{"id":108976,"date":"2018-02-10T22:25:00","date_gmt":"2018-02-10T22:25:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:48:17","modified_gmt":"2023-01-08T10:48:17","slug":"reglarea-cordului-si-vaselor_10-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/10\/reglarea-cordului-si-vaselor_10-2\/","title":{"rendered":"REGLAREA CORDULUI SI VASELOR"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
<\/div>\n

<\/p>\n

Intrarea \u00een func\u0163iune a mecanismelor de reglare a cordului \u015fi vaselor este declan\u015fat\u0103 de modific\u0103rile de presiune din vasele mari \u015fi cord. Uneori mobilizarea acestor mecanisme este consecin\u0163a unor modific\u0103ri umorale.Varia\u0163iile presionale sau de compozi\u0163ie chimic\u0103 a s\u00e2ngelui \u00een sectoarele dotate cu receptori determin\u0103 tulburarea ritmului desc\u0103rc\u0103rilor de impulsuri aferente spre centrii bulbari urmat\u0103 de modificarea tonusului acestor centri \u015fi mobilizarea de mecanisme vegetative, endocrine \u015fi umorale care tind s\u0103 readuc\u0103 la normal constantele tulburate. \u00cen condi\u0163ii fiziologice, din volumul sanguin total 10% se g\u0103sesc \u00een cord, 8% se g\u0103sesc \u00een circula\u0163ia pulmonar\u0103, 12% \u00een artere, 5% \u00een capilare \u015fi app. 65% \u00een sectorul venos (\u00een special \u00een venule \u015fi venele mici). Mecanismele de reglare ac\u0163ioneaz\u0103 modific\u00e2nd dup\u0103 necesit\u0103\u0163i calibrul arteriolelor \u015fi\/sau al sectorului venos precum \u015fi reparti\u0163ia s\u00e2ngelui \u00eentre diferite sectoare vasculare men\u0163in\u00e2nd astfel hemodinamica normal\u0103 \u00een pofida varia\u0163iilor iriga\u0163iei sistemice sau locale.Arteriolele opun cea mai mare rezisten\u0163\u0103 fluxului sanguin (=vasele rezisten\u0163ei) iar modific\u0103rile tonusului lor influen\u0163eaz\u0103 debitul sanguin tisular prin modificarea fluxului capilar. Capilarele nu au celule musculare sau fibre nervoase motorii \u00een structura pere\u0163ilor, de aceea modific\u0103rile de calibru sunt \u00een cea mai mare parte pasive fiind determinate de vasodilata\u0163ia arteriolelor \u015fi de staza venoas\u0103. Dar volumul cel mai mare de s\u00e2nge este cuprins \u00een sectorul venos (=vasele capacit\u0103\u0163ii), de aceea, men\u0163inerea tonusului acestui sector (\u00een special al venulelor \u015fi venelor mici) dotate cu putere de vasomotricitate de\u0163ine cea mai mare importan\u0163\u0103 pentru men\u0163inerea hemodinamicii. Activitatea cordului \u015fi tonusul patului vascular sunt reglate pe cale neurovegetativ\u0103 \u015fi umoral\u0103, sistemul circulator av\u00e2nd o bogat\u0103 inerva\u0163ie vegetativ\u0103, dar \u015fi de o serie de substan\u0163e de natur\u0103 hormonal\u0103 sau umoral\u0103 prezente \u00een s\u00e2nge. Modific\u0103rile adaptative cardiovasculare \u00een diferite condi\u0163ii fiziologice se realizeaz\u0103 prin mecanisme complexe de reglare intrinseci \u015fi extrinseci. 1.1 Mecanismele intrinseci cardiace Sunt demonstrate de faptul c\u0103 inima scoas\u0103 din organism, deci lipsit\u0103 de influen\u0163e exterioare, continu\u0103 s\u0103 se contracte \u015fi chiar \u00ee\u015fi poate adapta \u00een anumite limite debitul prin modific\u0103ri adecvate de frecven\u0163\u0103 \u015fi\/sau ale volumului sistolic. Frecven\u0163a cardiac\u0103 (ce poate cre\u015fte cu 10-30% fa\u0163\u0103 de nivelul bazal ) este influen\u0163at\u0103 prin destinderea pasiv\u0103 a pere\u0163ilor atriuului drept.Volumul cardiac este influen\u0163at “in vivo” de trei factori:1. presarcina (sau gradul de \u00eentindere a fibrei miocardice \u00eenainte de \u00eenceputul sistolei);2. contractilitatea miocardului;3. postsarcina ( sau rezisten\u0163a opus\u0103 s\u00e2ngelui de c\u0103tre tonusul vascular).Adaptarea prin mecanisme intrinseci a fost demonstrat\u0103 experimental pe un preparat “cord-pulmon” lipsit de inerva\u0163ie prin \u00eentreruperea circula\u0163iei cerebrale de c\u0103tre Frank (1895) \u015fi Starling (1910) stabilindu-se “legea inimii” sau legea Frank-Starling. At\u00e2t \u00een condi\u0163ii de \u00eentoarcere venoas\u0103 crescut\u0103 (presarcina) c\u00e2t \u015fi \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii presiunii \u00een aort\u0103 (postsarcina) for\u0163a de contrac\u0163ie a miocardului poate cre\u015fte peste valoarea de repaus prin \u00eentinderea fibrei musculare, for\u0163a fiind direct propor\u0163ional\u0103 cu gradul de alungire a fibrei (p\u00e2n\u0103 la o alungire maximal\u0103, adic\u0103 120% fa\u0163\u0103 de condi\u0163iile de repaus). Prin cre\u015fterea volumului telediastolic sarcomerele devin u\u015for alungite cresc\u00e2ndu-se astfel num\u0103rul situsurilor pentru interac\u0163iunea dintre filamentele de actin\u0103 \u015fi cele de miozin\u0103, gradul de \u00eentrep\u0103trundere (glisare) cresc\u00e2nd realiz\u00e2ndu-se situarea filamentelor \u00eentr-o pozi\u0163ie de interdigita\u0163ie optim\u0103 pentru contrac\u0163ie. Inima nu arunc\u0103 \u00een circula\u0163ie toat\u0103 cantitatea de s\u00e2nge din ventriculul st\u00e2ng unde se acumuleaz\u0103 o rezerv\u0103 de s\u00e2nge (cre\u015fterea volumului telediastolic sau diastolic final) care produce o \u00eentindere mai accentuat\u0103 a fibrelor miocardice astfel \u00eenc\u00e2t dup\u0103 15-30 secunde se va stabili un nou echilibru cu expulzarea \u00eentregii cantit\u0103\u0163i de s\u00e2nge din ventricul. Mecanisme intrinseci vasculare Autoreglarea intrinsec\u0103 local\u0103 a vaselor sanguine, \u00een special mici (cu celule de tip monounitar lipsite de inerva\u0163ie dar care genereaz\u0103 la distensia mecanic\u0103 poten\u0163iale de ac\u0163iune ce difuzeaz\u0103 apoi la cele vecine \u2013celulele pacemaker) este rezultatul activit\u0103\u0163ii miogene proprii. Automatismul vascular este generat de instabilitatea membranei celulelor pacemaker din tunica medie a metarteriolelor, arteriolelor mici \u015fi sfincterelor precapilare care prezint\u0103 desc\u0103rc\u0103ri ce determin\u0103 cre\u015fterea tonusului musculaturi netede (vasoconstric\u0163ie cu modificarea fluxului sanguin) \u015fi a rezisten\u0163ei vasculare rezult\u00e2nd modificarea presiunii s\u00e2ngelui. Fluxul sanguin tisular este rezultatul echilibrului dintre contrac\u0163ia fibrelor musculaturii netede parietale \u015fi dilata\u0163ia acestor fibre sub influen\u0163a metaboli\u0163ilor celulari, a reducerii aportului de O2 , sau a ambilor factori la un loc. Prin mecanismul distensiei se realizeaz\u0103 adaptarea con\u0163in\u0103torului (sistemul vascular) la con\u0163inut (volumul sanguin total). Mecanismele extrinseci de reglare Reglarea nervoas\u0103 \u2013 se realizeaz\u0103 pe baza unor multiple mecanisme de feed-back care implic\u0103:\u00b7 receptori\u00b7 c\u0103i aferente \u00b7 centri de comand\u0103\u00b7 c\u0103i eferente\u00b7 efectori.-induse \u00eentr-un sistem centripet (senzitiv ) \u015fi dou\u0103 sisteme centrifuge:\u00b7 cardiomoderator \u015fi depresor\u00b7 cardioaccelerator \u015fi presor. Receptorii sunt prezen\u0163i \u00een \u00eentreg sistemul cardiovascular dar au o densitate crescut\u0103 \u015fi importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 \u00een special \u00een anumite zone reflexogene (strategice):\u00b7 sinocarotidian\u0103\u00b7 cardioaortic\u0103\u00b7 atrial\u0103\u00b7 a venelor mari ..\u00b7 av\u00e2nd rol de traductori ai :- modific\u0103rilor presionale = baroreceptori -modific\u0103rile compozi\u0163iei biochimice = chemoreceptori.-de a genera impulsuri nervoase care se vor transmite pe calea nervilor vagi aferen\u0163i centrilor cardiovasculari care regleaz\u0103 activitatea cardiovascular\u0103. Baroreceptorii Baroreceptorii sinocarotidieni Sunt situa\u0163i deasupra carotidei primitive, pe carotida intern\u0103 se afl\u0103 o por\u0163iune dilatat\u0103 sub form\u0103 de bulb numit sinus carotidian. Sunt cei mai bine studia\u0163i deoarece sinusul carotidian poate fi izolat vascular \u015fi perfuzat f\u0103r\u0103 lezarea inerva\u0163iei locale.Aceste forma\u0163iuni receptoare sunt stimulate prin distensia transversal\u0103 (dilatare) sau longitudinal\u0103 (alungite) consecutive varia\u0163iilor presiunii arteriale fiind mai sensibili la presiunea pulsatil\u0103 (imprimat\u0103 de sistolele ventriculare) dec\u00e2t la cea stagnant\u0103. Desc\u0103rc\u0103rile de impulsuri din fiecare unitate baroreceptoare \u00eencep la o anumit\u0103 presiune (=prag de 60 mmHg) \u015fi se intensific\u0103 progresiv pe m\u0103sura cre\u015fterii presiunii p\u00e2n\u0103 la un anumit nivel maxim ce nu dep\u0103\u015fe\u015fte 180-200mmHg.Impulsurile desc\u0103rcate de baroreceptorii sinocarotidieni se transmit ascendent \u00een nucleul tractului solitar pe fibrele nervului sinusal (nervul Hering ramur\u0103 a glosofaringianului ce con\u0163ine aproximativ 650-700 fibre dintre care 3,5% sunt fibre groase cu diametrul de 3-5 \u00b5m \u015fi prag de desc\u0103rcare \u00eentre 120- 150 mmHg iar 17,5% sunt fibre sub\u0163iri ce deservesc chemoreceptori. Baroreceptorii aortici Sunt situa\u0163i la nivelul crosei aortice la emergen\u0163a arterei subclaviculare.Au un prag de stimulare mai ridicat (110mmHg) ceea ce justific\u0103 implicarea lor numai la cre\u015fterile presionale.Impulsurile aferente de la nivelul receptorilor aortici se transmit ascendent prin nervii aortici drept \u015fi st\u00e2ng (fibre nemielinizate ce conduc cu vitez\u0103 redus\u0103 1-2m\/s) sau ale nervului vag.Cre\u015fterile presiunii arteriale (sau compresia carotidelor deasupra bifurca\u0163ie ) m\u0103resc frecven\u0163a impulsurilor p\u00e2n\u0103 la un anumit nivel propor\u0163ional cu cre\u015fterea presiunii, impulsuri care determin\u0103 at\u00e2t sc\u0103derea debitului cardiac (scade frecven\u0163a \u015fi contractilitatea cardiac\u0103) c\u00e2t \u015fi a rezisten\u0163ei vasculare (reflex depresor). Sc\u0103derea presiunii arteriale (sau compresia carotidei comune) stimuleaz\u0103 baroreceptorii sinocarotidieni \u015fi aortici determin\u00e2nd: tahicardie, vasoconstric\u0163ie, cre\u015fterea presiunii \u015fi a debitului cardiac (reflex presor). Receptorii sinocarotidieni \u015fi aortici a\u015feza\u0163i la o zon\u0103 de r\u0103scruce a circula\u0163iei, de unde pleac\u0103 spre creier cea mai mare cantitate de s\u00e2nge, reprezint\u0103 mecanisme de siguran\u0163\u0103 care contrabalanseaz\u0103 varia\u0163iile bru\u015fte ale presiunii arteriale sistemice men\u0163in\u00e2nd astfel o iriga\u0163ie constant\u0103 a creierului ceea ce justific\u0103 denumirea de nervi tamponi dat\u0103 de Wright. Efectele baroreceptorilor sunt de scurt\u0103 durat\u0103 datorit\u0103 adapt\u0103rii rapide (1-2 zile) la nivelul presional, modificare ce face ca ace\u015ftia s\u0103 participe numai la corectarea rapid\u0103 a modific\u0103rilor presionale. Baroreceptorii atriali Sunt situa\u0163i subendocardic, endocardul atrial fiind zona cardiac\u0103 cu cea mai bogat\u0103 inerva\u0163ie. Au densitate mare \u00een atriul drept la nivelul orificiului de v\u0103rsare ale venei cave dec\u00e2t \u00een atriul st\u00e2ng (\u00een jurul jonc\u0163iunilor venei pulmonare. Sunt de dou\u0103 tipuri: \u00b7 tipul A care descarc\u0103 \u00een sistol\u0103 \u015fi care ar determina reflexul Bainbridge;\u00b7 tipul B care descarc\u0103 \u00een diastol\u0103 (mai pu\u0163in sensibili datorit\u0103 situ\u0103rii lor \u00een paralel cu musculatura atrial\u0103) \u015fi care ar determina inhibi\u0163ia secretore de AND (prin aceasta ar controla \u00een permanen\u0163\u0103 volumul vascular). Stimularea receptorilor atriului drept prin cre\u015fterea \u00eentoarcerii venoase determin\u0103 cre\u015fterea frecven\u0163ei cardiace de\u015fi cercet\u0103rile recente privind efectul tahicardizant (descoperit ini\u0163ial de Bainbridge \u00een 1915) au precizat c\u0103 acesta se datoreaz\u0103 20-27% influen\u0163elor exercitate de c\u0103tre distensia atrial\u0103 asupra nodulului sinoatrial.Reflexul Bainbridge are rolul de a preveni acumularea s\u00e2ngelui \u00een vene, atrii \u015fi circula\u0163ia pulmonar\u0103. Stimularea receptorilor atriului st\u00e2ng determin\u0103 cre\u015fteri importante ale frecven\u0163ei cardiace \u015fi o cre\u015ftere a fluxului sanguin renal (prin inhibitori elibera\u0163i de ADH) mecanism prin care se mic\u015foreaz\u0103 volumul ventricular \u015fi intravascular de r\u0103spuns la starea de imponderabilitate (c\u00e2nd s\u00e2ngele, \u00een absen\u0163a gravita\u0163iei se deplaseaz\u0103 din membrul inferior spre cap \u015fi torace). Baroreceptorii ventriculari Sunt mai pu\u0163in numero\u015fi, eviden\u0163i subendocardic \u015fi subepicardic \u00een ambii ventriculi, produc\u00e2nd efecte depresoare \u00een cazul destinderilor mari nefiziologice ale ventricului st\u00e2ng. Baroreceptorii pulmonari Se g\u0103sesc \u00een adventicea trunchiului arterei pulmonare \u015fi a ramuri drepte \u015fi st\u00e2ngi ale acesteia. Sunt stimula\u0163i de distensia vaselor pulmonare \u015fi determin\u0103 vasodilata\u0163ie cu hipotensiune arterial\u0103 \u015fi bradicardie. Baroreceptorii mezenterici Determin\u0103 efecte depresoare dovedite experimental prin experien\u0163a lui Goltz c\u00e2nd stimularea unei anse intestinale determin\u0103 bradicardie. Chemoreceptorii Intervin \u00een special \u00een reglarea \u015fi adaptarea ventila\u0163iei pulmonare dar ca aceasta s\u0103 fie eficient\u0103 este necesar s\u0103 fie \u00eenso\u0163it\u0103 de modific\u0103ri cardiovasculare. Chemoreceptorii periferici Sunt celule chemosensibile extrem de vascularizate (2000 ml\/min.\/100g \u0163esut )prev\u0103zute cu capilare fenestrate cu o bogat\u0103 inerva\u0163ie simpatic\u0103. Chemoreceptorii sinocarotidieni Sunt situa\u0163i la bifurca\u0163ia carotidei comune \u00een corpusculul sau glomusul carotidian (av\u00e2nd diametru de 1-2 mm \u015fi greutate de 2mg). Sunt prezente insule celulare chemoreceptoare (tip I) \u015fi celule de sus\u0163inere probabil celule gliale (tip II) \u00eenconjurate de capilare sinusoide fenestrate \u015fi fibre nervoase vegetative slab mielinizate. Chemoreceptorii aortici Sunt situa\u0163i \u00een apropierea crosei aortice. Stimulul principal al chemoreceptorilor este sc\u0103derea Pa O2 cu app. 500 torri (ce corespunde la o sc\u0103dere a presiuni s\u00e2ngelui de 80mmHg situa\u0163ie c\u00e2nd diminueaz\u0103 aportul de O2 la nivelul glomusului nivel de c\u00e2teva ori superior celui la care apar tulbur\u0103ri metabolice tisulare), desc\u0103rc\u0103rile cresc\u00e2nd progresiv pe m\u0103sur\u0103 ce scade Pa O2 . De asemenea intervin Pa CO2 (20-60 torri). Stimularea chemoreceptorilor aortici spre deosebire de cei sinocarotidieni nu sunt activa\u0163i de cre\u015fterea pH-ului fiind chiar deprima\u0163i. Stimularea chemoreceptorilor determin\u0103 cre\u015fterea ventila\u0163iei \u015fi secundar cre\u015fterea frecven\u0163ei cardiace \u015fi a presiunii sanguine. R\u0103spunsul hemodinamic al chemoreceptorilor devine important \u00een st\u0103ri urgente de hipoxemie sever\u0103 sau efort fizic m\u0103rit. Chemoreceptorii bulbari Sunt situa\u0163i pe fa\u0163a ventral\u0103 \u00een apropierea r\u0103d\u0103cinii nervilor cranieni IX, X, XI ocup\u00e2nd o arie de 5-6mm2 \u015fi o por\u0163iune de 200-400\u00b5m.Studii recente eviden\u0163iaz\u0103 de fapt trei zone cu activitate chemoreceptoare:1. pe fa\u0163a ventral\u0103 delimitat lateral de piramide \u015fi medial de r\u0103d\u0103cinile nervilor VII-X, fiind cea mai bine localizat\u0103;2. caudal de prima delimitare: lateral de piramide \u015fi medial de r\u0103d\u0103cina nervului XII;3. \u00eentre cele dou\u0103.Chemoreceptorii bulbari sunt sensibili la modific\u0103rile de pH extracelular \u015fi aLCR. Aferen\u0163ele\uf076 Specifice: -Parasimpatice-Simpatice\uf076 Nespecifice Aferen\u0163ele specifice transmit centrilor cardiovasonotori informa\u0163ii asupra varia\u0163iilor parametrilor hemodinamici controla\u0163i ( presiune sanguin\u0103, presiuni par\u0163iale ale gazelor respiratorii, reac\u0163ia s\u00e2ngelui, osmolaritate) care se transmit ascendent pe c\u0103i vegetative parasimpatice \u015fi simpatice. Aferen\u0163a parasimpatic\u0103 transmite informa\u0163ia de la nivelul receptorilor cardiopulmonari \u015fi viscerali pe baza c\u0103reia se declan\u015feaz\u0103 reflexecardioinhibitoare \u015fi depresoare. Fibrele care transmit aceste in forma\u0163ii au pericarionii \u00een ganglioni senzitivi ai vagului (jugular \u015fi plexiform). Prelungirile centrale ale acestor neuroni pseudounipolari fac sinaps\u0103 cu neuronii din ariile bulbopontine cardionhibitoare \u015fi vasodilatatoare. Prelungirile periferice coboar\u0103 prin trunchiul vagului spre inim\u0103 \u015fi vase stabilind conexiuni cu baroreceptorii \u015fi chemoreceptorii aortici \u015fi sinocarotidieni. Aferen\u0163ele de la nivelul baro- \u015fi chemoreceptorilor sunt transmise prin nervul sinocarotidian (sau sinusal descris de Hering) ariei cardioinhibitoare \u015fi vasodilatatoare din forma\u0163iunea reticulat\u0103 bulbopontin\u0103 iar prelungirile periferice ajung la bifurca\u0163ia carotidei termin\u00e2ndu-se la nivelul glomusului carotidian a II-a zon\u0103 reflexogen\u0103 principal\u0103 arterial\u0103 implicat\u0103 \u00een reglarea activit\u0103\u0163ii cardiace.Aferen\u0163a simpatic\u0103 particip\u0103 la realizarea reflexelor cardiace cardioacceleratoare \u015fi vasopresoare \u015fi de asemenea la sensibilitatea cardiac\u0103 con\u015ftient\u0103. Fibrele au originea \u00een neuronii din ganglionii paravertebrali cervicodorsali. Prelungirile centrale ale acestor neuroni p\u0103trund \u00een m\u0103duv\u0103 prin r\u0103d\u0103cinile dorsale stabilind sinapse cu neuronii cardioacceleratori \u015fi presori bulbopontini. Prelungirile periferice intr\u0103 \u00een alc\u0103tuirea plexurilor simpatice cardiace \u015fi perivasculare. Centrii cardiovasculari Centrii bulbopontini reprezint\u0103 zona principal\u0103 unde sunt prelucrate informa\u0163iile corelate cu activitatea reflex\u0103 cardiovascular\u0103. \u00cen forma\u0163ia reticulat\u0103 din por\u0163iunea inferioar\u0103 a trunchiului cerebral, mai exact \u00een cele 2\/3 superioare ale bulbului ( deasupra obexului \u00een regiunea ariei postrema) \u015fi 1\/3 inferioar\u0103 a protuberan\u0163ei ( deasupra nucleilor vestibulari ), din plan\u015feul ventriculului patru, ventral aproape p\u00e2n\u0103 la piramide, se afl\u0103 o arie larg\u0103, difuz\u0103, denumit\u0103 clasic centrul vasomotor. Se descrie \u015fi un centru cardioinhibitor, constituit, \u00een mare parte, de nucleul ambiguu bulbar. Cercet\u0103rile cu microelectrozi au stabilit c\u0103 stimularea zonelor rostrale \u015fi laterale ale acestei arii determin\u0103 cre\u015fterea tonusului vascular (vasoconstric\u0163ie), hipertensiune \u015fi tahicardie- reflex presor (fig. 41), \u00een timp ce stimularea unor regiuni mai restr\u00e2nse \u00een jurul obexului produce vasodilata\u0163ie, hipotensiune \u015fi bradicardie \u2013 reflex depresor (fig.42), cele dou\u0103 autoritmice fiind \u00een rela\u0163ie de inerva\u0163ie reciproc\u0103. “Centrul” cardiovasomotor pare a fi compus din dou\u0103 por\u0163iuni: o zon\u0103 excitatoare, cuprinz\u00e2nd por\u0163iunile laterale ale forma\u0163iunii reticulate, a c\u0103rei excitare determin\u0103 stimularea simpaticului, urmat\u0103 de vasoconstric\u0163ie bilateral\u0103 \u015fi accelerarea frecven\u0163ei cardiace \u015fi o zon\u0103 inhibitoare, medial\u0103, care inhib\u0103 activitatea simpaticului, produc\u00e2nd vasodilata\u0163ie \u015fi r\u0103rirea frecven\u0163ei cardiace 8rezultat \u015fi al stimul\u0103rii directe a nucleului dorsal vagal). Centrul cardiovasomotor este conceput, deci, ca un mecanism de barostat reglabil, prev\u0103zut cu tonus \u015fi automatism propriu, care ac\u0163ioneaz\u0103 ca un tot unitar, determin\u00e2nd modific\u0103ri coordonate concomitente cardiace \u015fi vasculare, de obicei fiind asociate cre\u015fterea frecven\u0163ei cardiace cu vasoconstric\u0163ie, sau sc\u0103derea frecven\u0163ei cardiace cu vasodilata\u0163ie, aceste interrela\u0163ii nefiind \u00eens\u0103 obligatorii \u015fi invariabile. Nucleul dorsal al vagului, denumit \u00eenainte centrul cardioinhibitor, se afl\u0103 de asemenea \u00een forma\u0163iunea reticulat\u0103, lateral centrului cardiovasomotor, fiind centrul care genereaz\u0103 desc\u0103rc\u0103rile tonice vagale \u00een repaus. Acest centru prime\u015fte aferen\u0163e de la nivelul baro- \u015fi chemoreceptorilor, impulsuri care \u00eei men\u0163in \u015fi moduleaz\u0103 activitatea tonic\u0103. Denervarea sinoaortic\u0103 abole\u015fte aproape tonusul vagal, demonstr\u00e2nd c\u0103 neuronii din nucleul dorsal (visceromotor) al vagului nu sunt activi dec\u00e2t \u00een prezen\u0163a influen\u0163elor aferen\u0163iale, din acest punct de vedere diferind de “centrul” cardiovasomotor, care posed\u0103 o activitate tonic\u0103 permanent\u0103, intensificat\u0103 chiar prin deaferentare sinoaortic\u0103. Activitatea reflex\u0103 a centrilor pontobulbari (barostatul) este influen\u0163at\u0103 permanent de aferen\u0163ele baro- \u015fi chemoreceptoare de la nivelul zonelor reflexogene specifice, sau din alte teritorii nespecifice (pe calea forma\u0163iunii reticulate), influen\u0163at\u0103, \u00eentre\u0163inut\u0103 \u015fi adecvat\u0103 solicit\u0103rilor \u015fi circumstan\u0163elor \u015fi de con\u0163inutul \u00een CO2 , O2 \u015fi H+ al s\u00e2ngelui care ac\u0163ioneaz\u0103 direct asupra centrilor sau indirect prin intermediul chemoreceptorilor. Activitatea centrilor bulbopontini este corelat\u0103 \u015fi cu cea a altor centri bulbari, \u00een special cu cea a centrilor respiratori. Respira\u0163ia obi\u015fnuit\u0103 nu influen\u0163eaz\u0103 la adult activitatea cardiac\u0103, \u00een schimb, \u00een timpul respira\u0163iilor profunde frecven\u0163a cardiac\u0103 se accelereaz\u0103 \u00een inspira\u0163ie \u015fi se r\u0103re\u015fte \u00een expira\u0163ie (aritmie sinusal\u0103, prezent\u0103 la copii \u015fi \u00een timpul respira\u0163iei obi\u015fnuite). Centrii suprapontini Cercet\u0103ri experimentale au ar\u0103tat c\u0103 stimularea forma\u0163iunii reticulate pontomezencefalice, \u00een regiunea tegmentului mezencefalic \u015fi a substan\u0163ei cenu\u015fii periapeductale, produce unele modific\u0103ri ale activit\u0103\u0163ii cardiovasculare. \u00cen general, se admite c\u0103 zonele superioare \u015fi laterale ale substan\u0163ei reticulate pontomezencefalice produc excita\u0163ia, iar zonele inferomediale inhibi\u0163ia centrilor cardiovasculari bulbopontini. Hipotalamusul de\u0163ine roluri esen\u0163iale \u00een integrarea \u015fi coordonarea activit\u0103\u0163ii cardiovasculare, prin influen\u0163ele stimulatoare sau inhibitoare pe care le exercit\u0103 asupra centrilor bulbopontini. Por\u0163iunea anteromedial\u0103 a hipotalamusului, ventral de aria preoptic\u0103, este regiunea care con\u0163ine neuroni depresori parasimpatici (vasodilatatori, termolitici, digestivi), ai c\u0103ror axoni ajun\u015fi \u00een regiunea pontobulbar\u0103, stabilesc conexiuni cu centrul cardiovasomotor. Por\u0163iunea posterolateral\u0103 a hipotalamusului, bogat\u0103 \u00een catecolamine, cuprinde neuroni simpatici, excitatori, care integreaz\u0103 \u015fi coordoneaz\u0103 activitatea sistemului simpatoadrenergic, stimularea acestei zone produc\u00e2nd tahicardie, vasoconstric\u0163ie, intensificarea metabolismului \u015fi a termogenezei. La nivelul hipotalamusului se realizeaz\u0103 integrarea reac\u0163iilor circulatorii \u00een cadrul unor modific\u0103ri adaptative mai complexe, necesitate de schimb\u0103rile survenite \u00een mediu \u015fi tot la acest nivel are loc integrarea componentelor vegetative cu cele somatice, hipotalamusul asigur\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp producerea reac\u0163iilor somatovegetative complexe, adecvate diverselor acte comportamentale (alimentare, sexuale, ap\u0103rare). Cerebelul, prin stimularea nucleului fastigial, poate determina prin intensificarea activit\u0103\u0163ii simpatice \u015fi diminuarea celei parasimpatice un reflex presor, care nu mai apare dup\u0103 sec\u0163ionarea tractului fastigiobulbar sau dup\u0103 distrugerea nucleului reticular paramedian.Centrii corticali, \u00een special sistemul limbic (via nucleii talamici anteriori), exercit\u0103 influen\u0163e importante asupra sistemului cardiovascular \u015fi de aceea se afirm\u0103 c\u0103 centrii pontobulbari, hipotalamici \u015fi sistemul limbic constitue releurile modulatoare esen\u0163iale ale regl\u0103rii func\u0163ionale a cordului \u015fi vaselor. Experien\u0163a cotidian\u0103 confirm\u0103 participarea de necontestat a acestor forma\u0163iuni nervoase superioare \u00een reglarea cardiovascular\u0103, st\u0103rile emo\u0163ionale, frica, furia fiind \u00eenso\u0163ite constant de modific\u0103ri cardiovasculare. Aria cortical\u0103 motoare, girusul sigmoid, lobul temporal anterior, aria orbital\u0103 a lobilor frontali, amigdala produc, prin intermediul hipotalamusului, sau direct prin conexiunile cu centrii vasomotori pontobulbari, efecte excitatoare sau inhibitoare, depinz\u00e2nd de por\u0163iunea stimulat\u0103 \u015fi de intensitatea stimului. Scoar\u0163a cerebral\u0103 realizeaz\u0103 integrarea cea mai fin\u0103 \u015fi mai adecvat\u0103 a circula\u0163iei, \u00een cadrul modific\u0103rilor adaptative necesitate de variate condi\u0163ii fiziologice. Sub influen\u0163a stimulilor psihoemo\u0163ionali se produc importante modific\u0103ri hemodinamice, at\u00e2t prin implicarea sistemului de fibre simpatice colinergice cu origine cortical\u0103, c\u00e2t \u015fi prin desc\u0103rc\u0103ri de catecolamine din medulosuprarenale. De asemenea modific\u0103rile cardiovasculare ce se produc cu ocazia unor eforturi fizice repetate (atle\u0163i, muncitori) \u015fi care debuteaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte de efortul propriu-zis (\u00een drum spre stadion sau fabric\u0103), reprezint\u0103 o dovad\u0103 a influen\u0163elor corticale asupra circula\u0163iei, realizate prin intermediul unor reflexe condi\u0163ionate cardiovasculare. Astfel epinefrita eliberat\u0103 \u00een cursul unor st\u0103ri emo\u0163ionale, eforturi fizice intense, ac\u0163ioneaz\u0103 nu numai asupra efectorilor, cresc\u00e2nd for\u0163a de contrac\u0163ie a miocardului \u015fi tonusului pere\u0163ilor arteriolari, dar \u015fi asupra baroreceptorilor din zonele reflexogene, modific\u00e2nd “nivelul variabilei controlate”, adic\u0103 a presiunii arteriale sistemice. Eferen\u0163a cardio-vascular\u0103 Eferen\u0163a parasimpatic\u0103 Fibrele preganglionare, provenite din diver\u015fi nuclei parasimpatici situa\u0163i \u00een trunchiul cerebral, intr\u0103 \u00een constitu\u0163ia unor nervi cranieni \u015fi, dup\u0103 ce fac sinaps\u0103 \u00een ganglioni din \u00eenvecin\u0103tatea organelor pe care le inerveaz\u0103, prin fibrele postganglionare regleaz\u0103 activitatea \u015fi iriga\u0163ia lor. Contingentul cel mai important de fibre parasimpatice bulbare provine din nucleul dorsal al vagului, de unde fibrele preganglionare merg prin nervii vagi p\u00e2n\u0103 \u00een vecin\u0103tatea organelor pe care le inerveaz\u0103 \u015fi dup\u0103 sinaps\u0103 se distribuie vaselor organelor toracice \u015fi din abdomenul superior. Segmentul sacral al parasimpaticului prin ramurile pelvine ale nervilor sacra\u0163i (S2-S4), inerveaz\u0103 vasele viscerelor pelvine (colonul sigmoid, \u015fi rectul, vezica urinar\u0103, organele genitale), control\u00e2nd iriga\u0163ia lor. Inerva\u0163ia parasimpatic\u0103 eferent\u0103 a cordului provine din ambii vagi, fibrele preganglionare pleac\u0103 din nucleul dorsal al vagului, fac sinaps\u0103 \u00een ganglioni situa\u0163i \u00een vecin\u0103tatea sau chiar \u00een miocardul atrial \u015fi ventricular, iar fibrele postganglionare scurte se distribuie at\u00e2t sistemului excitoconductor c\u00e2t \u015fi miocardului atrial \u015fi ventricular. Prin inhibarea principalelor propriet\u0103\u0163i ale inimii \u015fi \u00een special prin bradicardie \u2013efectul principal al stimul\u0103rii vagale-, parasimpaticul reprezint\u0103 sistemul de protec\u0163ie al cordului. Nervii vagi \u00een condi\u0163ii fiziologice exercit\u0103 o ac\u0163iune frenatoare permanent\u0103 asupra inimii (tonusul vagal), efect \u00eentre\u0163inut reflex prin aferen\u0163ele provenite \u00een special de la zonele reflexogene principale (sinocarotidian\u0103 \u015fi cardioaortic\u0103). De aceea, sec\u0163ionarea vagilor este urmat\u0103 la animal de cre\u015fterea frecven\u0163ei cardiace, iar la om administrarea de blocan\u0163i muscarinici (atropin\u0103) produc cre\u015fterea frecven\u0163ei cardiace de la 70 la 150-180\/min. Inerva\u0163ia parasimpatic\u0103 eferent\u0103 vascular\u0103 are o importan\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103 minor\u0103 comparativ cu cea simpatic\u0103, fibrele parasimpatice fiind absente \u00een anumite sectoare vasculare (capilare). Cercet\u0103ri fiziologice \u015fi histochimice au dovedit existen\u0163a unui control vasomotor colinergic la nivelul creierului, inimii, pl\u0103m\u00e2nilor, ficatului, musculaturii scheletice \u015fi uterului. Eferen\u0163a simpatic\u0103, constituit\u0103 din doi neuroni, conduce impulsuri de la aria presoare a centrului cardiovasomotor bulbar la cord \u015fi vasele sanguine. Neuronii preganglionari sunt situa\u0163i \u00een coarnele intermediolaterale medulare \u00eentre segmentele T1 \u015fi L2 sau chiar L3. Neuronii postganglionari se g\u0103sesc \u00een ganglioni paravertebrali, \u00een ganglioni separa\u0163i prevertebrali (celiac, mezenteric) sau chiar \u00een vecin\u0103tatea vezicii urinare \u015fi a rectului. Fibrele postganglionare simpatice (ramurile comunicante cenu\u015fii), \u00een general mai lungi dec\u00e2t cele parasimpatice , se adun\u0103 \u00een nervi separa\u0163i (cardiaci, splanhnici) sau reintr\u0103 \u0103n r\u0103d\u0103cinile ventrale ale nervilor spinali \u015fi se distribuie vaselor sanguine. Stimularea simpaticului cardiac este urmat\u0103 de eliberarea de norepinefrin\u0103 care cre\u015fte propiet\u0103\u0163ile fundamentale ale inimii, cu excep\u0163ia excitabilit\u0103\u0163ii pe care o scade; de asemenea, exercit\u0103 \u015fi un efect metabolic ergotrop, mobiliz\u00e2nd rezervele miocardice de glicogen \u015fi de substan\u0163e fosfatmacroergice. Cordul posed\u0103 predominant receptori adrenergici de tip \u03b2, \u00een atrii un amestec de \u03b21 \u015fi de \u03b22 \u015fi \u00een ventriculi numai \u03b21. At\u00e2t norepinefrina c\u00e2t \u015fi epinefrina se leag\u0103 de ambele tipuri de receptori adrenergici dar, \u00een timp ce prima are afinitate mai mare pentru \u03b1.receptori, cea de a doua se leaga at\u00e2t de a c\u00e2t \u015fi de \u03b2 receptori. Densitatea receptorilor adrenergici la nivelul diferitelor vase sanguine \u015fi raportul dintre receptorii ? \u015fi \u03b2, (activarea receptorilor \u03b1 este urmata de vasoconstric\u0163ie iar cea a receptorilor \u03b2 de vasodilata\u0163ie) explic\u0103 efectele variate provocate de stimularea nervilor simpatici vasculari. Receptorii adrenergici sunt distribui\u0163i inegal \u00een vasele din diverse regiuni, ? receptorii, prezen\u0163i \u00een abunden\u0163\u0103 \u00een arteriolele renale, cutanate, splanhnice \u015fi din musculatura scheletic\u0103 \u015fi \u00een venulele cutanate \u015fi splahnice, sunt rari \u00een arterele coronare \u015fi cerebrale \u015fi \u00een venele mu\u015fchilor scheletici. Arteriolele con\u0163in ? receptori constrictori \u015fi \u03b2 receptori dilatatori, la nivelul venelor predomin\u0103 ? receptorii, iar \u03b2 receptorii se g\u0103sesc \u00een num\u0103r foarte redus sau chiar lipsesc. De aceea, norepinefrina produce constric\u0163ia arteriolelor \u015fi venelor, iar epinefrina provoac\u0103 arterioloconstric\u0163ie, dar are efecte minime asupra venelor. Stimularea nervilor simpatici care se distribuie vaselor periferice provoac\u0103 \u00een general vasoconstic\u0163ie, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd vasele coronare \u015fi cerebrale (iar vasodilata\u0163ie se produce pasiv, prin sc\u0103derea tonusului simpatic vasoconstrictor). Eferen\u0163a peptidergic\u0103, mai recent descoperit\u0103, este \u00eenc\u0103 insuficient l\u0103murit\u0103, unele dintre neuropeptide sunt puternice vasodilatatoare. O aten\u0163ie deosebit\u0103 s-a acordat \u00een special VIP, prezent aproape unicuitar (creier, ganglioni, nervi, organe periferice) \u015fi oxidului nitric ca vasodilatator. S-a ar\u0103tat c\u0103 vasodilata\u0163ia local\u0103 poate fi determinat\u0103 \u015fi prin reflexe de axon (Stricker 1876). S-a demonstrat c\u0103 stimularea unei r\u0103d\u0103cini dorsale rahidiene care \u00een mod normal transmite impulsuri senzoriale centripete, este urmat\u0103 de apari\u0163ia unei vasodilata\u0163i \u00een zonele cutanat\u0103 \u015fi muscular\u0103 deservite de acea r\u0103d\u0103cin\u0103. Fenomenul s-a explicat prin capacitatea nervului de a conduce excita\u0163ia \u00een ambele sensuri, \u00een asemenea condi\u0163ii impulsurile lu\u00e2nd calea unui filet derivativ care inerveaz\u0103 arteriolele din vecin\u0103tate. Reflexul axonic se realizeaz\u0103 f\u0103r\u0103 participarea neuronilor medulari, fiind prezent \u015fi dup\u0103 sec\u0163ionarea r\u0103d\u0103cinii posterioare, distal de ganglion. Asemenea reflexe au fost descrise \u015fi pentru alte segmente ale sistemului nervos somatic \u015fi vegetativ \u015fi se pare c\u0103 intervin \u00een reglarea local\u0103 a circula\u0163iei, \u00een special \u00een condi\u0163iile leziunilor tisulare. Nu este \u00eens\u0103 precizat rolul lor \u00een hemodinamica general\u0103. Reglarea umoral\u0103 a hemodinamicii Catecolaminele La om medulosuprarenalele descarc\u0103 \u00een circula\u0163ie un amestec de catecolamine \u00een care epinefrina reprezint\u0103 aproximativ 80% \u015fi norepinefrina 20%.Obi\u015fnuit concentra\u0163iile normale de catecolamine exercit\u0103 influen\u0163e minime asupra activit\u0103\u0163ii cordului \u015fi vaselor dar, c\u00e2nd concentra\u0163iile lor sanguine cresc catecolaminele produc importante modific\u0103ri ale distribu\u0163iei fluxului sanguin. Norepinefrina activeaz\u0103 predominant receptorii ?, care se g\u0103sesc mai abundent \u00een arteriolele renale, cutanate, splahnice \u015fi din musculatura scheletic\u0103 \u015fi \u00een venulele \u015fi venele cutanate \u015fi splahnice, de aceea produce o vasoconstic\u0163ie mai intens\u0103 \u00een aceste teritorii, precum \u015fi receptorii \u03b21, care mediaz\u0103 efectele sale cardiace \u015fi vasculare similare cu cele ale norepinefrinei, dar mai slabe, concomitent cu dilata\u0163ia puternic\u0103 a vaselor musculaturii scheletice (urmarea activ\u0103rii receptorilor \u03b22). Dopamina, cea de a treia catecolamin\u0103 eliberat\u0103 \u00een circula\u0163ie ac\u0163ioneaz\u0103 asupra unor receptori specifici, dintre care unii (receptorii D1) activeaz\u0103 adenilatciclaza \u015fi al\u0163ii (receptorii D2), ac\u0163ioneaz\u0103 prin alte mecanisme \u00eenc\u0103 neprecizate, exercitnd efecte stimulante asupra cordului (efect \u03b21 adrenergic), m\u0103rind debitul cardiac, mai ales prin cre\u015fterea for\u0163ei de contrac\u0163ie miocardic\u0103 \u015fi mai pu\u0163in prin cre\u015fterea frecven\u0163ei \u015fi, concomitent, produce vasoconstric\u0163ie renal\u0103, mezenteric\u0103, coronarian\u0103 \u015fi cerebral\u0103. Sistemul renin\u0103-angiotensin\u0103 \u00een condi\u0163ii fiziologice nu produce efecte circulatorii sistemice prinn ac\u0163iune vasoconstrictoare direct\u0103, angiotensina ac\u0163ioneaz\u0103 doar intrarenal, contribuind la autoreglarea iriga\u0163iei renale. Vasopresina (ADH), \u00een doze mari, s-a dovedit un vasoconstrictor foarte puternic, justific\u00e2nd denumirea de vasopresin\u0103, dar cantit\u0103\u0163ile fiziologice existente \u00een condi\u0163ii obi\u015fnuite \u00een plasm\u0103 se consider\u0103 c\u0103 sunt prea mici ca s\u0103 influen\u0163eze tonusul vascular. Cercet\u0103ri mai recente demonstreaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een doze apropiate de cele fiziologice, ADH poate provoca constric\u0163ia unor paturi vasculare (musculatura scheletic\u0103, rinichi, coronare) prin ac\u0163iune direct\u0103, precum \u015fi indirect poten\u0163\u00e2nd ac\u0163iunile norepinefrinei. Hormonii tiroidieni exercit\u0103 asupra sistemului cardiovascular ac\u0163iuni similare cu cele ale catecolaminelor, cu care de altfel au interrela\u0163ii foarte str\u00e2nse. Mineralocorticoizii suprarenalieni nu influen\u0163eaz\u0103 direct tonusul vascular, \u00een shimb, prin faptul c\u0103 provoac\u0103 acumulare de Na+ \u015fi ap\u0103 \u00een pere\u0163ii vasculari m\u0103resc responsivitatea vaselor la stimulii constrictori fiziologici \u015fi la activitatea reflex\u0103 simpatic\u0103. Mai recent (Thibault \u015fi colab.,1983) s-a identificat un factor natriuretic atrial (auriculina, atriopeptina) care este sintetizat de miocitele atriale la stimularea prin distensie a atriului drept \u015fi vaselor pulmonare. Acest factor care se al\u0103tur\u0103 factorului natriuretic hipotalamic, ar fi un polipeptid (cu greutate molecular\u0103 de 400 daltoni \u015fi cu 151 de aminoacizi) care exercit\u0103 efecte depresoare at\u00e2t prin poten\u0163area natriurezei c\u00e2t \u015fi prin ac\u0163iune direct\u0103, relaxant\u0103 asupra musculaturii netede vasculare. Factori tisulari locali , printre care prostaglandinele, serotonina (5-HT),Histamina, bradikinina, CO2 , oxidul nitric, prostacicline, neurotensin\u0103 intervin \u00een modularea efectelor controlului cardiovascular at\u00e2t \u00een condi\u0163iii fiziologice c\u00e2t \u015fi patologice.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Intrarea \u00een func\u0163iune a mecanismelor de reglare a cordului \u015fi vaselor este declan\u015fat\u0103 de modific\u0103rile de presiune din vasele mari \u015fi cord. Uneori mobilizarea acestor mecanisme este consecin\u0163a unor modific\u0103ri umorale.Varia\u0163iile presionale sau de compozi\u0163ie chimic\u0103 a s\u00e2ngelui \u00een sectoarele dotate cu receptori determin\u0103 tulburarea ritmului desc\u0103rc\u0103rilor de impulsuri aferente spre centrii bulbari urmat\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108976"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108976"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108976\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108976"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108976"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108976"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}