie \u015fi zapad\u0103 topit\u0103;<br \/>\n\u2022 Depunerile de poluan\u0163i din atmosfer\u0103, ploile acide.<br \/>\nPoluan\u0163ii apei sunt produsele de orice natur\u0103 care con\u0163in substan\u0163e \u00een stare solid\u0103, lichid\u0103 sau gazoas\u0103, \u00een condi\u0163ii \u015fi \u00een concentra\u0163ii ce pot schimba caracteristicile apei, fac\u00e2nd-o d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103ta\u0163ii.<br \/>\nTipuri de poluan\u0163i<br \/>\nPoluan\u0163i de natur\u0103 fizic\u0103:<br \/>\n\u2022 depunerile radioactive;<br \/>\n\u2022 ape folosite \u00een uzine atomice;<br \/>\n\u2022 de\u015feuri radioactive;<br \/>\n\u2022 ape termale;<br \/>\n\u2022 lichide calde provenite de la racirea instala\u0163iilor industriale sau a centelor termoelectrice \u015fi atomo \u2013 electrice.<br \/>\nPoluan\u0163i de natur\u0103 chimic\u0103:<br \/>\nMercurul provenit din:<br \/>\n\u2022 de\u015feuri industriale;<br \/>\n\u2022 inhalarea vaporilor ca urmare a unor sc\u0103pari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluore\u015fcente;<br \/>\n\u2022 ingerarea accidental\u0103 de compu\u015fi anorganici;<br \/>\n\u2022 devers\u0103rile unor uzine produc\u0103toare de fungicide organomercurice.<br \/>\nAzota\u0163ii proveni\u0163i din:<br \/>\n\u2022 \u00eengra\u015f\u0103minte chimice;<br \/>\n\u2022 detergen\u0163i;<br \/>\n\u2022 pesticide organofosforice.<br \/>\nCadminiul provenit din:<br \/>\n\u2022 ape \u00een care sau deversat reziduri de cadminiu;<br \/>\n\u2022 aerosoli.<br \/>\nPlumbul provenit din:<br \/>\n\u2022 evacu\u0103rile uzinelor industriale;<br \/>\n\u2022 gazele de e\u015fapament ale autovehiculelor;<br \/>\n\u2022 manipularea gre\u015fit\u0103 a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzin\u0103.<br \/>\nZincul provenit din:<br \/>\n\u2022 ap\u0103 sau bauturi cu continut de zinc;<br \/>\n\u2022 ingerarea acidental\u0103 a unor s\u0103ruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);<br \/>\n\u2022 dizolvarea de catre solu\u0163ii acide a zincului din vase, din de\u015feuri sau sc\u0103pari industriale<br \/>\nHidrocarburile provenite din:<br \/>\n\u2022 gazele de e\u015fapament ale autovehiculelor;<br \/>\n\u2022 scurgerile de \u0163i\u0163ei;<br \/>\n\u2022 arderea incomplet\u0103 a combustibililor fosili (c\u0103rbuni, petrol \u015fi gaze naturale);<br \/>\n\u2022 arderea incomplet\u0103 a biomasei (lemnul, tutunul);<br \/>\n\u2022 fumul de \u0163igar\u0103.<br \/>\nPesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:<br \/>\n\u2022 apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;<br \/>\n\u2022 pulveriz\u0103rile aeriene;<br \/>\n\u2022 sp\u0103larea stor substan\u0163e de c\u0103tre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;<br \/>\n\u2022 detergen\u0163i.<br \/>\nPoluan\u0163i de natur\u0103 biologic\u0103:<br \/>\n\u2022 microorganismele patogene;<br \/>\n\u2022 substan\u0163ele organice fermentescibile.<br \/>\nEfectele vaste pe baza unor observa\u0163i<br \/>\nConsecin\u0163ele polu\u0103rii:<br \/>\nAsupra mediului:<br \/>\n\u2022 posibilitatea contamin\u0103rii sau polu\u0103rii chimice a animalelor acvatice;<br \/>\n\u2022 contaminarea bacteriologic\u0103 sau poluarea chimic\u0103 radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor;<br \/>\n\u2022 Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determin\u0103 micsorarea capacit\u0103\u0163ii de debarasare fa\u0163\u0103 de diver\u015fi poluan\u0163i prezen\u0163i la un moment dat.<br \/>\nAsupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163i:<br \/>\nMajoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul c\u0103 oamenii nu beau suficient\u0103 ap\u0103 sau apa baut\u0103 nu are cele mai bune calit\u0103\u0163i.<br \/>\nAsupra calit\u0103\u0163ii apelor:<br \/>\n\u00cen via\u0163a colectivit\u0103\u0163ilor umane, apele sunt utilizate zilnic at\u00e2t ca aliment c\u00e2t \u015fi \u00een asigurarea igienei personale. \u00cen medie, \u00een 24 de ore, un om adult consum\u0103 \u00een scopuri alimentare 2-10L de ap\u0103.<br \/>\nMirosul apei provine de la substan\u0163ele volatile pe care le con\u0163ine ca rezultat al \u00eencarc\u0103rii cu substan\u0163e organice \u00een descompunere, al polu\u0103rii cu substan\u0163e chimice sau ape reziduale. Cu c\u00e2t apa con\u0163ine mai multe substan\u0163e organice, chimice sau ape reziduale cu at\u00e2t mirosul este mai u\u015for de perceput.<br \/>\nCuloarea apei poate da indica\u0163ii asupra modific\u0103rii calit\u0103\u0163ii astfel:<br \/>\n&#8211; apele de culoare ar\u0103mie sau brun\u0103 provin de la distil\u0103rile de c\u0103rbune amestecate cu ape industriale care con\u0163in fier;<br \/>\n&#8211; apele de culoare brun \u00eenchis sunt apele de la fabricile de celuloz\u0103;<br \/>\n&#8211; apele bogate \u00een fier sunt cele provenite de la t\u0103b\u0103carii \u015fi au culoarea verde \u00eenchis sau neagr\u0103;<br \/>\n&#8211; ionii de fier dau apelor o culoare galben\u0103;<br \/>\n&#8211; ionii de cupru confer\u0103 apei o culoare albastr\u0103;<br \/>\n&#8211; apele care con\u0163in argila coloidala au o culoare galben-brun\u0103.<br \/>\n\u00a4 pa\u015fii \u00een vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale sunt:<br \/>\nAmeliorarea proceselor tehnologice care s\u0103 se reduc\u0103 la minimum.<br \/>\n\u00a4Reexaminarea pierderilor de materiale \u015fi a risipei de ap\u0103. Evitarea utiliz\u0103rii substan\u0163elor care nu trebuie puse \u00een libertate.<br \/>\n\u00a4Instala\u0163ia de epurare a destina\u0163iei \u015fi pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel \u015fi cromaj.<br \/>\n\u00a4Tratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare<br \/>\n\u00eengr\u0103\u015f\u0103torii.<br \/>\nStarea de ionizare a cianurii variaz\u0103 \u00een conformitate cu PH-ul \u015fi temperatura apei.<br \/>\nModificarea PH-ul e deosebit de mare \u00een cazul unei solu\u0163ii diluate.<br \/>\nInstrumentul de m\u0103surare trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 un dispozitiv protector pentru a \u0163ine PH-ul constant.<br \/>\nSensibilitatea fa\u0163\u0103 de cianur\u0103 e rapid\u0103,dar timpul de reac\u0163ie e lung \u00een absen\u0163a ei.<br \/>\n\u00a4Instala\u0163ia pentru priza de ap\u0103<br \/>\nE alc\u0103tuit\u0103 din un flator deplasabil pe vertical\u0103,o sit\u0103 pentru re\u0163inerea impurit\u0103\u0163ilor,o pomp\u0103 submersabil\u0103 fixat\u0103 la capul unui poilon.O parte din \u0163eava de sus\u0163inere e construit\u0103 din 2 \u0163evi telescopice din o\u0163el inoxidabil ,proiectate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poa\u0103 fi alungite \u015fi scurtate f\u0103r\u0103 dificultate.Sita special\u0103 trebuie s\u0103 nu se \u00eenfunde deoarece scade volumul de ap\u0103 pompat sau<br \/>\na fix\u0103rii pe rotorul pompei a unei r\u0103\u015fini vinilice sau a cauciucului.<br \/>\n\u00a4Pentru tratarea aerobiotic\u0103 se introduce oxigenul necesar respira\u0163iei microflorei aerob\u0103.\u00cen prezent exist\u0103 tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorit\u0103 microflorei care vara devine anaerob\u0103.<br \/>\nGunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul m\u0103rii.<br \/>\nUzinele de incinerare \u00een Tokio cuprind:<br \/>\n-cuptoare standardizate;<br \/>\n-adaptarea sistemului cu bunc\u0103r \u015fi macara;<br \/>\n-controlul emisiilor \u015fi afluentilor;<br \/>\n-bazinele de \u0163i\u0163ei plasate subteran.<br \/>\nConcluzie<br \/>\nResursele mediului scad.<br \/>\nCre\u015fterea punerii \u00een libertate a agen\u0163ilor e o amenin\u0163are sporit\u0103 pentru natur\u0103.<br \/>\nChestionar-\u00cen prezent se face o anchet\u0103 prin metoda Delphi pentru a schimba mentalitatea na\u0163iunii privind mediul.<br \/>\nMulte grup\u0103ri militeaz\u0103 pentru un mediu mai curat \u015fi mai s\u0103n\u0103tos.Dac\u0103 \u00eencepem prin a recicla de\u015feurile menajere \u015fi a refuza alimentele supra\u00eempachetate,am putea reduce de\u015feurile.<br \/>\nCercet\u0103torii trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 moduri de a evita compu\u015fii d\u0103un\u0103tori care nu se descompun \u00een elemente inofensive.<br \/>\nContribu\u0163ia elevilor la protejarea mediului<br \/>\nElevi pot contribui la protejarea mediului astfel:<br \/>\n-adun\u00e2nd hartiile aruncate la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din parcuri<br \/>\n-plant\u00e2nd diferite flori prin parcuri<br \/>\nEfectele polu\u0103ri \u00een zona \u015fscoli noastre<br \/>\nDin cauza apei poluate elevi se pot \u00eembonlavi de diferite boli cum sunt:<br \/>\nI. Boli infec\u0163ioase:<br \/>\n\u2022 boli microbiene: febr\u0103 tifoida, dizenteria, holeria;<br \/>\n\u2022 boli virotive: poliomieli\u0163a, hepatita epidemic\u0103;<br \/>\n\u2022 boli parazitare:dizenteria, giardiaza.<br \/>\nII. Boli neinfec\u0163ioase:<br \/>\ndeterminate de contaminarea apei cu substan\u0163e chimice cu poten\u0163ial toxic:<br \/>\n\u2022 Intoxica\u0163ia cu plumb (saturnism), se manifest\u0103 prin:<br \/>\n&#8211; oboseal\u0103 nejustificat\u0103;<br \/>\n&#8211; afecteaz\u0103 globulele ro\u015fii, vasele sanguine;<br \/>\n&#8211; afecteaz\u0103 sistemul nervis central, provoc\u00e2nd ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu deregl\u0103ri motorii.<br \/>\n\u2022 Intoxica\u0163ia cu mercur:<br \/>\n&#8211; dureri de cap, ame\u0163eli, insomnie, oboseal\u0103;<br \/>\n&#8211; tulbur\u0103ri vizuale;<br \/>\n&#8211; afec\u0163iuni ale sistemului nervos;<br \/>\n&#8211; afec\u0163iuni ale rinichilor;<br \/>\n&#8211; malforma\u0163ii congenitale ale f\u0103tului \u00een cazul femeilor \u00eensarcinate.<br \/>\n\u2022 Intoxica\u0163ia cu zinc:<br \/>\n&#8211; dureri epigastrice, diaree, tremur\u0103turi, pareze;<br \/>\n&#8211; afec\u0163iuni ale sistemului nervos central, mu\u015fchilor \u015fi sistemului cardiovascular.<br \/>\n\u2022 Intoxica\u0163ia cu cadminiu:<br \/>\n&#8211; cefalee;<br \/>\n&#8211; sc\u0103derea tensiuni arteriale;<br \/>\n&#8211; afec\u0163iuni hepato-renale.<br \/>\n\u2022 Intoxica\u0163ia cu azota\u0163i \u015fi fosfa\u0163i:<br \/>\n&#8211; \u00eenvine\u0163irea buzelor, n\u0103rilor, fe\u0163ei;<br \/>\n&#8211; agita\u0163ia p\u00e2n\u0103 la convulsii;<br \/>\n&#8211; cefalee, grea\u0163a.<br \/>\n\u2022 Intoxica\u0163ia cu pesticide:<br \/>\n&#8211; alterarea func\u0163iilor ficatului p\u00e2n\u0103 la formarea hepatitei cronice;<br \/>\n&#8211; encefalopa\u0163ii;<br \/>\n&#8211; malforma\u0163ii congenitale.<br \/>\nBibliografie:<br \/>\nChimie Experien\u0163e \u015fi principii \u2013 Paul R. O\u2019Connor, Joseph E. Davis, Jr., Edward L. Haenisch, W. Keith MacNab, A.L. McClellan; Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1983<br \/>\nChimie General\u0103 \u2013 C.D. Neni\u0163escu; Ed. Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti<br \/>\nEnciclopedia de Chimie Vol. I \u2013 Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1983<br \/>\nGheorghe I. Manea \u2013 Resursele m\u0103rilor \u015fi oceanelor (Editura Politic\u0103)<br \/>\nSilviu Negu\u0163 \u2013 Geografie manual clasa a X-a (Editura Humanitas)<br \/>\nCristian Tache, Lumini\u0163a Ursea \u2013 Chimie manual clasa a IX-a (Editura Humanitas)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Domeniile de utilizare a apei Apa are un rol esen\u0163ial \u00een \u00eentre\u0163inerea vie\u0163ii. F\u0103r\u0103 ap\u0103 nu ar putea exista via\u0163a. \u00cen organism apa intr\u0103 \u00een compozi\u0163ia organelor, \u0163esuturilor \u015fi lichidelor biologice. Ea dizolv\u0103 \u015fi transport\u0103 substan\u0163ele asimilate \u015fi dezasimilate; men\u0163ine constant\u0103 concentra\u0163ia s\u0103rurilor \u00een organism \u015fi, evapor\u00e2ndu-se pe suprafa\u0163a corpului, ia parte la reglarea temperaturii. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18495"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}