{"id":108932,"date":"2018-02-11T03:19:00","date_gmt":"2018-02-11T03:19:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:47:57","modified_gmt":"2023-01-08T10:47:57","slug":"ciuperci-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/ciuperci-3\/","title":{"rendered":"Ciuperci"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
FAMILIA MORCHELLACEAE
Morchella esculenta Pers. ex. St. Amans-sb\u00e2rciog, ciuculeti, ciuculete, pupiApotecile sunt pedunculate, diferentiate \u00eentr-o parte fertila (palaria) si una sterila (piciorul).Palaria are 2-6 cm diametru si 8-15 cm \u00eenaltime, de forma ovoida sau conica, culoare galbuie-ocracee, cu suprafata prevazuta cu numeroase alveole, alungite, sinuase, neregulate, separate prin creste sterile, groase de culoare mai \u00eenchisa. Suprafata interna a alveolelor este captusita cu stratul himenial, constituit din asce cu ascospori. Palaria este goala \u00een interior si comunica direct cu piciorul.Piciorul este de 2-3 cm diametru si 3-6 cm \u00eenaltime, albicios sau ocraceu, cilindric, crapat, neted, casant, mai \u00eengrosat la baza si gol \u00een interior.Carnea este alba, casanta, cu miros si gust placut.Sporii elipsoidali, de 10-12×18-20 micrometri, galbui, ocracei \u00een masa, netezi.Creste izolat sau \u00een grupuri, \u00een paduri, la marginea drumurilor, \u00een locuri umede.Primavara devreme p\u00e2na \u00een iunie.Comestibila foarte buna.
Morchella rotunda Pers.<\/p>\n

Morchela crassipes (Fr. ex. Vent.) Fr. ex. Pers<\/p>\n

Morchella conica Pers.-sb\u00e2rciogApoteci pedunculate, cu partea fertila ascutita ca o caciula, de 3-10 cm lungime si 1-3 cm \u00een diametru la baza, are culoare bruna maslinie, cu suprafata evident alveolata dispuse \u00een siruri longitudinale mai mult sau mai putin paralele, care sunt separate prin niste coaste cu muchia negricioasa.Piciorul, de obicei cam de aceiasi lungime cu palaria, are suprafata \u00eencretita, albicios-ocraceu, gol \u00een interior. Locul de insertie a piciorului cu palaria este foarte evident, palaria av\u00e2nd o mica portiune libera de jur \u00eemprejurul piciorului.Carnea este alba, casanta, cu miros placut.Sporii elipsoidali, netezi, galbui, de 22-24×12-15 microni.Creste izolata sau \u00een grupuri, pe sol, mai ales \u00een paduri de conifere, dar nu lipseste nici din cele de foioase sau pajisti.Primavara.Comestibila, foarte buna.
Morchella gigaspora Cke. (Ptychoverpa bohemica (Krombh.) Boud.\/Verpa bohemica Krombh.\/Verpa vispora Sorok.)
Morchella elata Fr.Common Name Black Morel Location San Bernardino Mountains in California Time May 1995 Habitat Mixed conifer forest. Comments A very tasty fungus! This species and its close relatives are often found in supermarkets either fresh or dried. However, it is very important to throughly cook morels (fresh or dry), since they contain a toxin that breaks down under high heat.
FAMILIA HELVELLACEAE
GYROMITRA ESCULENTA (Pers.) Fr.-sb\u00e2rciogi gra\u015fi, ciuciule\u0163i, sb\u00e2rciogi.Corpurile de fructificare sunt diferen\u0163iate printr-o parte fertil\u0103 (p\u0103l\u0103ria) \u015fi una steril\u0103 (piciorul).P\u0103l\u0103ria de 3-10 cm diametru \u015fi 3-8 cm \u00een\u0103l\u0163ime, de culoare brun\u0103-castanie, cu numeroase pliuri lobate ca ni\u015fte circumvolu\u0163iuni, este c\u0103rnoas\u0103, subglobuloas\u0103 sau diform\u0103, goal\u0103 \u00een interior.Pliurile sunt c\u0103ptu\u015fite cu stratul himenial, alc\u0103tuit din asce cu ascospori. Marginea p\u0103l\u0103riei este sudat\u0103 cu piciorul.piciorul este crem sau ocraceu-deschis, gol \u00een interior, gros de 2-5 cmdiametru \u015fi de 3,8 cm \u00een\u0103l\u0163ime, cilindric, neted, apoi cavernos, cu \u00eendoituri longitudinale, pruinos. Carnea este alb\u0103, casant\u0103, cu miros \u015fi gust pl\u0103cut.Sporii, de 9-12×18-22 microni, sunt elipsoidali, g\u0103lbui, ocracei \u00een mas\u0103, netezi, gutula\u0163i la ambele capete.Cre\u015fte \u00een grupuri numeroase \u00een p\u0103duri de conifere, mai ales \u00een jurul trunchiurilor de pini b\u0103tr\u00e2ni.Prim\u0103vara, rar toamna.Suspect\u0103.
Gyromitra infula (Schaeff.) Fr. (Psysomitra infula Boud.)Apotecile pedunculate, cu partea fertil\u0103 ne\u00eencre\u0163it\u0103 dar ondulat\u0103, brun-castanie \u015fi \u00eendoit\u0103 de obicei \u00een trei lobi mari, mai rar doi sau patru lobi.Piciorul ro\u015fcat, rar murdar-albicios, \u00eencre\u0163it la baz\u0103, de 3-10 cm lungime \u015fi 0,5-3 cm \u00een diametru. \u00cen interior este gol, cu alveole mari \u015fi neregulate.Carnea fragil\u0103, de culoare brunie-roz-albicioas\u0103.Asce de 300-325×17-19 microni, spori elipsoidali de 18-24×7-10 microni, uneori cu dou\u0103 pic\u0103turi de ulei.Cre\u015fte pe lemn putred de conifere. Uneori pare s\u0103 creasc\u0103 pe sol, \u00een realitate substratul este un putregai de conifere amestecat cu p\u0103m\u00e2nt.Toamna.Suspect\u0103.
Helvella crispa (Scop.) Fr. (Helvella leucopharea Pers.)Apotecii c\u0103rnoase, fragile, pediculate, av\u00e2nd regiunea fertil\u0103 circular\u0103, de 1,5-10 cm \u00een diametru, pruinoas\u0103, albicioas\u0103-g\u0103lbuie, cu marginea ondulat\u0103 neregulat \u015fi lobat\u0103.Piciorul este c\u0103rnos, foarte evident \u015fi neregulat sulcat, de 3-10 cm lungime, la baz\u0103 lat de 1,5-2,5 cm, \u00een partea superioar\u0103 \u00eengustat, la \u00eenceput alb curat, apoi g\u0103lbui.Asce de 300×18 microni ; ascospori de 18-20×10-13 microni.Cre\u015fte pe soluri umede, \u00een p\u0103duri de foioase \u015fi conifere.Vara – toamna.Comestibil\u0103.
Leptodia elastica (Bull.) Boud. (Helvella elastica Bull.)Apotecile c\u0103rnoase, coriaceu-fragile, albicioase-cenu\u015fii-g\u0103lbuie, \u00een form\u0103 de \u015fa, cu doi lobi mari cu marginea r\u0103sucit\u0103 spre fa\u0163a interioar\u0103, de 2-5 cm \u00een diametru. Fa\u0163a inferioar\u0103 a apotecei este albicioas\u0103. Sporii elipsoidali, netezi, de 19-20×11-12 microni.Piciorul, de 3-10 cm lungime \u015fi 4-10 mm \u00een diametru, este cilindric albicios, cu baza \u00eengro\u015fat\u0103 ca o m\u0103ciuc\u0103.Cre\u015fte pe soluri umede, \u00een p\u0103duri \u015fi tufi\u015furi.Vara-toamna.Comestibil\u0103.
Acetabula vulgaris (L.) Fuck.Apotecile \u00een form\u0103 de cup\u0103, de culoare g\u0103lbuie-brunie sau cenu\u015fie, de 3-8 cm \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 2-5 cm \u00een diametru, cu un picior scurt de 1-5 cm \u00een\u0103l\u0163ime, gros albicios, cu coaste proeminente care se ramific\u0103 la partea \u00eenferiaor\u0103 a cupei. Peretele intern al apoteciei este c\u0103ptu\u015fit cu stratul himenial, format din asce cu ascospori de 18-25×12-15 microni.Cre\u015fte \u00een grupuri pe sol \u00een p\u0103duri de foioase, \u00een locuri umede pe marginea drumurilor.Prim\u0103vara – vara.Comestibil\u0103.<\/p>\n

FAMILIA HUMARIACEAE
Aleuria vesiculosa (Bull.) Fr. (Peziza vesiculosa Bull. ex St. Amans)Apotecile c\u0103rnoase, \u00een form\u0103 de cup\u0103, sesile, de 3-9 cm diametru, sferice, cu pere\u0163i sub\u0163iri, fragile, gelatinoase, translucide, de culoare brun\u0103-deschis sau g\u0103lbuie, cu marginea ondulat\u0103. Peretele intern al fructifica\u0163iei este c\u0103ptu\u015fit cu stratul himenal, constituit din asce cu ascospori ovoizi sau elipsoidali, netezi, de 18-24×10-14 microni.Cre\u015fte \u00een grupuri numeroase, pe soluri bogate \u00een substan\u0163e organice, \u00een gr\u0103dini.Prim\u0103vara-toamna.Comestibil\u0103.
Aleuria aurantia (Fr.) Fuck. (Peziza aurantia (Pers.) Fr.)-urechiu\u015f\u0103, urechiu\u015fi, urechea babei.Corpuri fructifere \u00een form\u0103 de cup\u0103, care se \u00eentind la maturitate, ating\u00e2nd 10 cm diametru, sesile, de culoare portocalie-ro\u015fietic\u0103 \u00een interior \u015fi ro\u015fu deschis la exterior. Peretele intern este c\u0103ptu\u015fit cu stratul himenal, format din asce cu ascospori elipsoidali, de 16-18×10-12 microni, cu membrana ornamentat\u0103 cu verucozit\u0103\u0163i \u00een form\u0103 de re\u0163ea.Cre\u015fte pe p\u0103m\u00e2nt \u00een grupuri numeroase, \u00een lumini\u015furi de p\u0103dure, pe marginea drumurilor, pe peluze, \u00een locuri umede.Toamna.Comestibil\u0103.
FAMILIA SARCOSCYPHACEAE
Sarcocypha coccinea (Fr.) Lambotte (Peziza coccinea Jacq.)-urechiu\u015f\u0103, urechea babei, ochiul caprei.Apotecile au forma unei cupe, de 1-5 cm diametru, cu marginea neregulat\u0103, lung pedunculate, de culoare ro\u015fie aprins la interior \u015fi roz albicioas\u0103, tomentoas\u0103 la exterior. Peretele intern al apoteciei este c\u0103ptu\u015fit cu stratul himenal, format din asce cu ascospori, elipsoidali, de 30-40×12-15 microni, bigutula\u0163i.Cre\u015fte pe ramurile putrede c\u0103zute \u00een p\u0103dure, \u00een grupuri numeroase.Prim\u0103vara.Comestibil\u0103.
FAMILIA PEZIZACEAE
Otidea onotica (Pers.) Fuck.Corpuri fructifere \u00een form\u0103 de cup\u0103 sau ureche, cu peretele de culoare galben\u0103-portocalie, c\u00e2teodat\u0103 galben\u0103-citrin viu, iar peretele extern de culoare g\u0103lbuie-albicioas\u0103 \u015fi tometos la baz\u0103 unde se termin\u0103 cu un scurt picior. Aceast\u0103 cup\u0103 se ruleaz\u0103 \u00een cornet lu\u00e2nd forma de ureche.Stratul himenal care c\u0103ptu\u015fe\u015fte peretele intern este alc\u0103tuit din asce cu ascospori, elipsoidali, de 10-14×4-6 microni, hialini.Cre\u015fte \u00een grupuri, mai rar izolat\u0103, \u00een p\u0103duri de foioase \u015fi de conifereVara-toamna.Comestibil\u0103.
Sarcosphaera crassa (Santi ex Steud.) Pouz. (Sarcospheara coronaria (Jacq.) Adw.)\/(Sarcospheara eximia Dur.-Lev.)Apotecile scufundate \u00een sol, mai mult sau mai pu\u0163in acoperite cu p\u0103m\u00e2nt, la \u00eenceput sunt sferice, apoi radiare, astfel \u00eenc\u00e2t la maturitate apar ca ni\u015fte cupe de 4-12 cm \u00een diametru, cu marginea lobat\u0103, cu 3-7 lobi triunghiulari, ascu\u0163i\u0163i. Mai t\u00e2rziu lobi se r\u0103sfr\u00e2ng \u00een afr\u0103, \u00eenc\u00e2t ciuperca apare ca o stea , pe jum\u0103tate \u00eempl\u00e2ntat\u0103 \u00een sol.Regiunea himelian\u0103 se afl\u0103 pe fa\u0163a intern\u0103 a apoteciei are culoarea roz-violacee p\u00e2n\u0103 la brun\u0103 violacee.La exterior, apotecia este albicioas\u0103, catifelat\u0103 sau solzos \u00eencre\u0163it\u0103.Carnea este alb\u0103-violacee, casant\u0103 f\u0103r\u0103 un gust sau un miros specific.Sporii elipsoidali, hialini netezi, de 15-18×7-9 microni, au de obicei o pic\u0103tur\u0103 mare de ulei \u00eenso\u0163it\u0103 de c\u00e2teva granula\u0163ii.Cre\u015fte pe sol \u00een p\u0103duri de conifere, mai ales sub pini.Primavara devreme, mai rar la \u00eenceputul verii.Necomestibil\u0103.
FAMILIA GEOGLOSSACEAE
Spathularia flavida Pers. ex Fr. (Spathularia clavata (Schaeff.) Sacc.)
Corpul de fructificare are form\u0103 de spatul\u0103, de 5-10 cm \u00een\u0103l\u0163ime, cu o parte l\u0103\u0163it\u0103 \u015fi un picior.Partea fertil\u0103 , lat\u0103 de 1-1,5 cm, are culoarea galben\u0103-ocru, este turtit\u0103, cu marginea ondulat\u0103 \u015fi neregulat\u0103.Piciorul albicios-g\u0103lbui, de 2-3 cm lungime, are partea bazal\u0103 m\u0103ciucat\u0103, partea superioar\u0103 \u00eengust\u0103 \u015fi aplatizat\u0103.Ascele, de 120×14 microni, cu opt spori hialini, cilindrici, m\u0103ciuca\u0163i, dispu\u015fi paralel \u00een asc\u0103, la maturitate multisepta\u0163i, de 30-45×2-3 microni.Cre\u015fte pe sol \u00een p\u0103duri de conifere, adesea \u00een grupuri numeroase.Toamna, destul de rar\u0103.Comestibil\u0103.
Mitrula abietis Fr. (Mitrula cuculata Batsch. ex. Fr.)Corpul de fructificare este diferen\u0163iat \u00een partea superioar\u0103 fertil\u0103 ca un cap, \u015fi una inferioar\u0103 steril\u0103 – piciorul. Capul este oval-conic, galben-brun-ro\u015fcat, gol \u00een interior, de 1-2 mm, cu v\u00e2rful ascu\u0163it sau rotunjit.Piciorul, alb-g\u0103lbui are 1-2 cm lungime \u015fi 1 mm \u00een diametru.Ascele, de 50-70×6-8 microni, au opt spori cilindrici fuziformi, hialini, nesepta\u0163i, de 12-15×2-3 microni.Cre\u015fte \u00een grupuri foarte numeroase pe frunze c\u0103zute de molid \u015fi brad.Toamna.Nu are valoare alimentar\u0103.
Cudonia circinalis (Pers.) Fr. (Leotia circinalis Pers.)Corpul de fructificare este alc\u0103tuit din dou\u0103 p\u0103r\u0163i : capul \u015fi piciorul. Capul este neregulat-sferic, cu marginea r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 peste picior, galben-bruniu, ating\u00e2nd 1-1,5 \u00een diametru.Piciorul, albicios-cenu\u015fiu p\u00e2n\u0103 la brun-f\u0103inos, are 1-3 cm lungime \u015fi 5-7 mm \u00een diametru.Ascele, de 150×10 microni, au opt spori cilindrici clava\u0163i, de 30-45×2 microni.Cre\u015fte pe frunze c\u0103zute de molid \u015fi brad.Vara-toamna.F\u0103r\u0103 valoare alimentar\u0103.
FAMILIA XYLARICEAE
Xilophaera polymorpha (Pers. ex Mer.) Dumortier\/Sphaeria polymorpha (Pers.)\/Xylaria polymorpha (Pers.) Grev.Corpul de fructificare – numit la acest gen \u015fi strom\u0103 – este negru \u00een \u00eentregime, are forme \u015fi dimensiuni foarte variate, deseori fiind sub form\u0103 de m\u0103ciuc\u0103, lung de 3-10 cm \u015fi gros de 1-3 cm.Uneori este turtit. Partea superioar\u0103, mai dezvoltat\u0103, este fertil\u0103 \u015fi se continu\u0103 cu un picior cilindric sau turtit.Carnea este alb\u0103 \u015fi con\u0163ine \u00een stratul periferic un r\u00e2nd de periteci negre, dispuse ordonat \u015fi vizibile \u00een sec\u0163iune cu ochiul liber.Sporii sunt bruni \u00eentuneca\u0163i, elipsoidali, uneori u\u015for curba\u0163i, de 20-32×6-10 microni.Cre\u015fte de obicei, pe butuci putrezi, mai adesea pe fag, dar \u015fi pe alte specii.
Xilophaera hipoxylon (L.) Dumortier\/Clavaria hipoxylon L.\/ Xylaria hipoxylon (L.) Grev.Corpul de fructificare – stroma -, de 2-8×0,5 cm, tare, cilindric sau turtit, uneori ramificat, negricios \u015fi \u0163epos la baz\u0103, albicios \u015fi neted spre v\u00e2rf. Uneiri v\u00e2rfirile sunt acoperite de un praf albicios, alc\u0103tuit din conidii.Carnea este alb\u0103, foarte tare, elastic\u0103 \u015fi fibroas\u0103.Cre\u015fte pe butucii putrezi de fag, dar \u015fi pe alte specii de foioase.
FAMILIA TUBERACEAE
Tuber aestivum Vitt.-trufa de var\u0103, trufa v\u0103ratic\u0103Corpurile de fructificare, av\u00e2nd 5-10 cm \u00een diametru, sunt sferice, acoperite cu veruci mari piramidale, de 5-10 mmx1,5-2,5 mm, de culoare brun\u0103-\u00eenchis-alb\u0103struie sau negricioas\u0103.Carnea este la \u00eenceput albicioas\u0103 la \u00eenceput, brun\u0103 \u00een cele din urm\u0103, cu vine albicioase, ramificate \u015fi orientate c\u0103tre baz\u0103, care delimiteaz\u0103 zonele c\u0103ptu\u015fite cu stratul himenal constituit din asce cu ascospori. Fructifica\u0163iile au miros aromatic \u015fi gust pl\u0103cut.Sporii sunt bruni-g\u0103lbui elipsoidali, de 21-35×25-35 microni.Cre\u015fte \u00een grupuri numeroase sub p\u0103m\u00e2nt \u00een p\u0103duri de foioase \u015fi de conifere.Vara.Comestibil\u0103, foarte bun\u0103.
Tuber melanospoum Vitt.-trufe, trufa de neagr\u0103, trufa de iarn\u0103Corpurile de fructificare, au 2-10 cm \u00een diametru, de culoare brun\u0103-violacee-negricioas\u0103, sunt sferice sau alungite, cu perida acoperit\u0103 cu veruci mari poligonale, groase de 3-5 mm.Carnea este cenu\u015fie-ro\u015fiatic\u0103, violacee sau neagr\u0103, str\u0103b\u0103tut\u0103 de vine albicioase ramificate, care delimiteaz\u0103 zonele c\u0103ptu\u015fite cu stratul himenal, alc\u0103tuit din ascecu c\u00e2te 3-4 ascospori. Fructufica\u0163ia are un miros aromatic \u015fi gust foarte pl\u0103cut.Sporii sunt bruni-\u00eenchi\u015fi elipsoidali, de 22-25×30-35 microni.Cre\u015fte \u00een grupuri numeroase sub p\u0103m\u00e2nt \u00een humusul p\u0103durii.Toamna.Comestibil\u0103, foarte bun\u0103.
FAMILIA THELEPHORACEAE
Hymenochaete rubiginosa (Fr. ex Dicks.) Lev.Corpurile fructifere sunt asociate, suprapuse, semi\u00eentinse sau de forma unor cochilii, sub\u0163iri, casante. Partea superioar\u0103 a lor este de culoare cafenie \u00eenchis, catifelat\u0103 la \u00eenceput apoi neted\u0103, cu \u015fan\u0163uri \u00eenguste, concentrice, marginea sub\u0163ire, ondulat\u0103. Himenoforul este neted, de culoare cafenie-ruginie. Sporii de 5,5-7×3-3,5 microni sunt cilindrici.Se dezvolt\u0103 ca saprofit\u0103 pe trunchiuri t\u0103iate de stejar provoc\u00e2nd un putregai alveolar. Poate fi g\u0103sit\u0103 pe fag \u015fi pe castan.Tot timpul anului.
Stereum hirsutum (Willd.) Pers.-br\u00e2nc\u0103Corpurile de fructificare sunt coriacee, \u00eentinse pe substrat, crustiforme sau cu o margine g\u0103lbuie, p\u0103roas\u0103, cu zone concentrice.Himenoforul este neted, de culoare galben\u0103 sau ocracee.Sporii sunt cilindrici, de 6-8×2,5-3 microni.Se dezvolt\u0103 ca saprofit\u0103 pe ramurile c\u0103zute \u00een p\u0103dure de la arborii foio\u015fi produc\u00e2nd putrezirea acestora. Frecvent se \u00eent\u00e2lne\u015fte pe stejar, anin, carpen, mesteac\u0103n, alun, castan, fag, platan, frasin, pe plopii negrii hibrizi. Poate ataca vi\u015fa de vie la care produce boala numit\u0103 “esca”.Tot timpul anului.
FAMILIA MERULIACEAE
Merulius lacrimans Wulf. ex Fr.\/Gyrophana lacrymans (Wulf. ex Fr. Pat.)-buretele de cas\u0103, ciuperca de pifni\u0163\u0103Partea central\u0103 – himenoforul – este resupinat\u0103, de culoare galben-ruginie, mamelonat\u0103, cu \u00eencre\u0163ituri alveonare de forma unor pori mai largi, cu pic\u0103turi mari de ap\u0103. Masa sporifer\u0103, evident\u0103, sub form\u0103 de praf de culoare brun\u0103.Marginea fructifica\u0163iei – steril\u0103 – este alb\u0103 sau g\u0103lbuie-deschis\u0103, pufoas\u0103.Sporii sunt g\u0103lbui, elipsoidali, netezi, de 9-11×5-6 microni.Se dezvolt\u0103 pe lemnul din construc\u0163ii, du\u015fume\u015fe, tocurile u\u015filor, sc\u0103ri, tavane din lemn, c\u0103priorii acoperi\u015furilor, \u00een special pe lemnul de r\u0103\u015finoase \u015fi de fag, produc\u00e2nd o putrezire ro\u015fie a lemnului.
Sarcodon imbricatus (Fr.) Karst.\/Hydnum imbricatum L.-porcan, buretele uliului, buretele solzos, Buretele cerbilor, barba \u0163apului, ciuperca de p\u00e2ineP\u0103l\u0103ria m\u0103soar\u0103 6-30 cm, are culoarea brun\u0103-cenu\u015fie, acoperit\u0103 cu numero\u015fi solzi imbrica\u0163i, de culoare brun\u0103-violet-negricioas\u0103, dispu\u015fi \u00een cercuri concentrice, mai numero\u015fi la centru unde p\u0103l\u0103ria este pu\u0163in deprimat\u0103. Marginea p\u0103l\u0103riei este ondulat\u0103, r\u0103sucit\u0103 spre fa\u0163a inferioar\u0103. Partea inferioar\u0103 a p\u0103l\u0103riei prezint\u0103 din\u0163i numero\u015fi, albi-cenu\u015fii apoi bruni, foarte apropia\u0163i unul de altul, fragili, decuren\u0163i \u015fi u\u015for separabili de p\u0103l\u0103rie.Piciorul este de 3-5 cm diametru \u015fi 3-8 cm \u00een\u0103l\u0163ime, pu\u0163in mai deschis la culoare dec\u00e2t p\u0103l\u0103ria, gros, cilindric, neted, plin, c\u0103rnos, tare.Carnea este alb\u0103 sau cenu\u015fie-brun\u0103, cu miros pl\u0103cut \u015fi gust am\u0103rui.Sporii sunt g\u0103lbui, bruni \u00een mas\u0103, sferici, veruco\u015fi, de 4-5×5-7 microni.Cre\u015fte \u00een grupuri, \u00een p\u0103duri de conifere. Uneori formeaz\u0103 hore de vr\u0103jitoare \u00een jurul arborilor.Toamna.Comestibil\u0103 \u00een stadiul t\u00e2n\u0103r ; cu v\u00e2rsta devine dur\u0103 \u015fi amar\u0103.
FAMILIA POLYPORACEAE
Piptoporus betulinus (Bull. ex Fr.) Karst.\/Polyporus betulinus (Bull.) Fr.-iasca mesteac\u0103nului, v\u0103c\u0103lie de mesteac\u0103n, bure\u0163i de mesteac\u0103n.Corpurile fructifere sunt sesile sau lateral scurt pedunculate, de 8-20 cm diametru \u015fi 2-6 cm grosime, sferice sau reniforme, convexe apoi plane, netede, acoperite pe suprafa\u0163\u0103 cu o crust\u0103 sub\u0163ire ce se desprinde cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een f\u00e2\u015fii, brun\u0103-cenu\u015fie, neted\u0103, cu marginea rotund\u0103.Tuburile sporifere sunt lungi de 2-8 mm, alb-g\u0103lbui p\u00e2n\u0103 la brun, pe un singur strat \u015fi se desprind u\u015for de tram\u0103.Porii sunt rotunzi, fini de 0,1-0,3 mm diametru. Partea inferioar\u0103 a p\u0103l\u0103riei este albicioas\u0103, alb\u0103 sau u\u015for cenu\u015fie.Trama este suberoas\u0103, uscat\u0103, alb\u0103 sau pu\u0163in g\u0103lbuie, cu miros \u015fi gust acid.Sporii sunt elipsoidali, alungi\u0163i, arcui\u0163i, hialini, netezi, de 4,5-6,5×1,25-1,75 microni.Cre\u015fte pe trunchiuri vii de mesteac\u0103n. Poate s\u0103 se dezvolte \u015fi pe trunchiuri c\u0103zute \u00een p\u0103dure, produc\u00e2nd un putregai ro\u015fietic \u00eentens al lemnului.Vara-toamna.
Fomes fomentarius (L. ex Fr.) Gill.-iasc\u0103, v\u0103c\u0103lie, iasca fagului, copita calului, babi\u0163\u0103, burete de iasc\u0103, v\u0103c\u0103lie de fag.Corpurile fructifere perene, izolate sau etajate, sunt mari, de 10-40 cm diametru, groase de 6-25 cm, \u00een form\u0103 de poli\u0163\u0103 sau de copit\u0103, cu suprafa\u0163a concentric zonal\u0103, neted\u0103, de culoare cenu\u015fie, brun\u0103-\u00eenchis sau neagr\u0103 str\u0103lucitoare.Tuburile sporifere sunt stratificate, fiecate strat are 2-6 mm.porii sunt sferici, mici de 0,2-0,4 mm diametru. La \u00eenceput, partea inferioar\u0103 a p\u0103l\u0103riei este albicioas\u0103, apoi brunie.trama este suberoas\u0103, dur\u0103, compact\u0103, de culoare brun\u0103-ro\u015facat\u0103, fibroas\u0103.Sporii sunt hialini, oblongi-elipsoidali, de 14-18×5-7 microni.Se dezvolt\u0103 pe trunchiuri vii sau moarte de la diferi\u0163i arbori foio\u015fi, mai ales fag, ulm, carpen, frasin, stejar, plop, salc\u00e2m, castan, la care produce un putregai alb al lemnului.Tot timpul anului.
Fomitopsis pinicola (Sow. ex Fr.) Karst.\/Fomes marginatus (Fr.) Gill.\/ Ungulina marginata (Fr.) pat.-iasca de cioat\u0103 a r\u0103\u015finoaselor.Corpurile fructifere sunt izolate sau etajate, sesile, semicirculare, de 10-30 cm diamertu, cu suprafa\u0163a zonat\u0103 \u015fi cu \u015fan\u0163uri concentrice la \u00eenceput de culoare albicioas\u0103, cur\u00e2nd g\u0103lbuie-brunie, se acoper\u0103 cu o crust\u0103 ro\u015fietic\u0103 portocalie, str\u0103lucitoare, care cu timpul cap\u0103t\u0103 culoarea brun\u0103-ro\u015fcat\u0103. marginea fructifica\u015fiei este de culoare deschis\u0103.Tuburile sporifere sunt stratificate, g\u0103lbui-albicioase, fiecare strat de 3-8 mm.Porii circulari, de 0,2-0,3 mm diametru, sunt albi apoi albicio\u015fi g\u0103lbui \u015fi se coloreaz\u0103 \u00een brun-ro\u015fcat la atingere.Trama este suberoas\u0103, alb\u0103, uneori galben\u0103 ca sulful.Sporii sunt elipsoidali, de 6-8×4,5 microni, hialini, albi \u00een mas\u0103.Se dezvolt\u0103 pe trunchiurile vii \u015fi moarte de la diferite conifere, mai rar arbori foio\u015fi, cauz\u00e2nd un putregai ro\u015fu uscat al lemnului.Adesea apare \u00een regiunea de munte.Prim\u0103vara-toamna.
Inonotus hispidus (Bull. ex Fr.) Karst.\/Polyporus hispidus (Bull.) Fr.\/Xanthochorus hispidus (Bull. ex Fr.) Pat.Corpurile fructifere sunt anuale, semicirculare, sesiile, izolate, de 8-35 cm diametru, groase, galbene-ruginii sau portocalii-ro\u015fietice, apoi brune-ro\u015fietice \u015fi \u00een cele din urm\u0103 negricioase, cu suprafa\u0163a foarte p\u0103roas\u0103.Tuburile sporifere, de 2-3,5 mm lungime, sunt dispuse pe un singur strat.Porii mici, de 0,1-0,3 mm, circulari, galbeni-bruni sau bruni-ro\u015fietici, foarte adesea cu pic\u0103turi de lichid brun-ro\u015fcat, secretat de tram\u0103.Trama este suculent\u0103, galben\u0103-brun\u0103 sau brun\u0103-ro\u015fietic\u0103 ; c\u00e2nd este uscat\u0103 devine foarte fragil\u0103.Sporii sunt elipsoidali, netezi, galbeni sau bruni, de 9-12×7,5-10 microni. Cistidele sunt g\u0103lbui.Cre\u015fte pe arborii foio\u015fi \u015fi pe pomii fructiferi, produc\u00e2nd un putregai alb care distruge duramentul tulpinilor, provoc\u00e2nd scorburi caracteristice. De\u015fi corpurile fructifere sunt anuale, miceliul este peren.Din corpurile fructifere se extrage o substan\u0163\u0103 colorat\u0103 galben\u0103, utilizat\u0103 \u00een trecut \u00een pictur\u0103 \u015fi pentru vopsirea \u0163es\u0103turilor.
Phellinus igniarius (L. ex Fr.) Quel.\/Fomes igniarius (L.) Gill.\/Polyporus igniarius L. ex Fr.-v\u0103c\u0103lie, copit\u0103, iasc\u0103.Corpurile fructifere sunt multianuale, \u00een form\u0103 de copit\u0103, semicirculare, de 7-20 cm diametru, convexe, cu \u015fan\u0163uri zonate, de culoare brun\u0103 la \u00eenceput, apoi cenu\u015fie-negricioas\u0103, cr\u0103pate, cu marginea groas\u0103.Tuburile sporifere, stratificate, brune-ro\u015fietice.Porii sunt fini, de 0,06-0,1 mm diametru, circulari de culoare brun\u0103-ro\u015fiatic\u0103.Trama este dur\u0103, lemnoas\u0103, coriacee, brun\u0103-ro\u015fiatic\u0103-\u00eenchis.Sporii subglobulo\u015fi, hialini, de 5-6×4-5 microni , unigutula\u0163i.Cre\u015fte pe trunchiuri vii de arbori foio\u015fi \u015fi pomi fructiferi, produc\u00e2nd un putregai albicios al inimii lemnului.Tot timpul anului.
Phellinus robustus (Karst.) Bourd. et Galz.\/Fomes robustus Karst.\/ Polyporus robustus Lund et Nannf.-iasca braduluiCorpurile fructifere sunt multianuale, sesile, etajate, de 5-30 cm \u00een diametru, \u00een form\u0103 de copit\u0103, cu zone largi, suprafa\u0163a cenu\u015fie-brun\u0103, \u00een cele din urm\u0103 aproape neagr\u0103, cr\u0103pat\u0103. Marginea fructifica\u0163iei este brun\u0103.Tuburile sporifere sunt stratificate, adeseori cu c\u00e2te 20 de straturi, de 3-5 mm grosime fiecare strat, brune.porii fini, de 0,07-0,1 mm, au culoare brun\u0103 deschis.trama este galben\u0103-brunie, foarte dur\u0103, lemnoas\u0103.Sporii sferici, hialini, de 6-8×5,5-7 microni.Cre\u015fte pe conifere \u015fi pe arborii foio\u015fi, produc\u00e2nd un putregai g\u0103lbui-cenu\u015fiu.Tot timpul anului.
Gamoderma applanatum (Pers. ex Wallr.) Pat.\/Fomes applanatus (Pers.) Gill.-iasc\u0103, v\u0103c\u0103lie.Corpurile fructifere sunt perene, izolate, rar asociate, suprapuse.P\u0103l\u0103ria este sesil\u0103, de 10-14 cm \u015fi chiar 60 cm \u00een diametru, turtit\u0103, de 2-7 cm grosime, fa\u0163a superioar\u0103 cu \u015fan\u0163uri, zonat\u0103, av\u00e2nd o crust\u0103 neted\u0103, cenu\u015fie-brun\u0103 p\u00e2n\u0103 la brun-ro\u015fietic\u0103, uneori acoperit\u0103 cu o pulbere sporifer\u0103 ca \u015fi c\u00e2nd ar fi pudrat\u0103 cu cacao. Marginea fructifica\u0163iei este alb\u0103-cenu\u015fie, rotunjit\u0103, sub\u0163ire.Tuburile sporifere sunt stratificate, fiecare strat av\u00e2nd 8-25 mm.Porii sunt mici, de 0,15-0,25 mm diametru, albi sau g\u0103lbui la \u00eenceput, apoi bruni cu v\u00e2rsta sau la atingere.Trama este alb\u0103 la \u00eenceput, api brun\u0103, dur\u0103.Sporii sunt ovoizi, de 7-12×6-7,5 microni, brun-deschis, cu endosporul reticulat \u015fi episporul neted, gutula\u0163i.Se dezvolt\u0103 pe trunchiurile moarte c\u0103zute \u00een p\u0103dure, mai rar pe arborii vii, de la diferite esen\u0163e foioase, rar conifere.Tot timpul anului.
Gamoderma lucidum (Leyss.) Karst.\/Fomes lucidus (Leyss.) Fr.-linguri\u0163a z\u00e2nei, lingura z\u00e2nei.Corpuri fructifere prev\u0103zute cu un picior lateral. P\u0103l\u0103ria de 6-7 cm, circular\u0103 sau reniform\u0103, convex\u0103, cu suprafa\u0163a de culoare ro\u015fie-brun\u0103, str\u0103lucitoare, zonat\u0103 cu marginea alb\u0103 \u00een stadiu foarte t\u00e2n\u0103r.Piciorul lateral, excentric sau central, scurt, de 5-8 cm lungime, de aceia\u015fi culoare cu p\u0103l\u0103ria, cilindric.Tuburile sporifere sunt lungi de 0,5-2 mm, cenu\u015fii-brune.Porii, mici de 0,1-0,2 mm \u00een diametru, sunt circulari, albi-cenu\u015fii \u00een stadiu t\u00e2n\u0103r, bruni la maturitate.Trama este sponginoas\u0103-suberoas\u0103, g\u0103lbuie-brun\u0103, apoi brun\u0103.Sporii ovoizi, de 7-12×6-8 microni, bruni, cu un endospor brun, verucos-reticulat \u015fi un epispor hialin, neted.Cresc mai multe la un loc, pe stejar, pe r\u0103d\u0103cini \u015fi la baza lor \u015fi pe cioturi. Se pot \u00eent\u00e2lni \u015fi pe alte esen\u0163e foioase, iar unele subspecii chiar pe conifere, produc\u00e2nd un putregai alb al r\u0103d\u0103cinilor. Uneori d\u0103 impresia c\u0103 se dezvolt\u0103 pe sol , dat \u00een realitate miceliul se formeaz\u0103 pe r\u0103d\u0103cinile arborilor.Tot timpul anului.
Polyporus squamosus (Huds.) Fr.\/Polyporellus squamosus (Huds.) Karst.-ciuperc\u0103 p\u0103str\u0103v, buretele nucului,, p\u0103str\u0103v de nuc, urechea nucului.Corpuri fructifere sunt c\u0103rnoase, izolate sau \u00een grupuri, uneori concrescute ; au forma de p\u0103l\u0103rie cu picior. P\u0103l\u0103ria m\u0103soar\u0103 10-60 cm \u00een diametru, la \u00eenceput convex\u0103, apoi se desface \u00een evantai – reniform\u0103, g\u0103lbuie, cu numeroase scavme triunghiulare, brune, turtite, mai numeroase \u00een centrul p\u0103l\u0103riei, unde este pu\u0163in deprimat\u0103.Tuburile sporifere au p\u00e2n\u0103 la 1 mm lungime.Porii de pe partea inferioar\u0103 a p\u0103l\u0103riei sunt mari de 1-2 mm, rotunzi, albi, apoi g\u0103lbui, decuren\u0163i, poligonali pe picior.Piciorul este gros, scurt, p\u00e2n\u0103 la 8 cm lungime, lateral, catifelat \u015fi de culoare brun\u0103 \u00eentunecat\u0103 la baz\u0103, crem-g\u0103lbuie \u015fi reticulat \u00een partea superioar\u0103.Carnea este alb\u0103 suculent\u0103, tare, cu miros \u015fi gust caracteristic de f\u0103in\u0103.Sporii sunt alungit-elipsoidali, de 10-12×4-5 microni.Cre\u015fte izolat\u0103 sau \u00een grupuri pe diferi\u0163i arbori foio\u015fi, vii sau dobor\u00e2\u0163i, cauz\u00e2nd putrezirea alb\u0103 a lemnului.Vara-toamna.Comestibil\u0103, foarte bun\u0103, dar numai \u00een stadiu t\u00e2n\u0103r.
Coriolus versicolor (L. ex Fr.) Quel.\/Trametes versicolor (L. ex) Pil.\/Polystictus versicolor (L. ex Fr.) Sacc.-iasca de cioat\u0103 a foioaselor.Corpurile fructifere sunt asociate, suprapuse, sesile, sub\u0163iri de 1-3 mm \u015fi 1-6 cm diametru, coriacee, cu zone concentrice brune, cafenii, ro\u015fietice, cenu\u015fii, g\u0103lbui, p\u0103ros catifelate pe suprafa\u0163\u0103.Tuburile sporifere au 1-2 mm, sunt albe sau albicioase.Porii sunt albi sau g\u0103lbui, circulari sau unghiulo\u015fi.Carnea este alb\u0103, coriacee. Tuburile sunt lungi de 1-3 mm, iar porii mici, rotunji\u0163i, la \u00eenceput albi, apoi mai mult sau mai pu\u0163in g\u0103lbui-ro\u015fietici.Sporii sunt cilindrici, u\u015for arcua\u0163i, de 5-7×5-2,5 microni, hialini.Se dezvolt\u0103 ca saprofit\u0103 pe trunchiurile t\u0103iate, arborii \u015fi ramurile c\u0103zute \u00een p\u0103dure, pe aproape toate esen\u0163ele foioase, produc\u00e2nd un putregai alb al lemnului.Tot timpul anului.
Coriolus hirsutus (Wulf. ex Fr.) Quel. \/ Trametes hirsuta (Wulf. ex Fr.) Pil. \/ Polystictus hirsutus (Wulf. ex Fr.) Fr.Corpurile fructifere sunt asociate, suprapuse.P\u0103l\u0103ria este sub\u0163ire, de 4-10 mm, semicircular\u0103, de 3-10 cm diametru, p\u0103ros-catifelat\u0103 pe partea superioar\u0103, cu zone concentrice de culoare mai \u00eenchis\u0103 \u015fi mai deschis\u0103, albicioas\u0103, g\u0103lbuie sau cenu\u015fie. Marginea fructifica\u0163iilor este sub\u0163ire, deschis\u0103 la culoare, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e lobat\u0103 \u015fi pu\u0163in recurbat\u0103. La \u00eenceput aceste fructifica\u0163ii sunt moi, apoi devin tari, coriacee.Tuburile sporifere sunt destul de lungi, de 2-4 mm.Porii sunt rotunzi, la maturitate unghiulo\u015fi sau neregula\u0163i, albicio\u015fi, apoi g\u0103lbui-cenu\u015fii.Carnea este albicioas\u0103, moale la \u00eenceput, apoi coriacee, uscat\u0103.Sporii hialini, elipsoidali sau cilindrici, au 5-8×1,5-2,5 microni.Cre\u015fte ca saprofit\u0103 pe aproape to\u0163i arborii foio\u015fi, din regiunea de c\u00e2mpie p\u00e2n\u0103 \u00een regiunea montan\u0103 ; este mai frecvent\u0103 pe stejar, fag, carpen, alun, plopi negri, pomi fructiferi, produc\u00e2nd un putregai alb al lemnului.Tot timpul anului.
Hirschioporus abietinus (Dicks. ex Fr.) Donk \/ Trametes abietina (Dicks.) Pil.Corpurile fructifere sunt \u00eentinse pe substrat, cu o parte superioar\u0103 recurbat\u0103 ca o mic\u0103 p\u0103l\u0103rie de 1-3 cm, foarte sub\u0163iri, cu \u015fan\u0163uri albicioase-cenu\u015fii-ro\u015fietice, tomentoase.tuburile sporifere sunt scurte, nestratificate.porii au 0,3-0,8 mm diametru, sunt sinuo\u015fi, labirintiformi, de culoare cenu\u015fie p\u00e2n\u0103 la brun\u0103-violacee.Trama foarte sub\u0163ire, membranoas\u0103, coriacee, brun\u0103-deschis sau brun\u0103 ro\u015fietic\u0103.Sporii sunt hialini, netezi, subcilindrici, de 6-8×3-4 microni. cre\u015fte pe trunchiuri \u015fi ramuri de conifere, produc\u00e2nd un putregai alb al lemnului.Tot timpul anului.
Picnoporus cinnabarinus (Jacq.) Karst. \/ Trametes cinnabarina (Jacq.) Fr.Corpurile fructifere au p\u0103l\u0103ria de 1,5-6 cm diametru, groas\u0103 de 0,5-1,5 cm, semicircular\u0103, convex\u0103 sau turtit\u0103, adesea neregulat\u0103, izolate sau imbricate, asociate, galbene-portocalii-ro\u015fietice, decolor\u00e2ndu-se cu v\u00e2rsta.tuburile sporifere sunt dispuse pe un singur strat \u015fi m\u0103soar\u0103 1,5-6 mm.Porii, de 0,25-0,4 mm diametru, au culoare ro\u015fie aprins.Trama este groas\u0103 de 1-5 mm, moale, sponginoas\u0103, apoi suberoas\u0103, ro\u015fie, zonat\u0103.Sporii cilindrici, de 5-6×2-2,5 microni, sunt hialini, netezi.Cre\u015fte pe lemnul arborilor foio\u015fi, produc\u00e2nd un putregai alb-portocaliu al lemnului.Vara.
Polypilus umbellatus (Pers. ex Fr.) Bond. et Sing \/ Grifola umbellata (Pers) Pil. \/ Polyporus umbellatus (Pers.) Fr. \/ Polyporus ramosissimus (Schaeff.) Schronet.-bure\u0163i iepure\u015ftiCorpurile fructifere sunt aglomerate p\u00e2n\u0103 la 200 de exemplare \u015fi ating 50 cm \u00een diametru \u015fi 4 kg masa ; sunt sudate prin picior.P\u0103l\u0103ria, izolat\u0103, are 2-4 cm diametru, este c\u0103rnoas\u0103, sub\u0163ire, de culoare cenu\u015fie-brun\u0103-deschis, la \u00eenceput sferic\u0103, semisferic\u0103 \u015fi \u00een cele din urm\u0103 \u00een form\u0103 de p\u00e2lnie, acoperit\u0103 scavme fine, cu marginea u\u015for r\u0103sucit\u0103.Tuburile sporifere sunt albe, foarte scurte, lung decurente pe picior.Porii, albi mici, circulari, sunt poligonali c\u00e2nd coboar\u0103 pe picior.Piciorul destul de lung, este alb, central.Trunchiul comun, scurt, gros, foarte ramificat.Carnea este alb\u0103, moale, suculent\u0103, cu miros de f\u0103in\u0103 \u015fi gust dulce.Sporii, de 7-10×2-4 microni, hialini, albi \u00een mas\u0103, oblongi, netezi, multigutula\u0163i.Cre\u015fte la baza arborilor b\u0103tr\u00e2ni, mai ales stejar, fag.Vara-toamna.Comestibil\u0103, mai ales \u00een stadiu t\u00e2n\u0103r.
Daedaela quercina L. ex Fr. \/ Trametes quercina (L. ex Fr.) Pil.-iasca de cioata a stejarilor.Corpurile fructifere sunt multianuale, au forma de consol\u0103, sunt sesile, izolate sau imbricate, uneori \u00eentinse pe trunchiuri, de consisten\u0163\u0103 suberoas\u0103. Partea superioar\u0103 a fructifica\u0163iilor este aproape plan\u0103, u\u015for p\u0103roas\u0103, zonat\u0103, g\u0103lbui-cenu\u015fie, cu marginea sub\u0163ire. Tuburile sporifere sunt confluente, de forma unor lamele, labirintiforme.Porii sunt labirintiformi, rar unghiulo\u015fi, albicio\u015fi.Trama este suberoas\u0103, elastic\u0103, g\u0103lbuie.Sporii elipsoidali sau cilindrici, de 5-7×2,5-3,5 microni, hialini.Se dezvolt\u0103 ca saprofit\u0103 pe lemnul de stejar, rar pe al\u0163i arbori foio\u015fi, produc\u00e2nd un putregai ro\u015fietic al lemnului.Tot timpul anului.
Gloeophyllum abietinum (Bull. ex Karst.) Karst. \/ Lenyites abietina (Bull.) Fr.Corpurile fructifere sunt sesile, \u00eentinse pe substrat, cu o margine \u00eentoars\u0103 de obicei, imbricate sau ie\u015find prin cr\u0103p\u0103turile scoar\u0163ei.Fa\u0163a superioar\u0103 are 5-25 mm l\u0103\u0163ime \u015fi este de culoare brun\u0103-\u00eenchis, p\u0103roas\u0103.Himenoforul are form\u0103 de lamele brune-cenu\u015fii, groase, distan\u0163ate, neregulate, anastomozate.Trama coriacee, brun\u0103 ro\u015fcat\u0103.Sporii subcilindrici, hialini, apoi bruni, netezi, de 9-12 cmx3-4,5 microni.Cre\u015fte pe trunchiurile, ramurile \u015fi lemnul de conifere, produc\u00e2nd un putregai ro\u015fietic. Tot timpul anului.
Scutiger ovinus (Schaeff. ex Fr.) Murr. \/ Caloporus ovinus (Schaeff.) Quel. \/ Polyporus ovinus (Schaeff.) Fr.-buretele oilorCorpurile fructifere au form\u0103 de p\u0103l\u0103rie cu picior, sunt grupate \u015fi adesea concrescute.P\u0103l\u0103ria de 5-10 cm diametru \u015fi 1-2 cm grosime, culoare alb\u0103 sau albicios cenu\u015fie, este sferic\u0103, semisferic\u0103 apoi \u00eentins\u0103, cu marginea r\u0103sucit\u0103, adesea neregulat\u0103, sudat\u0103 cu p\u0103l\u0103ria de exemplarele vecine, neted\u0103, c\u0103rnoas\u0103, elastic\u0103.Tuburile sporifere sunt albe, foarte scurte de 1-2 mm lungime, decurente, se \u00eeng\u0103lbenesc la atingere sau cu v\u00e2rsta.Pori albi, g\u0103lbui cu v\u00e2rsta, foarte mici, de 0,15-0,2 mm, sferici sau unghiulo\u015fi.Piciorul, de 1-3 cm \u00een diametru \u015fi de 2-6 cm \u00een\u0103l\u0163ime, are aceia\u015fi culoare cu p\u0103l\u0103ria sau mai deschis ; este cilindric, tare, solid, \u00eengustat la baz\u0103, central sau excentric, neted sau pruinos.Carnea alb\u0103, devenind g\u0103lbuie cu v\u00e2rsta, tare, cu miros \u015fi gust pl\u0103cut.Sporii, de 3-5×3-3,5 microni, sunt hialini, albi \u00een mas\u0103, ovoizi, netezi, unigutula\u0163i.Cre\u015fte \u00een grupuri numeroase \u00een p\u0103duri de conifere, rar de foioase, \u00een lumini\u015furi, \u00een regiunea de munte.Vara-toamna.Comestibil\u0103, numai \u00een stadiul t\u00e2n\u0103r.
FAMILIA FISTULINACEAE
Fistulina hepatica Schaeff. ex Fr.-limba boului, p\u0103str\u0103v ro\u015fu de stejar, bure\u0163i de stejar.Corpurile fructifere sunt izolate sau asociate, etajate, de 10-20 cm diametru \u015fi 2-6 cm cm grosime, c\u0103rnoase, lobate, de culoare ro\u015fie ca s\u00e2ngele, brune cu v\u00e2rsta, de forma unei limbi sau lob de ficat, v\u00e2scoas\u0103 pe partea superioar\u0103 \u015fi cu numeroase papile punctiforme.Tuburile sporifere, \u00een form\u0103 de cup\u0103, sunt scurte, g\u0103lbui-albicioase.Porii sunt albi la \u00eenceput, apoi g\u0103lbui, \u00een cele din urm\u0103 roz, bruni la atingere, mici, circulari.Piciorul este scurt, gros, lateral, de 3-7 cm, brun-negricios, plin, dur, pruinos.Carnea este ro\u015fie, fibroas\u0103, secret\u0103 un latex ro\u015fu cu miros pl\u0103cut \u015fi gust pu\u0163in acri\u015for.Sporii sunt ovoizi, de 4-5×3-4 microni, g\u0103lbui, culoare \u00een mas\u0103 brun\u0103-deschis sau roz\u0103, netezi cu o pic\u0103tur\u0103 uleioas\u0103.Cre\u015fte solitar\u0103 sau \u00een grupuri, la baza trunchiurilir de copaci vii \u015fi \u00een scorburile arborilor b\u0103tr\u00e2ni, mai ales stejari, produc\u00e2nd un putregai ro\u015fu al lemnului.Vara-toamna.Comestibil\u0103.
FAMILIA CLAVARIACEAE
Clavariadelphus pistillaris (Fr.) Donk \/ Clavaria pistillaris Fr. \/ Clavaria spathulata Chev.
Sparassis crispa (Wulf. ex Fr.) Fr. \/ Sparassis ramosa (Schaeff.) Schroet.-creasta coco\u015fului, cre\u0163i\u015foare, cre\u0163u\u015fca
Ramaria botrytis (Pers. ex Fr.) Rick. \/ Clavaria botrytis Pers.-r\u0103murele, opintici, bure\u0163ii veveri\u0163ei, togm\u0103gel, burete de conopid\u0103, barba caprei, creasta coco\u015fului, m\u0103rgean, cre\u0163i\u015foar\u0103, bure\u0163i cre\u0163i, melo\u015fel.
Ramaria formosa (Fr.) Quel. \/ Clavaria formosa Pers \/ Claveriella formosa (Fr.) Karst.-melo\u015fel, barba caprei, togm\u0103gel.
Ramaria flava (Fr.) Quel. \/ Clavaria flava Schaeff. \/ Clavaria lutea Vitt.-barba caprei, melo\u015fel, burete cre\u0163, r\u0103murele, cre\u0163i\u015foar\u0103, tocm\u0103gei, creasta coco\u015fului, laba m\u00e2\u0163ei, buretele calului, laba ursului, opintici.
FAMILIA CANTHARELLACEAE
Cantharellus cibarius Fr. \/ Cantharellus vulgaris S. F. Gray \/ Craterellus cibarius (Fr.) Quel.-bure\u0163i g\u0103lbiori, bure\u0163i galbeni, ciucule\u0163i g\u0103lbiori, g\u0103lbenele, unghia caprei, ciure\u0163i, ciga mic\u0103, urechiu\u015fe, g\u0103lbiori, carnea g\u0103inii.Ciuperc\u0103 mic\u0103 spre mijlocie, cu p\u0103l\u0103ria galben\u0103, de 3-7 cm diametru. Nu are propriuzis lamele, dosul p\u0103l\u0103riei fiind ridat bifurcat. Carne alb-g\u0103lbuie ; \u00een stare crud\u0103 are miros aromat. Picior scurt, gros de 1-2 cm. Cre\u015fte \u00een p\u0103duri de foioase \u015fi conifere, prefer\u0103 pantele acoperite cu mu\u015fchu. Dup\u0103 ploi pot ap\u0103rea \u00een cantit\u0103\u0163i mari.
Common Name Chanterelle Location Soquel Demonstration Forest in central coastal California Habitat Associates with a wide variety of tree species. In california these include coast live oak, tan oak, Douglas fir and redwood. Comments These are small examples of the ledgendary giant California Chanterelle. Those unfamiliar with this species should be careful to note the fold-like spore bearing surface (as opposed to the gills found most Agarics).
Craterellus cornucopioides (L. ex Fr.) Pers. \/ Cantharellus cornucopioides Fr.-tr\u00e2mba piticilor, tr\u00e2mbi\u0163a mor\u0163ilor, cornul abunden\u0163ei.
FAMILIA PLEUROTACEAE
Pleurotus ostreatus (Jacq. ex Fr.) Kumm.-p\u0103str\u0103v, p\u0103str\u0103v de fag, burete negru, g\u0103inu\u015fa p\u0103durii, p\u0103strag, p\u0103str\u0103vul cerului.
Panus tigrinus (Bull. ex Fr.) Sing. \/ Lentinus tigrinus Bull.
Panus rudis Fr. \/ Pleurotus rudis (Fr.) Pil.
Schizophylulum commune Fr. \/ Schizophylulum alneum (L.) Schroet.
FAMILIA HYGROPHORACEAE
Hygrocybe coccinea (Schaeff. ex Fr.) Kumm. \/ Hygrophorus coccineus (Schaeff.) Fr.
Hygrocybe conica (Scop. ex Fr.) Kumm.
Hygrocybe miniata (Fr.) Fr. Location Gualala, California. Habitat Mixed woods.
FAMILIA TRICHOLOMATACEAE
Laccaria laccata (Scop. ex Fr.) Berk. et Br. \/ Clitocybe laccata Fr.
Omphalotus olearius (DC. ex Fr.) Sing. \/ Pleurotus olearinus (DC.) Gill.
Clitocybe infundibuliformis (Schaeff. ex Fr.) Quel.
Clitocybe odora (Bull. ex Fr.) Kumm.
Clitocibe geotropa (Bull. ex Fr.) Quel.
Lepista nuda (Bull. ex Fr.) Cooke \/ Rhodopaxillus nudus (Bull ex Fr.) Maire \/ Tricholoma nudum Quel.
Tricholoma magnivelare (Peck) Redhead Location Humbolt County, California. Habitat Tanoak with huckleberry understory.
FAMILIA AMANITACEAE
Volvariella bombycina (Schaeff. ex Fr.) \/ Volvaria bombycina (Pers) Quel.P\u0103l\u0103ria ovoid\u0103 sau campalnuat\u0103, de 5-20 cm \u00een diametru, foarte c\u0103rnoas\u0103, moale, intens p\u0103roas\u0103, g\u0103lbuie, mai rar alb\u0103.Lamelele sunt libere, la \u00eenceput albe, apoi roz.Piciorul are 6-20 cm lungime \u015fi 0,7-2 cm grosime, este plin, neted, alb sau g\u0103lbui , cu o volv\u0103 foarte mare, la baz\u0103, lobat\u0103, albicioas\u0103, care acoper\u0103 la \u00eenceput \u00eentregul corp fructifer.Carnea este alb\u0103, moale, cu miros puternic, pl\u0103cut.Sporii sunt roz sau roz-g\u0103lbui, elipsoidali, de 7-10×5-6 microni.Cre\u015fte pe trunchiuri putrede de foioase (tei, castan, fag, ulm etc.). Adeseori apare \u00een scorburile arborilor b\u0103tr\u00e2ni.Vara-toamna.Comestibil\u0103.
Pluteus cervinus (Schaeff.) Quel.-popinci, buretele cerbilor.P\u0103l\u0103ria este campanulat\u0103 la \u00eenceput, apoi se \u00eentinde ating\u00e2nd 8-12 cm \u00een diametru, de culoare brun\u0103-g\u0103lbuie, ro\u015fietic\u0103 sau cenu\u015fie, c\u0103rnoas\u0103, v\u00e2scoas\u0103 pe timp umed, neted\u0103, cu marginea sub\u0163ire, \u00eentreag\u0103, fragil\u0103.Lamelele sunt albicioase la \u00eenceput, apoi cenu\u015fii-rozee, devenind roz la maturitatea sporilor, libere, largi, serate.Piciorul are 5-10 cm \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 1-1,5 cm grosime, este alb-cenu\u015fiu, striat cu fibrile brune, cilindric, u\u015for \u00eengro\u015fat \u015fi curbat la baz\u0103, plin.Carnea este alb\u0103, brun\u0103 sub cuticula p\u0103l\u0103riei, moale cu gust dulce, pl\u0103cut \u015fi f\u0103r\u0103 miros.Sporii, de 4-6×7-10 microni, sunt ovoizi, de culoare roz-g\u0103lbuie deschis, roz \u00een mas\u0103, netezi, gutula\u0163i.Cre\u015fte izolat sau \u00een grupuri pe trunchiuri c\u0103zute de arbori, pe ramuri, r\u0103d\u0103cini \u015fi chiar fragmente de lemn de conifere sau foioase.Prim\u0103vara-toamna.Comestibil\u0103.
Amanita caesarea (Scop.) Pers.-cr\u0103i\u0163e, roini\u0163\u0103, cr\u0103in\u0163, burete domestic.P\u0103l\u0103ria de 10-20 cm diametru, portocalie sau galben\u0103-aurie, neted\u0103, str\u0103lucitoare, rar acoperit\u0103 cu resturi din v\u0103l, c\u0103rnoas\u0103, sferic\u0103 la \u00eenceput, semisferic\u0103, apoi \u00eentins\u0103 cu marginea fin striat\u0103. \u00cen stadiul t\u00e2n\u0103r are aspectul unui ou, fiind acoperit\u0103 \u00een \u00eentregime dee v\u0103lul universal, \u00eengro\u015fat, alb.Lamelele libere, largi, inegale, au culoarea galben\u0103-aurie.Piciorul, de 2-3 cm diametru \u015fi 8-12 cm \u00een\u0103l\u0163ime, este galben-auriu, c\u0103rnos, plin, cilindric, \u00eengro\u015fat c\u0103tre baz\u0103, neted, apoi u\u015for sponginos.Inelul este galben, striat, l\u0103sat \u00een jos.Volva este membranoas\u0103, alb\u0103, \u00eentreag\u0103, lobat\u0103, dens\u0103, persistent\u0103, \u00eenconjur\u0103 piciorul la baz\u0103.Carnea este alb\u0103, galben\u0103 sub cuticula p\u0103l\u0103riei \u015fi piciorului, dens\u0103, cu miros \u015fi gust foarte pl\u0103cut.Sporii sunt hialini, albi \u00een mas\u0103, de 6-7×8-12 microni, ovoizi sau elipsoidali, gutula\u0163i, netezi.Cre\u015fte izolat sau \u00een grupuri \u00een p\u0103duri de foioase, \u00een lumini\u015furi.Vara-toamna.Comestibil\u0103, foarte bun\u0103, considerat\u0103 ca cea mai bun\u0103 dintre ciuperci.
Amanita citrina (Schaeff. ex) S. F. GrayP\u0103l\u0103ria, de 6-10 cm diametru, este c\u0103rnoas\u0103, semisferic\u0103, apoi \u00eentins\u0103, de culoare galben\u0103 ca sulful sau galben\u0103 ca l\u0103m\u00e2ia, galben-verzuie sau brun\u0103-deschis, acoperit\u0103 cu solzi neregula\u0163i albicio\u015fi sau bruni caduci ; marginea p\u0103l\u0103riei este neted\u0103.Lamelele sunt libere, albe,largi.Piciorul este alb sau galben-deschis, \u00eenalt de 6-12 cm, gros de 1-1,5 cm, striat deasupra inelului, umflat la baz\u0103 \u00eentr-un bulb sferic ; piciorul este plin, la maturitate gol \u00een interior.Inelul este g\u0103lbui, striat, l\u0103sat \u00een jos.Volva lipit\u0103 de tub, are culoarea alb\u0103, sau se observ\u0103 sub form\u0103 de resturi de volv\u0103.Carnea este alb\u0103, cu miros \u015fi gust nepl\u0103cut.Sporii hialini, albi \u00een mas\u0103, de 8-10 microni, sunt globulo\u015fi, netezi.Cre\u015fte \u00een p\u0103duri uscate, \u00een liziere.Vara-toamna.Necomestibil\u0103 – gust nepl\u0103cut, inofensiv\u0103.
Amanita muscaria (L. ex Fr.) Pers. ex Cooke-muscari\u0163a, buretele \u015ferpesc, bure\u0163i pestri\u0163i, p\u0103l\u0103ria \u015farpelui, burete de g\u00e2ze, muscarin.P\u0103l\u0103ria de 8-20 cm diametru, are culoarea ro\u015fie sau ro\u015fie-portocalie ; acopeit\u0103 cu numero\u015fi solzi albi sau pu\u0163ini g\u0103lbui, este convex\u0103 la \u00eenceput, apoi \u00eentins\u0103, c\u0103rnoas\u0103, umed\u0103 sau pu\u0163in v\u00e2scoas\u0103, cu marginea striat\u0103.Lamelele serate, distan\u0163ate, libere, albe sau cu o tent\u0103 g\u0103lbuie, sunt inegale.Piciorul este alb, p\u00e2n\u0103 la 25 de cm \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 2,5 cm grosime, plin la \u00eenceput, apoi \u00een interior, neted, dilatat la baz\u0103 \u00eentr-un bulb sferic, \u00eenconjurat de resturi de volv\u0103 sub forma unor verici \u00een cercuri concentrice.Inelul membranos alb sau galben pal, l\u0103sat \u00een jos.Volva friabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne sub form\u0103 de resturi, dispuse concentric \u00een partea bazal\u0103. Carnea este alb\u0103, galben\u0103-ro\u015fietic\u0103 sub cuticula p\u0103l\u0103riei, are miros \u015fi gust dulce, destul de pl\u0103cut.Sporii sunt hialini, albi \u00een mas\u0103, netezi, ovoizi, de 10-12×6-7 microni, gutula\u0163i.Cre\u015fte \u00een lumini\u015furi de p\u0103duri de conifere \u015fi foarte rar \u00een p\u0103duri de foioase.Vara-toamna.Otr\u0103vitoare.
Amanita muscaria var. flavivolvata (Fr.) Hooker Common Name Fly Agaric Location Jughandle State Park in Mendocino County, California Time December 1994 Habitat Pine forest. Comments This is the classic fairy-tale fungus and is always a stunning species to come across in the field. In some parts of the world this species is eaten because it can induce hallucinations. However, this species also contains a number of toxins that can be fatal if present in sufficient quantity. Several deaths have been attributed to this species in the US.
Amanita pantheria (DC. ex Fr.) Schumm.-buretele pestri\u0163, buretele bulbos.P\u0103l\u0103ria are 6-10 cm, este convex\u0103 apoi \u00eentins\u0103, c\u0103rnoas\u0103, fragil\u0103, v\u00e2scoas\u0103 pe timp umed, lucioas\u0103 pe timp uscat, de culoare cafenie-cen\u015fie, cenu\u015fie-olivacee sau ocracee, mai \u00eenchis\u0103 la centru, cu numero\u015fi solzi albi pe suprafa\u0163\u0103, caduci, dispu\u015fi regulat \u00een cercuri concentrice ; marginea p\u0103l\u0103riei este striat\u0103.Lamelele albe, numeroase, libere, serate.Piciorul este alb, api gol \u00een interior, striat deasupra inelului, bulbos la baz\u0103, neted, de 10-15 cm \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 0,5-3 cm grosime.Inelul este alb, membranos, striat, l\u0103sat \u00eenjos, situat cam la jum\u0103tatea piciorului.Volva alb\u0103, lipit\u0103 de bulb, friabil\u0103, adesea sub form\u0103 de 3-4 inele albe, \u00eenconjur\u0103 bulbul voluminos. Carnea alb\u0103, cu miros pu\u0163in pronun\u0163at, are gust dulceag apoi acru.Sporii sunt hialini, albi \u00een mas\u0103, sferici sau elipsoidali, gutula\u0163i de 10-12×7-8 microni. Cre\u015fte \u00een p\u0103duri de foioase \u015fi conifere.Vara-toamna.Otr\u0103vitoare.
Amanita phalloides (Vaill. ex Fries=Fr.) Secretan-ciuperca alb\u0103, buretele viperei.P\u0103l\u0103ria de 7-15 cm diametru, este c\u0103rnoas\u0103, la \u00eenceput sferic\u0103 apoi \u00eentins\u0103, foarte rar cu resturi de volv\u0103 sub form\u0103 de pl\u0103ci largi albe. Culoarea p\u0103l\u0103riei este variat\u0103, adeseori galben\u0103-verzuie,, galben\u0103 ca l\u0103m\u00e2ia, verde-m\u0103slinie-g\u0103lbuie, mai \u00eenchis\u0103 la centru.Suprafa\u0163a p\u0103l\u0103riei este neted\u0103, fin striat\u0103, cu mici striuri brune sau negre, care se \u00eentind \u00een raze de la centru c\u0103tre margine ; marginea este neted\u0103.Lamelele albe, cu reflexe verzui sau galbene, sunt libere, inegale.Piciorul de 5-11cm \u00een\u0103l\u0163ime, \u015fi 1-2 cm grosime, este albicios, plin, dilatat la baz\u0103 \u00eentr-un bulb mai mult sau mai pu\u0163in dezvoltat, deasupra inelului \u015fi \u00een dreptul volvei este verzui ; poate fi p\u0103tat \u00een zig-yag cu verde. Inelul membranos, striat, l\u0103sat \u00een jos.Volva este persistent\u0103, membranoas\u0103, bine dezvoltat\u0103, alb\u0103, lobat\u0103.Carnea este c\u0103rnoas\u0103, alb\u0103, moale, cu gust \u015fi miros nepl\u0103cut.Cre\u015fte pe sol, izolat sau \u00een grupuri, uneori form\u00e2nd hore de vr\u0103jitoare \u00een p\u0103duri de foioase sau conifere, \u00een locuri umbroase \u015fi umede.Vara-toamna.Foarte otr\u0103vitoare. Location Central coastal California under live oak Habitat Grows under a wide variety of hardwoods. Primarily oaks. Comments Amanita phalloides is often considered the deadliest mushroom in the world. It is certainly responsible for more deaths in the Western US than any other species. In some ways this is not a great example of the species since it does not show its characteristic green tone. In addition, several of the other classic features of this mushroom are not clearly visible such as the ring around the stipe or the sheathing volva. On the other hand, this photo serves to demonstrate that this species is not always recognizable based just on these features. One key characteristic it does show is the metallic luster of the cap.
Amanita rubescens (Pers.) Quel.P\u0103l\u0103ria, de 8-15 cm diametru, este globuloas\u0103, convex\u0103, apoi \u00eentins\u0103, de culoare brun\u0103-ro\u015fietic\u0103 mai \u00eenchis\u0103 sau mai deschis\u0103 ; c\u0103rnoas\u0103, acoperit\u0103 cu solzi cenu\u015fii sau ros\u015fietici, turti\u0163i, caduci, marginea p\u0103l\u0103riei nu este striat\u0103.Lamelele albe sau cenu\u015fii, cap\u0103t\u0103 cu timpul o tent\u0103 ro\u015fiatic\u0103 ; sunt distan\u0163ate, inegale, libere.Piciorul de 2-4 cm diametru \u015fi 8-14 cm \u00een\u0103l\u0163ime, alb-roz, ro\u015fietic mai ales c\u0103tre baz\u0103, este solid, striat deasupra inelului \u015fi mai sub\u0163iat, se termin\u0103 la baz\u0103, cu un bulb ovoid, este plin la \u00eenceput, apoi spongios sau cu cr\u0103p\u0103turi.Inelul este alb-roz deasupra \u015fi galben-ro\u015fiatic dedesubt, larg, persistent, l\u0103sat \u00een jos \u015fi striat.Volva nu este persistent\u0103. Se observ\u0103 rareori sub form\u0103 de fragmente \u00een jurul por\u0163iunii bulboase a piciorului.Carnea este alb\u0103 sau roz – \u00een contact cu aerul, la baza piciorului sau c\u00e2nd rupem corpurile fructifere ; are miros pl\u0103cut, u\u015for, gust dulce, apoi acru \u015fi amar.Sporii au 5-8×8-10 microni, sunt ovoizi, hialini, albi \u00een mas\u0103, netezi, multigutula\u0163i.Cre\u015fte izolat sau \u00een grupuri \u00een p\u0103duri de conifere sau de foioase.Vara-toamna.Comestibil\u0103, foarte bun\u0103.
Amanita vaginata (Bull. ex Fr.) Vitt. \/ Amanitopsis vaginata RozeCiuperc\u0103 tericol\u0103, cre\u015fte izolat, destul de des \u00eent\u00e2lnit\u0103.P\u0103l\u0103ria, de 5-16 cm diametru, este campanulat\u0103 apoi \u00eentins\u0103, neted\u0103, satinat\u0103 pe timp uscat, v\u00e2scoas\u0103 pe timp umed, bine vizibil striat\u0103 pe margine p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate din suprafa\u0163a p\u0103l\u0103riei, uneori cu un umbone central. Culoarea p\u0103l\u0103riei este foarte variabil\u0103 : cenu\u015fie, cenu\u015fiu metalic\u0103, plumburie, galben\u0103 deschis sau ro\u015fcat\u0103.Lamelele albe, sunt libere sau pu\u0163in decurente.Piciorul este sub\u0163ire, fragil, de 1-2 cm grosime \u015fi 10-20 cm \u00een\u0103l\u0163ime, alb sau colorat ca \u015fi p\u0103l\u0103ria, cilindric sub\u0163iat c\u0103tre v\u00e2rf, u\u015for unflat la baz\u0103 \u015fi \u00eengustat \u00een partea superioar\u0103 , neted, fistulos.Inelul lipse\u015fte.Volva este persistent\u0103, alb\u0103 sau u\u015for colorat\u0103, adesea foarte \u00eenalt\u0103, semiliber\u0103, lobat\u0103.carnea este alb\u0103, f\u0103r\u0103 miros \u015fi gust dulceag.Sporii sunt sferici, hialini, albi \u00een mas\u0103, de 10-12 microni, netezi, unghiula\u0163i.Cre\u015fte izolat sau \u00een grupuri \u00een p\u0103duri de conifere \u015fi de foioase, \u00een liziere, parcuri, locuri \u00eenierbate.Prin\u0103vara-vara-toamna.Comestibil\u0103, \u00een stadiul t\u00e2n\u0103r.
Amanita pachycolea Stuntz in Thiers & Ammirati Location Central coastal California mixed fir, madrone, tan oak woodlands Habitat Mixed woods Comments This large member of Amanita section Vaginatae is found fairly commonly in California. Like the other members of its section it is edible, though I have never particularly enjoyed it.
Amanita velosa LloydCommon Name Spring Time Amanita, Lobster Amanita Location Santa Cruz, CaliforniaHabitat Grasslands with coast live oak. Comments This species is an extraordinarily good edible, but must be collected by experts. There are several closely related species that occur in the same habitat that are deadly poisonous. Key characteristics include the salmon-pink cap color, the lack of partial veil, a voluminous sack-like volva, a persistent volval patch on cap and a striate cap margin.
Amanita fluvaAmanita croceaAmanita rubescens
FAMILIA AGARICACEAE
Macrolepiota procera (Scop. ex Fr.) Sing. \/ Lepiota procera (Schaeff.) Quel.-buretele \u015ferpesc, p\u0103l\u0103ria \u015farpelui.Este o ciuperc\u0103 mare, spectaculoas\u0103, cu p\u0103l\u0103ria de 10-30 cm diametru, ovoid\u0103 la \u00eenceput apoi semisferic\u0103, \u00eentins\u0103, central mamelonat\u0103, de culoare brun\u0103-deschis \u015fi neted\u0103 \u00een centru, acoperit\u0103 \u00een rest cu solzi bruni, dispu\u015fi concentric.Lamelele sunt c\u0103rnoase, largi, libere, albe, cenu\u015fii sau g\u0103lbui, devenind brune cu v\u00e2rsta, \u00eendep\u0103rtate de picior.Piciorul este de 15-35 cm \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 1-3 cm grosime, de culoare cenu\u015fie, cu numero\u015fi solzi bruni, dispu\u015fi \u00een benzi transversale, cilindric, bulbos la baz\u0103.Inelul este mobil, alb-g\u0103lbui, neted c\u0103tre picior, p\u0103ros la extremitatea cealalt\u0103.Carnea este alb\u0103, devine brun\u0103, cu gust dulce de alun\u0103 \u015fi miros pl\u0103cut.Sporii sunt lung-ovoizi, de 8-12×16-20 microni, hialini, albi \u00een mas\u0103, netezi, multigutula\u0163i.Cre\u015fte izolat sau \u00een grupuri \u00een p\u0103duri deschise, paji\u015fti, locuri \u00eenierbate.Vara-toamna.Comestibil\u0103, foarte bun\u0103. Se consum\u0103 numai p\u0103l\u0103ria deoarece piciorul este foarte tare.
FAMILIA COPRINACEAE
Coprinus atramentarius (Bull. ex Fr.) Fr.-popenchi
Coprinus comatus (Muller \u00een Fl. Dan. ex Fr.) S.F.Gray \/ Coprinus procellanus Schaeff.-bure\u0163i popenchi, c\u0103ciula \u015farpelui.
Coprinus micaceus (Bull. ex Fr.) Fr.Common Name Mica Cap Location House lawn at the base of a weeping willow Los Angeles, California Habitat Disturbed soil often near grass Comments Small yellowish flecks on the caps are the remnants of the universal veil these fungi have when they are very young. The flecks often glisten in the sunlight like mica. This species is edible, though it tends to be small and fairly flavorless. Fortunately, it often occurs in large numbers, so it is worth trying.
Coprinus plicatilis (Fries) Fries
Psathyrella hydrophyllum (Bull.) Quel. \/ Hypholoma hydrophyllum (Bull.) Quel. \/ Hypholoma appendiculatum Fr.
FAMILIA BOLBITIACEAE
Agrocyve dura (Bolt. ex Fr.) Sing. \/ Pholiota dura Quel.
Agrocybe praecox (Pers. ex Fr.) Fayod et Aut.\/ Pholiota praecox Pers.
FAMILIA STROPHARIACEAE
Pholiota sqarrosa (Pers ex. Fr.) Kumm. \/ Agaricus squarrosus Bull. \/ Dryophyla squarrosa (Pers. ex Fr.)
FAMILIA CORTINARICEAE
Cortinarius sodagnitus Henry
Cortinarius cinnamomeus (L. ex Fr.) Fr.
Cortinarius collinitus (Sow. ex Fr.)
Cortinarius fulgens (Alb et Schw.) Fr.
Inocybe fastigiata (Fr. ex Schaeff.) Quel.
Rozites caperata (Pers. ex Fr.) Karst.
FAMILIA RHODOPHYLLACEAE
Rhodophyllus lividus (Bull.) Quel.
Rodophyllus clypeatus (L. ex Fr.) Quel. s.s. Sing. \/ Entoloma clypeatum (L.) Fr.
Clitopilus prunulus (Scop. ex Fr.) Kumm.-nicore\u0163i, nicorete, s\u0103lcioare.
FAMILIA PAXILLACEAE
Paxillus involutus (Batsch. ex Fr.) Fr.
FAMILIA GOMPHIDIACEAE
Gomphidius rutilus (Schaeff. ex Fr.) Lund. et Nannf. \/ Gomphidius viscidius (L.) Fr.
FAMILIA BOLETACEAE
Suillus grevillei (Klotsch) Sing. \/ Boletus elegans Schum.
Suillus luteus (L. ex Fr.) S.F. Gray \/ Boletus luteus (L.) Fr.-turta vacii, v\u0103cu\u0163e.
Xerocomus badius (Fr.) Khun. ex Gill. \/ Boletus badius Fr.
Boletus edulis Bull. ex Fries-hrib. m\u00e2n\u0103tarc\u0103, burete, hrighi, mitarc\u0103 pietroas\u0103, nitarc\u0103, p\u00e2inea p\u0103durii, mitarc\u0103 ro\u015fie, pitoanc\u0103.
Boletus aereus Bull. ex Fr.
Boletus satanas Lenz-hrib \u0163ig\u0103nesc, burete ro\u015fu, buretele dracului.
Boletus appendiculatus Schaeff.
Boletus Iuridus (Schaeff.) Fr.-chitarc\u0103, pitarc\u0103, mitarc\u0103 gras\u0103
Boletus pachypus Fr. \/ Boletus calopus Fr.
Boletus sanguineus With.-bure\u0163i de stejar.
Boletus rufus (Schaeff.) Fr.-chitarc\u0103, cht\u0103rcu\u0163\u0103, chitu\u015fc\u0103, m\u00e2n\u0103tarc\u0103 ro\u015fie, pitarc\u0103 portocalie.
Boletus subtomenetosus (L.) Fr.-buza caprei.
Leccinum scabrum (Bull. ex Fr.) S.F. Gray \/ Boletus scaber (Bull.) Fr.-chitarc\u0103, pitarc\u0103, burete de mesteac\u0103n, mitarc\u0103 gras\u0103, buretele c\u0103lug\u0103resc.
FAMILIA STROBILOMYCETACEAE
Strobilomyces floccopus (Vahl. in Fl. Dan. ex Fr.) Karst. \/ Boletus strobilaceus Scop ex Fr. \/ Strobilomyces strobilaceus (Scop ex Fr.) Berk.
FAMILIA RUSSULACEAE
Lactarius deliciosus (L. ex Fr.) S.F. Gray.-r\u00e2\u015fcov, ro\u015fcov, pita p\u0103durii, l\u0103ptuci, bure\u0163i dulci, p\u00e2inea p\u0103durii, ro\u015fcovul de brad, r\u00e2\u015fcov de fag.
Lactarius piperatus (L. ex Fr.) S.F. Gray-burete pip\u0103rat, iu\u0163ari, burete iute, iu\u0163i\u015fori, bure\u0163i albi, bure\u0163i usturo\u015fi, iu\u0163ani, burete l\u0103ptos, burete acru.Ciuperc\u0103 tericol\u0103, cre\u015fte izolat sau \u00een grupuri mici. P\u0103l\u0103rie catifelat\u0103, convex\u0103, apoi p\u00e2lniat\u0103 ; mijlocie dar mai ales mare, 10-20 cm \u00een diametru. Este alb\u0103, p\u0103tat\u0103 din loc \u00een loc cu mici zone ruginii. lamelele foarte str\u00e2nse, albe sau crem, care pot ajunge spre verzui din cauza latexului secretat. Picior cilindric tare de culoare alb\u0103, \u00eenalt de 2-5 cm, cu diametrul de 1,5-2,5 cm. Carne alb\u0103 -crem. \u00cen contact cu aerul secret\u0103 un latex alb, pi\u015fc\u0103tor.
Lactarius velerius
Lactarius rufus (Scop. ex Fr.) Fr.
Lactarius volemus Fr.-r\u00e2\u015fcovel, pita vacii, r\u00e2\u015fcovi, r\u00e2\u015fcov l\u0103ptos, r\u00e2\u015fcov auriu, r\u00e2\u015fcov dulce, vine\u0163ic\u0103 cu lapte,l\u0103ptuca dulce , burete dulce, burete l\u0103ptos, burete ro\u015fu, v\u0103c\u0103ru\u015f.Ciuperc\u0103 mijlocie spre mare 6-14 cm diametru. P\u0103l\u0103ria poate fi portocalie, brun – ro\u015fiatic\u0103, prunoas\u0103, catifelat\u0103, lamelele brun-ocru. Picior de 1,5-3 cm diametru, cilindric, de culoarea p\u0103l\u0103riei, \u00eenalt de 6-10 cm. \u00cen contact cu aerul carnea secret\u0103 latex (lapte).
Lactarius scrobilatus (Scop. ex Fr.) Fr.
Lactarius quietus
Russula virescens (Schaeff. ex Zanted.) Fr.-hulubi\u0163e, hulubi\u0163e pestri\u0163e
Russula emetica (Schaeff.) Fr.-scuipatul dracului, stupitul satanei, vine\u0163ica focului, p\u00e2ini\u015foar\u0103 piperat\u0103.
Russula foetens Pers. ex Fr.
Russula nigricans Bull. ex Fr.
Russula lepida Fr.
Russula vesca Fr.-vine\u0163ic\u0103Ciuperc\u0103 mijlocie. P\u0103l\u0103ria are 5-8 cm, de culoare maronie sau bej-rozalie. Lamele albe, friabile ; piciorul f\u0103r\u0103 gulera\u015f pocne\u015fte la rupere. Cre\u015fte vara \u015fi toamna, pe solul p\u0103durilor de foioase.
Russula alutacea (Pers. ex Schw.) Fr. sensu Melzer ex Zavra-p\u00e2ini\u015foar\u0103.
Russula cyanoxantha (Schaeff. ex Schw.) Fr.-p\u00e2ini\u015foare
Russula integra (L. ex Vitt. p.p.) Fr. sensu Sing.-vine\u0163ic\u0103, p\u00e2ini\u015foare, p\u00e2ini\u015foara cucului, nit\u0103rci, azimioare.
FAMILIA PHALLACEAE
Phallus impudicus L. ex Pers \/ Ithyphallus impudicus (L.) Fisch.-burete puturos
FAMILIA LICOPERDACEAE
Calvatia excipuliformis (Pers.) Pers.\/ Lycoperdon excipuliforme Pers. \/ Lycoperdon saccatum Fr.
Lasiosphaera gigantea (Pers.) F. Smarda. \/ Calvatia maxima (Schaeff.) Morg. \/ Bovista gigantea Nees \/ Lycoperdon giganteum Batsch. ex Pers.
Lycoperdon perlatum Pers. \/ Lycoperdon gemmatum Batsch.
Lycoperdon pyriforme Pers \/ Lycoperdon saccatum Pers \/ Lycoperdon gregarium Vel.
Bovista nigrescens Pers. \/ Lycoperdon nigrescens (Pers.) Vitt. \/ Globaria nigrescens (Pers.) Quel.
Lycoperdon nettyanaLocation Humbolt County, California. Habitat Under Douglas Fir.
FAMILIA GEASTRACEAE
Geastrum fimbriatum Fr. \/ Geaster fimbriatus Vitt.-steaua p\u0103m\u00e2ntului
FAMILIA CALOSTOMATACEAE
Astraeus hygrometricus (Pers.) Morg. \/ Geaster hygrometricus Fr.
FAMILIA SCLERODERMATACEAE
Scleroderma aurantium (L.) ex Pers. \/ Scleroderma vulgare Fr.-buretele cerbilor
FAMILIA NIDULARIACEAE
Cyathus striatus (Huds.ex Pers.) Willd. ex Pers.-scafi\u0163a
Cyathus stercoreus (Schw.) de Toni in Sacc.Location Santa Cruz, New Mexico. Habitat Dung.
FAMILIA AURICULARIACEAE
Auricularia mesenterica Pers.
Auricularia auricula (Hook.) Underw. \/ Hirneola auricula-judae (Bull. ex St. Am.) Berk. \/ Auricularia judae Lk.-urechea Iudei, burete de soc
FAMILIA TREMELLACEAE
Pseudohydnum gelatinosum (Fr.) Karst. \/ Tremellodon gelatinosum (Fr. ex Scop.) Pers.-tremurici.Corpurile fructifere de 3-8 cm diametru, prezint\u0103 o parte terminal\u0103 l\u0103\u0163it\u0103, prev\u0103zut\u0103 pe fa\u0163a inferioar\u0103 cu \u0163epi, \u015fi o parte bazal\u0103 ca un picior foarte scurt ; are culoarea alb\u0103 sau alb\u0103-cenu\u015fie, translucid\u0103.Carnea este, de asemenea, alb\u0103, translucid\u0103, gelatinoas\u0103 la umezeal\u0103 ; uscat\u0103 devine tare.Sporii sunt g\u0103lbui, ovoizi-oblongi, de 5-7,7×4,5-6,5 microni.Vara-toamna.Comestibil\u0103.
Tremiscus helvelloides (Fr.) Donk \/ Guepina helvelloides (DC.) Fr.-urechiu\u015f\u0103Corpurile fructifere sunt \u00een form\u0103 de cornet despicat sau de spatul\u0103, de 3-12 cm \u00een\u0103l\u0163ime, \u00eengustat spre baz\u0103, gelatinos, sunt elastice, translucide de culoare ro\u015fie-portocalie.Stratul himenal se afl\u0103 pe partea exterioar\u0103 a corpului fructifer, este neted sau pu\u0163in cutat, pruinos.Carnea este groas\u0103 \u015fi gelatinoas\u0103.Sporii hialini, oblongi elipsoidali, sau reniformi, au 9-12×4,5-6 microni.Cre\u015fte pe sol cu mult humus sau printre mu\u015fch, \u00een locuri umede \u00een p\u0103duri de conifere.Vara-toamna.Comestibil\u0103. Se poate consuma \u015fi crud\u0103, ca salat\u0103.
Tremella lutescens Fr.Corpul de fructificare este format dintr-o mas\u0103 gelatinoas\u0103, de 1-10 cm diametru, la \u00eenceput galben\u0103 api portocalie, plisat-ondulat\u0103, neregulat sinuas\u0103 cu lobi turti\u0163i, fixat\u0103 pe substrat printr-un picior mai \u00eentunecat foarte scurt.Carnea este gelatinoas\u0103, elastic\u0103, lipicioas\u0103, f\u0103r\u0103 gust, f\u0103r\u0103 miros, devine tare pe timp secetos \u015fi redevine moale dup\u0103 ploaie.Sporii sunt albi sau g\u0103lbui, ovoizi-sferici, au 10-16×6-10 microni.Saprofit\u0103 pe ramuri c\u0103zute de foioase, determin\u00e2nd un putregai alb destul de intens.Necomestibil\u0103.
FAMILIA DACRYOMYCETAEAE
Calocera viscosa (Fr.) Fr.Corpul de fructificare de 2-8 cm \u00een\u0103l\u0163ime, coraliform ramificat (asem\u0103n\u0103tor cu Clavaria), galben-portocaliu, elastic, pu\u0163in gelatinos, are ultimile ramifica\u0163ii ca ni\u015fte din\u0163i ascu\u0163i\u0163i. Baza albicioas\u0103, adesea este radicant\u0103, prelungindu-se \u00een substrat cu \u00eenc\u0103 10-15 cm.Sporii oblongi, ocracei \u00een mas\u0103, au 9-12×3,5-4,5 microni.Cre\u015fte pe lemn putred de conifere.Necomestibil\u0103.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FAMILIA MORCHELLACEAEMorchella esculenta Pers. ex. St. Amans-sb\u00e2rciog, ciuculeti, ciuculete, pupiApotecile sunt pedunculate, diferentiate \u00eentr-o parte fertila (palaria) si una sterila (piciorul).Palaria are 2-6 cm diametru si 8-15 cm \u00eenaltime, de forma ovoida sau conica, culoare galbuie-ocracee, cu suprafata prevazuta cu numeroase alveole, alungite, sinuase, neregulate, separate prin creste sterile, groase de culoare mai \u00eenchisa. Suprafata […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108932"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108932"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108932\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108932"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108932"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108932"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}