{"id":108894,"date":"2018-02-11T11:35:00","date_gmt":"2018-02-11T11:35:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:47:37","modified_gmt":"2023-01-08T10:47:37","slug":"ecologia-de-la-stiinta-la-constiinta-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/ecologia-de-la-stiinta-la-constiinta-3\/","title":{"rendered":"Ecologia: de la \u015ftiin\u0163\u0103 la con\u015ftiin\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-8197769339492676242\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">Ca \u00een cazul multor discipline, numele \u015fi defini\u0163ia conferite ecologiei, spun mult pentru cei chema\u0163i s\u00e3 \u00eei cunoasc\u00e3 continentul \u015fi s\u00e3-i p\u00e3trund\u00e3 semnifica\u0163iile. \u00cen privin\u0163a denumirii, termenul de ecologie s-a impus \u00een aten\u0163ia opiniei publice occidentale mai ales dup\u00e3 1970, iar \u00een Europa central\u00e3 \u015fi de est cu prec\u00e3dere \u00een ultimul deceniu. O serie de evenimente cu un puternic impact social precum celebrele maree negre ori accidente nucleare \u00een frunte cu cel de la Cernob\u00e2l (26 aprilie 1986) au zguduit din iner\u0163ie opinia public\u00e3 \u015fi a introdus treptat ecologia \u00een r\u00e2ndul preocup\u00e3rilor individului \u015fi comunit\u00e3\u0163ilor. Se redescoperea astfel un concert \u015fi un nume vechi de peste un secol. Crearea lui este atribuit\u00e3 biologului german Ernst Haeckel (1834-1919), iar data de na\u015ftere 1866, pe c\u00e2nd acesta func\u0163iona ca profesor la Universitatea din Sena. De altfel, prima sa men\u0163iune cu valoare de certificat de na\u015ftere se g\u00e3se\u015fte \u00eentr-o not\u00e3 de la pagina 8 a lucr\u00e3rii \u201cGeneralle Morphologie der Organismen\u201d (Berlin, 1866), sub forma: \u201c&#8230;sekologie&#8230; \u015ftiin\u0163a economiei, modului de via\u0163\u00e3, a raporturilor vitale eterne reciproce ale organismelor, etc.\u201d Construit precum termenul de economie, cel de ecologie deriv\u00e3, \u00een parte, din r\u00e3d\u00e3cina indo-european\u00e3 weik, care desemneaz\u00e3 o unitate social\u00e3 imediat superioar\u00e3 casei \u015fefului de familie. Aceast\u00e3 r\u00e3d\u00e3cin\u00e3 a dat sanskritul veah (cas\u00e3), latinul vicus (cartierul unui ora\u015f, burg) \u015fi grecul oikos (habitat, acas\u00e3). Ca atare sekologie a fost construit pe baza a dou\u00e3 cuvinte grece\u015fti: oikos \u015fi logos (logia), (discurs). Etimologic deci, ecologia reprezint\u00e3 \u015ftiin\u0163a habitatului, respectiv o ramur\u00e3 a biologiei care studiaz\u00e3 interac\u0163iunile dintre fiin\u0163ele vii \u015fi mediul lor. Dar, evident, semnifica\u0163iile sale au fost mult amplificate \u015fi diversificate de-a lungul timpului.<\/p>\n<p>Nomen certus, pater incertus?Parafraz\u00e2nd un celebru dicton juridic latin (mater, certus, pater incertus) \u015fi despre ecologie se poate spune c\u00e3 dac\u00e3 numele \u00eei este general \u015fi unanim recunoscut, paternitatea acestuia este \u00eenc\u00e3 discutat\u00e3.<br \/>Astfel, \u00eentr-o lucrare a lui P.H. Ochsen (The world ecology, Nature, vol. 129, 1959) a fost lansat\u00e3 ipoteza c\u00e3 inventatorul termenului ecologie ar fi fost filozoful \u015fi scriitorul american Henry David Thorean (1817-1862), contemporan \u00eentruc\u00e2tva cu Haeckel. Filozof transcendentalist acesta a fost, totodat\u00e3, \u015fi unul dintre c\u00e2nt\u00e3re\u0163ii vie\u0163ii \u00een natur\u00e3. Dup\u00e3 cum se \u015ftie, transcedentalismul, ilustrat mai ales de filozoful Ralph Waldo Emerson (1803-1882), este o filozofie impregnat\u00e3 de panteism \u00een care natura e perceput\u00e3 deopotriv\u00e3 ca un mijloc de uniune cu Dumnezeu \u015fi ca o sfer\u00e3 imperfect\u00e3 unde se cuvine \u201ctranscede\u201d. \u00cen societatea timpului, adep\u0163ii unei asemenea concep\u0163ii erau percepu\u0163i ca ni\u015fte neconformi\u015fti. Astfel, \u00een cartea sa \u201cWalden, sau \u00een via\u0163a \u00een p\u00e3dure\u201d Thoreau reconstituie experien\u0163a re\u00eentoarcerii sale pe p\u00e3m\u00e2nt, care a durat pu\u0163in peste doi ani. Printre altele, acesta poveste\u015fte \u201cM-am dus \u00een p\u00e3dure \u00eentruc\u00e2t am vrut s\u00e3 tr\u00e3iesc f\u00e3r\u00e3 grab\u00e3, s\u00e3 fac fa\u0163\u00e3 numai for\u0163elor esen\u0163iale ale vie\u0163ii, s\u00e3 descop\u00e3r ceea ce aceasta poate s\u00e3 m\u00e3 \u00eenve\u0163e, sf\u00e2r\u015find s\u00e3 constat, la ora mor\u0163ii mele, c\u00e3 nu am \u00eenvins-o\u201d.<br \/>Aceast\u00e3 experien\u0163\u00e3 apropiat\u00e3 multor \u201cexpedi\u0163ii\u201d ecologiste actuale explic\u00e3, \u00een mare parte, eroarea de descifrare comis\u00e3 \u00een 1958 de editorii coresponden\u0163ei lui Thoreau. Astfel, ace\u015ftia au citit, din gre\u015feal\u00e3 \u201cecology\u201d (ecologie) acolo unde scriitorul-filozof scrisese \u201cgeology\u201d (geologie) \u00eentr-o scrisoare datat\u00e3 1 ianuarie 1858 \u015fi adresat\u00e3 veri\u015forului s\u00e3u G. Thatcher.<br \/>Aceast\u00e3 confuzie de termeni, deosebit de seduc\u00e3toare \u015fi \u00een spiritul senza\u0163ionalului american (cine nu era tentat s\u00e3 considere c\u00e3 primul scriitor \u015fi practician al \u201c\u00eentoarcerii la natur\u00e3\u201d a fost, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi p\u00e3rintele cuv\u00e2ntului ecologie, \u00een defavoarea unui ferm om de \u015ftiin\u0163\u00e3?), avea s\u00e3 fie corectat\u00e3 \u00eens\u00e3 de aceia\u015fi editori entuzia\u015fti \u00een 1975. \u00cen acest fel Ernst Haeckel era repus \u00een totalitate \u00een drepturi \u015fi ast\u00e3zi nimeni nu-i mai contest\u00e3 paternitatea termenului \u015fi conceptului de ecologie.<br \/>Paternitatea definitiei\u00cen mod curent, se consider\u00e3 c\u00e3 o bun\u00e3 defini\u0163ie trebuie s\u00e3 ne permit\u00e3 recunoa\u015fterea sigur\u00e3 a obiectului definit. \u015ei din acest punct de vedere Haeckel r\u00e3m\u00e2ne un clasic. Defini\u0163ia sa, cuprins\u00e3 \u00een aceea\u015fi lucrare care a lansat termenul \u015fi conform c\u00e3ruia \u201cPrin ecologie \u00een\u0163elegem totalitatea \u015ftiin\u0163ei rela\u0163iilor organismului cu mediul, \u00een sens larg toate condi\u0163iile de existen\u0163\u00e3\u201d, constituie \u015fi \u00een prezent fundamentul defini\u0163iilor acestei ramuri ale biologiei. Dac\u00e3 omul de \u015ftiin\u0163\u00e3 german este na\u015ful de nume al ecologiei, fondatorul s\u00e3u pe con\u0163inut r\u00e3m\u00e2ne, mai degrab\u00e3, Charles Darwin, al c\u00e3rui discipol a fost. Cele dou\u00e3 lucr\u00e3ri ale acestuia \u201cOriginea speciilor\u201d (1859) \u015fi \u201cDescenden\u0163a omului\u201d (1871), formulau dou\u00e3 idei fundamentale ale ecologiei moderne: influen\u0163a mediului asupra speciilor vii \u015fi apartenen\u0163a speciei umane la lumea natural\u00e3. Celebrul naturalist englez a relevat dependen\u0163ele str\u00e2nse \u015fi o stare de echilibru optim \u00eentre diferitele specii de plante \u015fi animale. Cu o asemenea mo\u015ftenire, ecologia este ast\u00e3zi definit\u00e3, de regul\u00e3, ca fiind studiul rela\u0163iilor organismelor ori grupurilor de organisme cu mediul lor ori \u015ftiin\u0163a interrela\u0163iilor organismelor vii cu mediul lor. N\u00e3scut\u00e3 ca o ramur\u00e3 a biologiei, nimeni nu prevestea ecologiei un str\u00e3lucit viitor social. Dar, treptat implica\u0163iile sale s-au diversificat, amplificat \u015fi complicat. Studiind echilibrele naturale, ecologi\u015ftii au prev\u00e3zut degradarea lor treptat\u00e3; dup\u00e3 c\u00e2teva decenii, dezvoltarea societ\u00e3\u0163ilor industriale a modificat profund mediul planetar. Apari\u0163ia \u015fi amplificarea polu\u00e3rilor, dispari\u0163ia unor specii, afirmarea problemelor globale \u015f.a., au fost semnele evidente ale unei crize ecologice profunde. Concluzia relevat\u00e3 tot de ecologie este \u015fi ea fundamental\u00e3: omul nu poate s\u00e3 ac\u0163ioneze la nesf\u00e2r\u015fit asupra mediului s\u00e3u f\u00e3r\u00e3 a pune \u00een discu\u0163ie ruperea absolut\u00e3 a echilibrelor ecologice esen\u0163iale. Pe aceast\u00e3 cale s-a impus o alt\u00e3 no\u0163iune &#8211; problem\u00e3 cheie a lumii contemporane: protec\u0163ia mediului. Totodat\u00e3, pe m\u00e3sura con\u015ftientiz\u00e3rii mizei ecologice, \u015ftiin\u0163ele biologice au f\u00e3cut apel la \u015ftiin\u0163ele umane: etnologia a denun\u0163at decivilizarea promovat\u00e3 de occidentali contra etniilor \u015fi culturilor minoritare; demografia s-a confruntat cu cre\u015fterea mondial\u00e3 a popula\u0163iei \u015fi impactului, pe m\u00e3sur\u00e3, asupra mediului, sociologia a perceput un r\u00e3zboi \u00eentre societate \u015fi natur\u00e3; cuvinte precum natur\u00e3, \u015ftiin\u0163\u00e3, tehnic\u00e3, au trezit filozofia care a hr\u00e3nit vechile sale dezbateri asupra acestor noi constat\u00e3ri.<br \/>A\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u00e3 \u00een lumea modern\u00e3, aceste probleme au invadat deopotriv\u00e3 \u015fi economia \u015fi politica pentru a c\u00e3uta cauzele crizei ecologice \u015fi a credita solu\u0163ii posibile. O ecologie politic\u00e3 a interpelat economia politic\u00e3 \u015fi, ca o consecin\u0163\u00e3, la nivelul mi\u015fc\u00e3rii sociale s-a impus un nou curent de g\u00e2ndire \u015fi ac\u0163iune: ecologismul. Trecerea ecologiei de la stadiul de simpl\u00e3 disciplin\u00e3 \u015ftiin\u0163ific\u00e3 la cea de problem\u00e3 a con\u015ftiin\u0163ei comune, na\u0163ional\u00e3 \u015fi interna\u0163ional\u00e3 cu expresii corespunz\u00e3toare la nivelul teoriei \u015fi ac\u0163iunii militante reprezint\u00e3 una din marile cuceriri ale secolului XX.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ca \u00een cazul multor discipline, numele \u015fi defini\u0163ia conferite ecologiei, spun mult pentru cei chema\u0163i s\u00e3 \u00eei cunoasc\u00e3 continentul \u015fi s\u00e3-i p\u00e3trund\u00e3 semnifica\u0163iile. \u00cen privin\u0163a denumirii, termenul de ecologie s-a impus \u00een aten\u0163ia opiniei publice occidentale mai ales dup\u00e3 1970, iar \u00een Europa central\u00e3 \u015fi de est cu prec\u00e3dere \u00een ultimul deceniu. O serie de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108894"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108894"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108894\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}