{"id":108884,"date":"2018-02-11T11:41:00","date_gmt":"2018-02-11T11:41:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:47:33","modified_gmt":"2023-01-08T10:47:33","slug":"evolutie-sau-creatie-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/evolutie-sau-creatie-3\/","title":{"rendered":"Evolu\u0163ie sau crea\u0163ie?"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Orice lucru, fiin\u0163\u0103, popor, neam are propria origine care a evoluat( din ce?, de unde? c\u00e2nd?) sau a fost creat printr-un miracol, de o putere supranatural\u0103. Biologia desigur trebuie s\u0103 discute originea vie\u0163ii \u015fi a diferitelor tipuri de organisme. Un curs politic ar trebui s\u0103 includ\u0103 o discu\u0163ie despre originea na\u0163iunii respective \u015fi structurii ei juridice, a legilor, etc. \u015ei a\u015fa mai departe…
Iat\u0103 \u00een continuare c\u00e2teva ra\u0163ionamente pentru care studiul originilor este foarte important:A. Ra\u0163iunea \u015ftiin\u0163ific\u0103(se bazeaz\u0103 pe ra\u0163ionamentul cauz\u0103-efect)1. \u015etiin\u0163a (”cunoa\u015fterea”) trebuie s\u0103 caute s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea ”CE?” \u015fi la \u00eentrebarea ”DE UNDE?”.2. \u015etiin\u0163a se bazeaz\u0103 pe ra\u0163ionamentul cauz\u0103-efect. Prin urmare, este imposibil ca atunci c\u00e2nd cineva leag\u0103 efectele de cauzele lor imediate, apoi cauzele acesteia de cauzele lor, s\u0103 nu fie confruntat \u00een cele din urm\u0103 cu \u00eentrebarea referitoare la Cauza Primar\u0103.3. O cunoa\u015ftere a legilor \u015fi proceselor naturale, f\u0103r\u0103 o \u00een\u0163elegere cel pu\u0163in a problemelor lefte de originile lor, duce la diminuarea importan\u0163ei descoperirii \u015fi a \u00een\u0163elegerii unor noi principii \u015ftiin\u0163ifice.B. Ra\u0163iunea sociologic\u0103(\u015ftiin\u0163a are nenum\u0103rate implica\u0163ii \u015fi aplica\u0163ii sociale)1. G\u0103sirea solu\u0163iilor la problemele sociale cere o \u00een\u0163elegere real\u0103 \u015fi profund\u0103 a originii proceselor fizice care le afecteaz\u0103.2. A\u015fa-numitele \u015ftiin\u0163e sociale necesit\u0103 ele \u00eensele o \u00een\u0163elegere a originii entit\u0103\u0163ilor sociologice de care se ocup\u0103.3. Mediul g\u00e2ndirii politice este intr-o permanent\u0103 schimbare. Instruirea sociologic\u0103 care accentueaz\u0103 numai excentrit\u0103\u0163ile curente ale activismului sau ale teoriei sociale, f\u0103r\u0103 un fundament \u00een istorie, \u00eei va deveni inutil\u0103 studentului \u00een momentul \u00een care apare o noua interpretare la mod\u0103.C. Ra\u0163ionamentul personal1. Fiecare om are nevoie mai mult sau mai pu\u0163in de un sentiment al propriei identit\u0103\u0163i \u015fi al \u0163elurilor personale, \u015fi lucrul acesta este imposibil f\u0103r\u0103 o anume idee despre originea sa. Ceea ce va ajunge omul s\u0103 cread\u0103 despre originea sa, va condi\u0163iona \u00een mod inevitabil ceea ce va crede el despre destinul s\u0103u.2. Lipsa unei \u00een\u0163elegeri \u015ftiin\u0163ifice s\u0103n\u0103toase a originilor \u015fi a sensurilor printre tinerii moderni i-a \u00eempins pe ace\u015ftia s\u0103 caute ajutor \u00een solu\u0163ii antistiin\u0163ifice, cum ar fi droguriile cu efect de ”l\u0103rgire a orizontului mintal”, vr\u0103jitoria, astrologia \u015fi altele ca acestea.3. Adev\u0103rata s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, pe care profesorii o doresc elevilor lor, cere o filosofie a vie\u0163ii solid\u0103 \u015fi satisf\u0103c\u0103toare, \u015fi aceasta la r\u00e2ndul ei, cere cu siguran\u0163\u0103 un concept al originii personale \u015fi a viitorului satisf\u0103c\u0103tor din punct de vedere intelectual.Crea\u0163ia nu poate fi dovedit\u0103 Crea\u0163ia nu are loc acum, cel pu\u0163in \u00een m\u0103sura \u00een care lucrul acesta nu se poate observa.Prin urmare daca ea a avut loc, a avut loc c\u00e2ndva \u00een trecut.Este imposibil s\u0103 pui la cale un experiment \u015ftiin\u0163ific prin care s\u0103 descrii procesul crea\u0163iei, sau chiar numai s\u0103 evaluezi dac\u0103 un astfel de proces poate avea loc. Creatorul nu creeaz\u0103 dup\u0103 capriciul unui savant.Evolu\u0163ia nu poate fi dovedit\u0103 Dac\u0103 evolu\u0163ia nu are loc ast\u0103zi, ea opereaz\u0103 prea \u00eencet ca s\u0103 poat\u0103 fi m\u0103surat\u0103, de aceea ea este \u00een afara domeniului \u015ftiin\u0163ei empirice.Se presupune ca evolu\u0163ia unui organism de ordin inferior \u00eentr-unul de ordin superior ar necesita milioane de ani,\u00eens\u0103 nu se dispune \u00eenc\u0103 nici o echip\u0103 de observatori \u015ftiin\u0163ifici \u00een stare s\u0103 fac\u0103 m\u0103sur\u0103torile unui astfel de experiment. Chiar dac\u0103 savan\u0163ii moderni vor reu\u015fi realmente s\u0103 realizeze vreodat\u0103 crearea vie\u0163ii din nevia\u0163\u0103, sau a unor specii superioare din specii inferioare, aceasta nu ar dovedi \u00een nici un chip c\u0103 asemenea schimb\u0103ri au avut vreodat\u0103 loc, \u015fi nici c\u0103 ar fi putut avea loc \u00een trecut prin procese naturale \u00eent\u00e2mpl\u0103toare.Cele dou\u0103 modele ale originilor A.Modelul evolu\u0163ionist Sistemul evolu\u0163ionist \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice originea, dezvoltarea \u015fi semnifica\u0163ia tuturor lucrurilor \u00een termenii legilor naturale \u015fi ai proceselor naturale care opereaz\u0103 ast\u0103zi a\u015fa cum au f\u0103cut-o \u00een trecut. Nu sunt permise nici un fel de procese din afar\u0103, care ar pretinde activitatea special\u0103 a unui agent extern, sau a unui Creator. Universul, \u00een toate aspectele sale, evolueaz\u0103 prin sine \u00eensu\u015fi spre nivele superioare de organizare(de la particule la oameni) cu ajutorul sau prin mijlocirea propriet\u0103\u0163ilor \u00eenn\u0103scute. ”Evolu\u0163ia cuprinde toate stadiile dezvolt\u0103rii universului: dezvolt\u0103rile cosmice, biologice,umane \u015fi culturale…Via\u0163a este un produs al evolu\u0163iei vie\u0163ii.”\u00b9Astfel, evolu\u0163ia presupune un Univers de sine st\u0103t\u0103tor \u00een care legile sale interne dezvolt\u0103 totul c\u0103tre nivele mai \u00eenalte de organizare. Particulele evolueaz\u0103 \u00een elemente, elementele \u00een substan\u0163e chimice complexe, substan\u0163ele chimice complexe \u00een sisteme vii simple, formele simple de via\u0163\u0103 \u00een via\u0163\u0103 complex\u0103 \u015fi via\u0163a animal\u0103 complex\u0103 \u00een Om. \u00cen rezumat evolu\u0163ia este: 1) naturalist\u0103; 2) de sine st\u0103t\u0103toare; 3) lipsit\u0103 de scop; 4) direc\u0163ional\u0103; 5) ireversibil\u0103; 6) universal\u0103; \u015fi 7) continu\u0103. B.Modelul crea\u0163ionist Diametral opus modelului evolu\u0163ionist, modelul crea\u0163ionist implic\u0103 un proces de crea\u0163ie special\u0103 care este: 1) supranatural\u0103; 2) direc\u0163ionat\u0103 din exterior; 3) teleologic\u0103 (cu scopuri precise); \u015fi 4) \u00eencheiat\u0103. Ca \u015fi evolu\u0163ia, crea\u0163ionismul se aplic\u0103 universal. \u015ei el este ireversibil din punct de vedere direc\u0163ional, dardirec\u0163ia lui este \u00een jos, catre nivele de complexitate inferioare, nu \u00een sus, c\u0103tre nivele mai \u00eenalte. Crea\u0163ia originar\u0103 a fost perfect\u0103 c\u00e2nd a fost \u00eencheiat\u0103 \u015fi de atunci \u00eencoace ea se afl\u0103 \u00eentr-un proces de deteriorare. Modelul crea\u0163ionist postuleaz\u0103 astfel o perioad\u0103 de crea\u0163ie special\u0103 la \u00eenceput,\u00een timpul c\u0103reia toate legile \u015fi categoriile fundamentale ale naturii, inclusiv speciile majore aleplantelor \u015fi ale animalelor, \u015fi omul, au fost aduse \u00een fiin\u0163\u0103 prin procese speciale creatoare \u015fi de integrare care nu mai opereaz\u0103 \u015fi acum. Odat\u0103 crea\u0163ia terminat\u0103, aceste procese de crea\u0163ie au fost \u00eenlocuite de procese de conservare, care au fost concepute de Creator pentru a \u00eentre\u0163ine \u015fi men\u0163ine sistemele de baz\u0103 pe care le-a creat El. Ca un adaos la conceptul primar al unei crea\u0163ii complete urmat\u0103 de conservare, modelul crea\u0163ionist presupune un principiu fundamental al dezintegr\u0103rii care opereaz\u0103 acum (deoarece orice schimbare semnificativ\u0103 \u00eentr-o crea\u0163ie primar\u0103 perfect\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00een direc\u0163ia imperfec\u0163iunii).Evolu\u0163ia ca religie \u00centruc\u00e2t evolu\u0163ia nu a fost demonstrat\u0103 \u015ftiin\u0163ific \u015fi fapt ea nici nu poate fi testat\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp eatrebuie acceptat\u0103 d\u00e2ndui-se crezare. Chiar \u015fi a\u015fa numita microevolu\u0163ie, sau varia\u0163ie, despre care se presupune c\u0103 poate fi testat\u0103, nu a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 dovada unei ”mi\u015fc\u0103ri de la simplu la complex” \u015fi ca atare a c\u0103zut la acest test. Mecanismul evolu\u0163iei, dac\u0103 exist\u0103 un astfel de mecanism, continu\u0103 s\u0103 fie ”misterul central”. Mul\u0163i evolu\u0163ioni\u015fti au f\u0103cut mare g\u0103l\u0103gie sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 crea\u0163ionismul este din fa\u015f\u0103 religios, deoarece el este principiul de baz\u0103 al ”fundamentalismului” biblic. Desigur, este adev\u0103rat c\u0103 religiile care au la baz\u0103 Biblia (indiferent c\u0103 este vorba despre protestantism, catolicism, iudaism, sau islam), sunt religii monoteiste, ca \u015fi atere sunt inerent crea\u0163ioniste. Dar tot at\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 religiile care au la baz\u0103 principii politeiste, panteiste, umaniste sau ateiste, trebuie s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 o oarecare form\u0103 a concep\u0163iei evolu\u0163ioniste. A\u015fa dar, nu numai ateii \u015fi umani\u015ftii cred \u00een evolu\u0163ie, ci \u015fi budi\u015ftii, confunciani\u015ftii, taoi\u015ftii, hindu\u015fii, animi\u015ftii, s\u0103 nu mai vorbim despre marxi\u015fti \u015fi nazi\u015fti, sau chiar de ”adep\u0163ii liberali” ai credin\u0163elor monoteiste. Cu toate c\u0103 at\u00e2t crea\u0163ia \u015fi evolu\u0163ia au implica\u0163ii religioase, morale \u015fi sociale importante, fiecare din ele poate fi folosit\u0103 s\u0103 coreleze \u015fi s\u0103 prezic\u0103 date \u015ftiin\u0163ifice.Ca rezultat, ast\u0103zi sunt mii de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 califica\u0163i \u015fi de reputa\u0163ie care au devenit crea\u0163ioni\u015fti \u00een ciuda faptului c\u0103 au fost \u00eendoctrina\u0163i cu evolu\u0163ionismul \u00een \u015fcoli \u015fi a faptului c\u0103 \u015fi \u00een prezent, \u00een cercuri intelectuale organizate sunt confrunta\u0163i cu aceea\u015fi teorie. \u00centr-un sens foarte real, crea\u0163ionismul este mai \u015ftiin\u0163ific dec\u00e2t evolu\u0163ionismul, care este mult mai religios dec\u00e2t crea\u0163ionismul.Avntajele pedagogice ale modelului crea\u0163ionistDintr-o expunere s\u0103n\u0103toas\u0103 a modelului crea\u0163ionist \u00een paralel cu modelul evolu\u0163ionist, se vor ob\u0163ine mari beneficii at\u00e2t pentru profesori c\u00e2t \u015fipentru elevi \u015fi studen\u0163i. Este straniu \u015fi sup\u0103r\u0103tor faptul c\u0103 mul\u0163i savan\u0163i \u015fi profesori opun rezisten\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de o propunere at\u00e2t de rezonabil\u0103 \u015fi de salutar\u0103. Unele dintre aceste beneficii sunt enumerate mai jos:1.Atunci c\u00e2nd elevul sau studentul este pus s\u0103 compare aceste dou\u0103 modele, este stimulat\u0103 g\u00e2ndirea lui personal\u0103.2.Crea\u0163ionismul este \u00een acord cu g\u00e2ndurile fire\u015fti \u015fi cu experien\u0163a zilnic\u0103 a copilului, \u015fi astfelde un ajutor pentru s\u0103n\u0103tatea lui mintal\u0103. El \u015ftie, ca parte a propriei lui experien\u0163e cu realitatea, ca o cas\u0103 implic\u0103 un constructor \u015fi un ceas, un ceasornicar.C\u00e2nd el studiaz\u0103 natura mult mai complex\u0103 a trupului uman, sau ecologia unei p\u0103duri este extrem de natural pentru el s\u0103 i se spun\u0103 s\u0103 conceap\u0103 aceste sisteme ca fiind ni\u015fte produse \u00eent\u00e2mpl\u0103toarte ale unor procese ira\u0163ionale.3.Cea mai mare bucuriei a descoperirii \u015ftiin\u0163ifice este s\u0103 g\u0103se\u015fti dovezi de frumuse\u0163e \u015fi de plan \u00een procesele \u015fi structurile naturii,\u00een special c\u00e2nd, a\u015fa cum au marturisit mari savan\u0163i ca Newton \u015fi Kepler, omul simte c\u0103 el doar ”g\u00e2nde\u015fte doar g\u00e2ndurile lui Dumnezeu dup\u0103 EL.”La fiecare punct se va ar\u0103ta c\u0103 modelul crea\u0163ionist este superior modelului evolu\u0163ionist.Nu crea\u0163ioni\u015ftii sunt cei care sunt nevoi\u0163i s\u0103 dentureze adev\u0103rurile \u015ftiin\u0163ei ca s\u0103 se potriveasc\u0103 modelului crea\u0163ionist. Dimpotriv\u0103, evolu\u0163ioni\u015ftii sunt cei care, \u00een \u00eencercarea lor de justifica de ce cred \u00een evolu\u0163ie, modific\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 \u015fi extind conceptul de baz\u0103 al evolu\u0163iei cu scopul de a explica toate contradic\u0163iile \u015fi erorile \u015ftiin\u0163ifice pe care le comport\u0103 aceast\u0103 concep\u0163ie.
Not\u0103: 1. Rene Dubos, ”Humanistic Biology” (”Biologie umanist\u0103”), \u00een Americn Scientist, 53,(mrtie 1965), p.6 Haos sau cosmos? Originea materiei, a energiei \u015fi a legilor naturii Cele dou\u0103 modele ale originiilor pot fi comparate \u00eent\u00e2i de toate lu\u00e2nd \u00een considerare explica\u0163iile pe care le dau ele naturii fundamentale a universului \u015fi originii acestuia. Materiile care se ocup\u0103 cu aceste probleme sunt cosmologia, \u015fi respectiv cosmogonia. Evolu\u0163ionismul \u015fi Crea\u0163ionismul includ concep\u0163ii despre lume complete \u015fi acesta este locul logic de unde trebuie plecat in a compara cele dou\u0103 concepte. Modelul evolu\u0163ionist presupune c\u0103 universul poate fi completamente explicat, \u00een func\u0163ie de legile naturale \u015fi de procesele naturale, ca un sistem de sine st\u0103t\u0103tor, care nu are nevoie de nici o interven\u0163ie extern\u0103 supranatural\u0103. Chiar \u00eense\u015fi legile, a\u015fadar, trebuie s\u0103 fie dezvoltat cumva pe aceea\u015fi baz\u0103 naturalist\u0103. Tot astfel, energia \u015fi materia trebuie s\u0103 fi evoluat \u00een natur\u0103 \u015fi structura dintr-o stare primar\u0103 haotic\u0103 sau \u00eent\u00e2mpl\u0103toare,p\u00e2n\u0103 la actuala ei structur\u0103 foarte complex\u0103. Dimpotriv\u0103, modelul crea\u0163ionist presupune c\u0103 universul a fost pur \u015fi simplu chemat la existen\u0163\u0103 de omnipoten\u0163a Creatorului, \u00een conformitate cu omniscien\u0163a Lui.Nu numai materia \u015fi energia cosmosului, ci \u015fi legile care guverneaz\u0103 comportamentul lor au fost create special ex nihilo, sau poate mai bine,ex Deo.Ra\u0163ionalismul g\u0103se\u015fte conceptul crea\u0163iei speciale insuportabil de naiv, chiar ”incredibil”, dac\u0103 cineva neag\u0103 categoric existen\u0163a unui Dumnezeu omnipotent.O atitudine mai \u015ftiin\u0163ific\u0103 este aceea de a face preziceri comparative pe baza celor dou\u0103 modele, pentru a testa capacitatea lor relativ\u0103 de a corela acest domeniu al legilor de baz\u0103 ale naturii. Evident c\u0103 modelul evolu\u0163ionist va prezice c\u0103 materia,energia \u015fi legile sunt \u00eenc\u0103 \u00een proces de evoluaredevreme ce ele au evoluat \u00een trecut \u015fi nu exist\u0103 nici un agent extern care s\u0103 opreasc\u0103 aceast\u0103 evolu\u0163ie. Crea\u0163ioni\u015ftii vor prezice c\u0103 legile de baz\u0103, precum \u015fi natura fundamental\u0103 a materiei \u015fi a energiei,nu se mai schimb\u0103 acum deloc. Ele au fost toate create completamente, adic\u0103 au fost terminate \u00een trecut \u015fi sunt conservate \u00een prezent. Cosmologii \u015fi cosmogoni\u015ftii din \u015fcoala evolu\u0163ionist\u0103 recunosc aceasta ca o problem\u0103 legitim\u0103:”Concep\u0163ia naiv\u0103 spune c\u0103 Universul a ap\u0103rut dintr-o dat\u0103 \u015fi c\u0103 el a g\u0103sit un sistem complet de legi care a\u015fteptau s\u0103 fie ascultate…\u00cen realitate este mai natural s\u0103 presupui c\u0103 Universul fizic \u015fi legile fizice sunt interdependente. Aceasta ne face s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m ca, \u00een cazul \u00een care Universul se schimb\u0103, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, atunci s\u0103 fie posibil ca \u015fi legile sale s\u0103 se schimbe \u00eentr-un mod care nu poate fi prev\u0103zut…”\u00b9 Realitatea este c\u0103 toate observa\u0163iile f\u0103cute p\u00e2n\u0103 la data actual\u0103 confirm\u0103 prezicerile directe ale modelului crea\u0163ionist, anume, c\u0103 legile de baz\u0103 ale naturii sunt constante \u015fi c\u0103 structura fundamental\u0103 a materiei \u015fi a energiei este de asemenea o constant\u0103. Nu exist\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nici cea mai mic\u0103 indica\u0163ie rezultat\u0103 din observa\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 precum c\u0103 aceste entit\u0103\u0163i ar evolua \u00eentr-un fel. Cu alte cuvinte, legea gravita\u0163iei, legile termodinamicii, legile mi\u015fc\u0103rii \u015fi toate celelalte legi cu adev\u0103rat fundamentale par s\u0103 fi func\u0163ionat \u00eentotdeauna exact \u00een felul cum func\u0163ioneaz\u0103 acum, contrar prezicerilor modelului evolu\u0163ionist fundamental. Exist\u0103 \u015fi alte principii ale conserv\u0103rii \u00een fizic\u0103 (de ex. conservarea impulsului, a sarcinii electrice, etc.). Pare s\u0103 fie sigur, \u00een m\u0103sura \u00een care \u015ftiin\u0163a poate s\u0103 fie sigur\u0103 c\u0103 legile de baz\u0103 ale naturii nu sunt \u00eentr-un propces de continu\u0103 evolu\u0163ie, ci mai degrab\u0103 de conservare \u015fi stabilitate, exact a\u015fa cum a prezis modelul crea\u0163ionist! Originea sistemului solar Manualele \u015fcolare acord\u0103 de obicei mult spa\u0163iu specula\u0163iilor cu privire la originea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a sistemului solar. Cu toate acestea, rareori sunt ele cinstite cu tinerii cititori, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 recunoasc\u0103 c\u0103 nici una dintre ideile speculative nu este bazat\u0103 pe vreo dovad\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103! Dup\u0103 cum \u015ftim sistemul solar este totul unic \u00een univers. Exist\u0103 un num\u0103r aproape incalculabil de stele, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vreuna dintre ele trebuie s\u0103 aib\u0103 neap\u0103rat planete. Astronomii evolu\u0163ioni\u015fti presupun c\u0103 multe dintre ele au planete, dar singura ra\u0163iune pe baza c\u0103reia g\u00e2ndesc astfel este ceea ce s-ar putea numi statistica evolu\u0163ionist\u0103. Adic\u0103,dup\u0103 ra\u0163ionamentul lor, dac\u0103 soarele nostru a format prin evolu\u0163ie, un sistem planetar prin procese naturale, atunci cu siguran\u0163\u0103 acelea\u015fi procese trebuie s\u0103 fi format prin evolu\u0163ie sistemele planetare similare cel pu\u0163in \u00een jurul unui anumit numar de alte stele.Cu toate c\u0103 multe programe spa\u0163iale au adus multe date pre\u0163ioase \u00een multe privin\u0163e, totu\u015fi probele ce le-au oferit nu au putut servi speran\u0163a evolu\u0163ioni\u015ftilor cum c\u0103 via\u0163a a evoluat pe alte planete ca \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt. Crea\u0163ioni\u015ftii, \u00eens\u0103, au prezis lucrul acesta tot timpul, pe baza modelului crea\u0163ionist. Iat\u0103 de exemplu c\u00e2teva preziceri clare ale modelului crea\u0163ionist:1. De vreme ce p\u0103m\u00e2ntul, luna \u015fi planetele au fost create fiecare pentru un scop specific, fiecare va avea o structur\u0103 specific\u0103. Ele nu vor fi \u00een esen\u0163\u0103 de aceea\u015fi structur\u0103 \u015fi compozi\u0163ie, cum ar fi cazul dac\u0103 toate ar fi evoluat dintr-o surs\u0103 comun\u0103.2. Constat\u0103m c\u0103 numai p\u0103m\u00e2ntul are o hidrosfer\u0103 \u015fi o atmosfer\u0103 capabile s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 via\u0163a a\u015fa cum o cunoa\u015ftem noi.3. Nici o dovad\u0103 de via\u0163\u0103 trecut\u0103 sau prezent\u0103 nu va fi g\u0103sit\u0103 nic\u0103ieri \u00een sistemul nostru solar \u00een afar\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, ci vor fi g\u0103site dovezi de dec\u0103dere \u015fi catastrofism pe alte planete.Tot astfel fotografiile suprafe\u0163ei lunii, c\u00e2t \u015fi acele ale planetei Marte arat\u0103 clar semne chiar de natur\u0103 catastrofic\u0103, ce demonstreaz\u0103 c\u0103 acestea s-au deteriorat \u00een trecut de la forma lor ini\u0163ial\u0103, oricare ar fi fost aceasta. Niciunde \u00een sistemul nostru solar nu se g\u0103se\u015fte nici o dovad\u0103 de vreun proces de construire, fie al corpurilor planetare \u00eensele, fie al complexit\u0103\u0163ii sistemelor chimice \u015fi fizice care se gasesc pe ele. ”Spre surprinderea savan\u0163ilor,stuctura chimic\u0103 a rocilor de pe lun\u0103 este distinct diferit\u0103 de cea a rocilor de pe p\u0103m\u00e2nt. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 arat\u0103 c\u0103 luna s-a format \u00een condi\u0163ii diferite…deci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice teorie despre originea planetelor trebuie s\u0103 explice acum crearea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a lunii pe c\u0103i diferite.”\u00b2Aceasta este o descoperire \u015ftiin\u0163ific\u0103 extrem de important\u0103 \u015fi va trebui subliniat\u0103 cu t\u0103rie. Luna \u015fi p\u0103m\u00e2ntul au o structur\u0103 diferit\u0103 una de cealalt\u0103 \u015fi deci au origini diferite!
Scopul cre\u0103rii P\u0103m\u00e2ntul cu hidrosfera sa unic\u0103, cu atmosfera sa unic\u0103 \u015fi cu litosfera sa unic\u0103 este -dup\u0103 toate datele pe care le de\u0163inem p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi- singurul corp \u00een Univrs capabil s\u0103 sus\u0163in\u0103 forme superioare de via\u0163\u0103 a\u015fa cum este omul. Aceasta, desigur, este a\u015fa cum se prezice din modelul crea\u0163ionist. P\u0103m\u00e2ntul a fost creat \u00een mod specific pentru a servi drept cas\u0103 omului. Modelul evolu\u0163ionist al istoriei p\u0103m\u00e2ntului trebuie s\u0103 presupun\u0103 o structur\u0103 schimb\u0103toare de-a lungul erelor cu tr\u0103s\u0103turile fizice evolu\u00e2nd treptat pentru a permite mai t\u00e2rziu evolu\u0163ia vie\u0163ii. Nu exist\u0103 \u00eens\u0103 dovezi pentru a\u015fa ceva. A\u015fa cum se va ar\u0103ta mai t\u00e2rziu, roci de toate tipurile se pot g\u0103si \u00een toate ”erele” \u015fi astfel nu exist\u0103 nici o dovad\u0103 c\u0103 procesele de formare a rocilor p\u0103m\u00e2ntului s-au schimbat de-a lungul vremii. Fie c\u0103 lu\u0103m \u00een considerare originea materiei, fie pe cea a legilor naturii, a stelelor \u015fi galaxiilor, a sistemului solar, sau a p\u0103m\u00e2ntului, am v\u0103zu deci c\u0103 modelul crea\u0163ionist coreleaz\u0103 toate faptele reale ale observa\u0163iei mult mai realist dec\u00e2t o face modelul evolu\u0163ionist. Nu exist\u0103 ra\u0163iune \u015ftiin\u0163ific\u0103 pentru a respinge conceptul c\u0103 \u00eentregul cosmos, cu toat\u0103 infinita sa varietate de sisteme, de la atomi la galaxii, a fost adus la existen\u0163\u0103 \u00een acela\u015fi timp prin crea\u0163ie special\u0103.Obiec\u0163iile la modelul crea\u0163ionist nu sunt obiec\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, ci obiec\u0163ii filozofice. Dac\u0103 crea\u0163ionismul arat\u0103, de exemplu, c\u0103 nu exist\u0103 dovezi c\u0103 diferitele tipuri de stele evolueaz\u0103 una dintr-alta, evolu\u0163ionismul r\u0103spunde prin a zice c\u0103 nu exist\u0103 nici o dovad\u0103 c\u0103 ar exista un scop \u00een crearea acestei largi variet\u0103\u0163i de tipuri de stele. \u00centreb\u0103rile privind scopul nu sunt \u00eentreb\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, cel pu\u0163in \u00een sensul uzual al cuv\u00e2ntului ”\u015ftiin\u0163\u0103”. \u00centrebarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 esen\u0163ial\u0103 referitor la origini este pur \u015fi simplu care model – evolu\u0163ionist sau crea\u0163ionist- ofer\u0103 vehicolul cel mai eficace pentru corelarea \u015fi prezicerea faptelor \u015ftiin\u0163ifice ale observa\u0163iei. Totu\u015fi, av\u00e2nd \u00een vedere imposibilitatea de a ob\u0163ine vreodat\u0103 dovada \u015ftiin\u0163ific\u0103 real\u0103 fie pentru evolu\u0163ie fie pentru crea\u0163ie \u015fi av\u00e2nd \u00een vedere necesitatea de a face o alegere final\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 modele pe baza unei preferin\u0163e filozofice sau religioase, pe baza credin\u0163ei, dac\u0103 vre\u0163i- nu este posibil s\u0103 evit\u0103m cu totul problema scopului.Modelul crea\u0163ionist include \u00een mod cu totul explicit, conceptul de scop. Creatorul avea un scop, nu era capricios sau indiferent, atunci c\u00e2nd a planificat \u015fi apoi a creat universul, cu particulele \u015fi moleculele sale, cu legile \u015fi principiile sale, cu stelele \u015fi cu galaxiile sale, cu plantele \u015fi animalele sale \u015fi \u00een cele din urm\u0103 cu locuitorii s\u0103i, oamenii. Explica\u0163ia evolu\u0163ionist\u0103 va trebui s\u0103 fie \u00een func\u0163ie de procesele varia\u0163ionale \u00eent\u00e2mpl\u0103toare care produc un lan\u0163 evolutiv natural pe toat\u0103 linia, de la particule la oameni. Explica\u0163ia crea\u0163ionist\u0103 va fi \u00een func\u0163ie de o planificare ini\u0163ial\u0103 de c\u0103tre un Creator \u015fi apoi de realizarea de c\u0103tre El a acelui plan prin creare special\u0103 a tuturor entit\u0103\u0163ilor de baz\u0103 ale cosmosului; fiecare cu astfel de structuri \u015fi cu astfel de comportament \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 \u00eemplini \u00een modul cel mai eficace scopul pentru care a fost creat. Crea\u0163ionistul observ\u0103 de asemenea \u015fi dovada dec\u0103derii \u015fi a catastrofei \u00een Univers, privindu-le ca pe ni\u015fte intru\u015fi \u015fi tulbur\u0103tori temporari ai ordinii perfecte create la origine \u015fi la care sunt sorti\u0163i \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 fie \u00eendep\u0103rta\u0163i pentru totdeauna din crea\u0163ie dup\u0103 ce li s-a permis s\u0103-\u015fi relizeze tocmai scopul lor.Conflictul de ne\u00eenl\u0103turat dintre crea\u0163ionism \u015fi evolu\u0163ionism are aspecte finalmente teologice. Oric\u00e2t de obiectiv ne-am str\u0103dui s\u0103 compar\u0103m datele faptice ale biologiei sau geologiei \u00een func\u0163ie de cele dou\u0103 modele \u015ftiin\u0163ifice, ne trezim \u00een cele din urm\u0103 confrunta\u0163i cu o alegere ne\u015ftiin\u0163ific\u0103, adic\u0103, aceea de a explica lucrurile \u00een termenii unei descinderi evolu\u0163ioniste sau pe baza unui scop creativ. De exemplu, oare at\u00e2t pe\u015ftele c\u00e2t \u015fi omul au ochi datorit\u0103 faptului c\u0103 omul a evoluat din pe\u015fte sau deoarece at\u00e2t pe\u015ftele c\u00e2t \u015fi omul trebuiau s\u0103 vad\u0103 pentruca astfel s\u0103 poat\u0103 \u00eemplini scopul pentru care au fost crea\u0163i?Faptul c\u0103 mul\u0163i savan\u0163i evolu\u0163ioni\u015fti caut\u0103 con\u015ftient s\u0103 ”evite teologia”, atunci c\u00e2nd prezint\u0103 problema originilor nu este o dovad\u0103 c\u0103 explica\u0163iile teologice nu sunt valabile. Dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r modelul crea\u0163ionist ofer\u0103 un cadru mai satisf\u0103c\u0103tor de corelare \u015fi prezicere a datelor \u015ftiin\u0163ifice, atunci problema scopului este cu totul relevant\u0103. \u00cen loc s\u0103 caute s\u0103 n\u0103scoceasc\u0103 explica\u0163ii \u00een func\u0163ie de unii str\u0103mo\u015fi evolu\u0163ioni\u015fti ipotetici, crea\u0163ionistul caut\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 scopurile, sau, a\u015fa cum au formulat-o Newton, Kepler, \u015fi mul\u0163i al\u0163i savan\u0163i din trecut, ”s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 g\u00e2ndurile lui Dumnezeu, dup\u0103 El”. Admitem c\u0103 e dificil, \u00een stadiul actual al cercet\u0103rilor s\u0103 \u00een\u0163elegem scopul Creatorului \u00een a face pulsari, sau nebuloase spirale, sau dinosauri sau plo\u015fni\u0163e. Dar mai putem face ”presupuneri rezonabile”, \u015fi astfel de presupuneri nu sunt mai pu\u0163in \u015ftiin\u0163ifice dec\u00e2t presupunerile pe care le fac al\u0163ii depsre imaginara dezvoltare evolutiv\u0103 a pulsarilor, a nebuloaselor spirale, a dinosaurilor \u015fi a plo\u015fni\u0163elor. Cel pu\u0163in conceptul unui Creator omnipotent care urm\u0103re\u015fte anumite scopuri ne ofer\u0103 o cauz\u0103 adecvat\u0103 care produce aceste efecte \u015fi toate celelalte efecte pe care le observ\u0103m \u00een Univers, pe c\u00e2nd materia haotic\u0103 nu ne ofer\u0103 o astfel de cauz\u0103.\u00cen conceptul crea\u0163ionist, dintre toate fiin\u0163ele omul este f\u0103ptura care se situeaz\u0103 pe trepta cea mai \u00eenalt\u0103 \u015fi astfel toate celelalte sisteme create trebuie s\u0103 fie orientate, \u00eentr-un mod sau altul, c\u0103tre om, \u00een ce prive\u015fte finalitatea. Chiar \u015fi evolu\u0163ionistul recunoa\u015fte c\u0103 omul este produsul cel mai avansat al procesului cosmic.Evolu\u0163ie din nimic\u00cen ultimii ani, cosmologiile evolu\u0163ioniste au evoluat ele \u00eensele \u00eentr-o manier\u0103 aproape de necrezut. Practic vorbind, teoria st\u0103rii sta\u0163ionare a fost cu totul abandonat\u0103, chiar \u015fi de c\u0103tre cel care a formulat-o \u015fi a propus-o, Sir Fred Hoyle. \u00cen plus, Sir Fred \u015fi mul\u0163i al\u0163ii au respins \u015fi teoria marii explozii. A\u015fa cum a spus Weisskopf: ”Nici o teorie cu privire la evolu\u0163ia cosmosului nu este pe deplin satisf\u0103c\u0103toare \u015fi aici se include \u015fi modelul standard care ne pune \u00een fa\u0163a unor \u00eentreb\u0103ri \u015fi probleme fundamentale”.\u00b3Ideea unui Univers oscilant este de asemenea abandonat\u0103:”Deducem acum c\u0103, datorit\u0103 entropiei uria\u015f\u0103 generat\u0103 \u00een Universul nostru care este departe de a oscila un univers \u00eenchis nu poate trece dec\u00e2t printr-un ciclu de expansiune sau contrac\u0163ie.” 4A\u015fadar, num\u0103rul concep\u0163iilor cosmogonice se reduc la \u00een final la urm\u0103toarele: evolu\u0163ie ex nihilo sau crea\u0163ie ex Deo. \u00cenainte alegerea s-a f\u0103cut \u00eentre: ”Materia etern\u0103” \u015fi ”Dumnezeul etern”. Acum se face \u00eentre ” Nimicul omnipotent” \u015fi ”Creatorul omnipotent”. Not\u0103:1. W.H.McCrea,”Cosmology after Half a Century”,(”Cosmologie dup\u0103 o jum\u0103tate de secol”),\u00een Science, 160,(iunie 2,1968), p.1297 2. Jerry E.Bishop, ”New Theories of Creation”,(”Noi teorii cu privire la crea\u0163ie”), \u00een Science Digest, 72,(octombrie 1972), p.42 3.Victor P.Weisskopf, ”The Origin of the Universe”, (”Originea Universului”), \u00een American Scientist, 71, (sept\/oct 1983), p.474 4.S.A. Bludman, ”Thermodinamics and the End of the Closed Universe”, (”Termodinamica \u015fi sf\u00e2r\u015fitul unui Univers \u00eenchis”), \u00een Nature, 308(martie 22, 1984), p.322
Accident sau plan?
Complexitatea organismelor viiModelul evolu\u0163ionist atribuie toate sistemele \u015fi structurile universului opera\u0163iei proceselor naturale care ac\u0163ioneaz\u0103 sub impulsul unor propriet\u0103\u0163i \u00eenn\u0103scute ale materiei \u015fi ale legilor naturii. El presupune c\u0103 nici un agent extern supranatural nu planific\u0103 \u015fi nu dirijeaz\u0103 aceste procese; Universul este de sine st\u0103t\u0103tor \u015fi el evolueaz\u0103 de la sine prin ac\u0163iunile \u00eent\u00e2mpl\u0103toare ale componen\u0163ilor lui.Pe de alt\u0103 parte, modelul crea\u0163ionist atribuie sistemele \u015fi structurile cosmosului unei cre\u0103ri dup\u0103 un plan \u015fi cu un anumit scop a tuturor lucrurilor la \u00eenceput de c\u0103tre un Creator omniscient. Crea\u0163ionistul sus\u0163ine c\u0103 gradul de complexitate \u015fi de ordine pe care \u015ftiin\u0163a a descoperit-o \u00een Univers n-ar fi putut fi generat\u0103 niciodat\u0103 din \u00eent\u00e2mplare sau prin accident.De fapt aceast\u0103 problem\u0103 poate fi abordat\u0103 cantitativ, utiliz\u00e2nd principii simple de probabilitate matematic\u0103. Problema este pur \u015fi simplu dac\u0103 un sistem complex, \u00een care multe componente func\u0163ioneaz\u0103 unite \u00eempreun\u0103, \u015fi \u00een care fiecare component\u0103 este unic necesar\u0103 func\u0163ion\u0103rii eficiente a \u00eentregului, ar putea s\u0103 se nasc\u0103 vreodat\u0103 prin procese \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. \u00centrebarea este deosebit de acut\u0103 c\u00e2nd avem de a face cu sisteme vii. Cu toate c\u0103 leg\u0103turile anorganice sunt uneori foarte complexe, organismele vii sunt extrem de complexe. Cu toate acestea modelul evolu\u0163ionist presupune c\u0103 toate aceste sisteme s-au format la \u00eent\u00e2mplare \u015fi pe cale natural\u0103.Similarit\u0103\u0163i \u015fi diferen\u0163e\u00cen cadrul materiei organice exist\u0103 multe similarit\u0103\u0163i \u00eentre diferite soiuri de plante \u015fi animale, pe care evolu\u0163ioni\u015ftii le-au interpretat ca fiind o dovad\u0103 a unui str\u0103mo\u015f comun. Crea\u0163ioni\u015ftii interpreteaz\u0103 acelea\u015fi similarit\u0103\u0163i drept o dovad\u0103 a unei planific\u0103ri \u015fi proiectoare creatoare comune. Evolu\u0163ionismul trebuie s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 toate aceste caracteristici s-au dezvoltat prin muta\u0163ii \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi prin selec\u0163ii naturale. Crea\u0163ionismul le explic\u0103 a fi structuri concepute de Creator pentru scopuri specifice, a\u015fa \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd au fost la mijloc scopuri similare au fost create structuri similare, ins\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 aceste similarit\u0103\u0163i exist\u0103 \u015fi diferen\u0163ele. De exemplu, exist\u0103 multe similarit\u0103\u0163i \u00eentre c\u00e2ini \u015fi pisici, dar \u00eentre ei exist\u0103 \u015fi multe diferen\u0163e. Modelul crea\u0163ionist spune c\u0103 structurile similare din ambele grupe au fost create pentru func\u0163ii similare \u015fi c\u0103 structurile lor diferite au fost create pentru func\u0163iile lor diferite.Modelul evolu\u0163ionist \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00eens\u0103 aici o mare problem\u0103. Dac\u0103 pisica \u015fi c\u00e2inele au evoluat dintr-un str\u0103mo\u015f comun \u00een acela\u015fi mediu prin acela\u015fi proces, cum au ajuns aceste animale s\u0103 se deosebeasc\u0103 \u00eentre ele? S-ar p\u0103rea atunci c\u0103 ar trebui s\u0103 existe mai degrab\u0103 o serie integrat\u0103 de animale \u00eentre c\u00e2ini \u015fi pisici, a\u015fa \u00eenc\u00e2t niciodat\u0103 s\u0103 nu po\u0163i spune unde \u00eenceteaz\u0103 ”c\u00e2ini”, \u015fi unde \u00eencep ”pisicile”. Teoria evolu\u0163ionist\u0103 cere o continuitate a organismelor dar nu exist\u0103 nici o dovad\u0103 ca ea exist\u0103 acum, sau c\u0103 a existat vreodat\u0103. Modelul evolu\u0163ionist presupune c\u0103 toate organismele au ap\u0103rut dintr-un str\u0103mo\u015f comun. De vreme de ele tr\u0103iesc \u00eentr-o continuitate de medii \u00een aceea\u015fi lume \u015fi s-au dezvoltat prin acelea\u015fi procese naturale, prezicerea primar\u0103 din modelul evolu\u0163ionist trebuie s\u0103 fie a unui continuum de organisme, iar nu specii distincte separate prin goluri. Pentru a explica golurile, trebuie introduse \u00een model numeroase presupuneri secundare- ”turnurile de ipoteze bazate pe ipoteze” , dup\u0103 expresia Dr.W. R. Thompson (fost director al Institutului Commonwealth-ului pentru Control Biologic de la Otawa, Canada, \u00een comentariile f\u0103cute asupra edi\u0163iei centenarei a ”Originei Speciilor” de Charles Darwin).\u00cenc\u0103 o dat\u0103, modelul crea\u0163ionist nu este pus \u00een situa\u0163ia s\u0103 explice datele prin introducerea unor astfel de presupuneri secundare. Adic\u0103, el prezice datele, o mul\u0163ime de specii distincte de organisme, separate prin goluri, av\u00e2nd at\u00eet similarit\u0103\u0163i c\u00e2t \u015fi diferen\u0163e. Av\u00e2nd \u00een vedere aceste fapte, este straniu c\u0103 evolu\u0163ioni\u015ftii pun constant un accent a\u015fa de mare pe similarit\u0103\u0163i ca dovad\u0103 a evolu\u0163iei. \u00cen fiecare caz similarit\u0103\u0163ile sunt mai bine explicate prin crea\u0163ie \u015fi diferen\u0163ele sunt prezise de modelul crea\u0163ionist.1.Similarit\u0103\u0163i \u00een embriologie\u00cenc\u0103 \u00eenainte de Charles Darwin, evolu\u0163ioni\u015ftii pretindeau c\u0103 similarit\u0103\u0163ile \u00een dezvoltarea embrionic\u0103 indic\u0103 str\u0103mo\u015fi comuni. Unele manuale \u015fcolare \u00eenc\u0103 mai arat\u0103 embrioni de animale al\u0103turi de cei de om, sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 izbitoare similarit\u0103\u0163i \u00eentre ei \u015fi \u00eei ofer\u0103 ca dovezi ale unor str\u0103mo\u015fi comuni. Acest tip de similaritate dovede\u015fte nu at\u00eet de mult str\u0103mo\u0163i comuni, ci un Proiectant comun. Accept\u00e2nd ideea crea\u0163iei, \u00eentruc\u00e2t cele mai multe animale superioare au fost proiectate s\u0103 se reproduc\u0103 prin acela\u015fi tip de procese reproductive, este de a\u015fteptat ca dezvoltarea embrionic\u0103 s\u0103 fie similar\u0103 pentru toate aceste soiuri de animale. De vreme ce animalul embrionic \u00ee\u015fi \u00eencepe existen\u0163a \u00een fiecare caz printr-o unire \u00eentr-o singur\u0103 celul\u0103 a dou\u0103 celule parentale, \u015fi urm\u0103toarea multiplicare celular\u0103 trebuie s\u0103 opereze pentru un anumit timp \u00een acela\u015fi tip de mediu, \u015fi de vreme ce, mai departe, multe dintre structurile care vor fi dezvoltate trebuie s\u0103 fie \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 similare (membre, cap, etc.), este natural ca embrionii \u00een dezvoltare s\u0103 arate foarte asem\u0103n\u0103tori \u00een stadiile lor ini\u0163iale de dezvoltare.La momentul c\u00e2nd devine \u00eens\u0103 necesar s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 se formeze caracteristicile specializate, corespunz\u0103toare specie p\u0103rin\u0163ilor, atunci aceste asem\u0103n\u0103ri superficiale cedeaz\u0103 locul caracteristicilor distinctive corespunz\u0103toare. \u00cen realitate, aceste diferen\u0163e semnificative ies \u00een eviden\u0163\u0103 destul de dvreme \u00een dezvoltarea embrionic\u0103.2.Similarit\u0103\u0163i \u00een comportamentOcazional, similarit\u0103\u0163i \u00een comportamentul animalelor au fost citate ca dovad\u0103 a \u00eenrudirii. Exemplele sunt \u00eens\u0103 greu de g\u0103sit, \u015fi situa\u0163ia mult mai tipic\u0103 este aceea a tiparelor de comportament diferite. Deseori g\u0103sim c\u0103 \u015fi unele specii str\u00e2ns \u00eenrudite au obiceiuri sau instincte drasti divergente. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, similarit\u0103\u0163ile de comportament c\u00eete se pot g\u0103si c\u0103 exist\u0103 \u00een realitate, pot fi explicate foarte bine \u00eentr-un context crea\u0163ionist.
Maimu\u0163e sau oameni? Originea omuluiProblema originilor atinge punctul cel mai critic dintre toate atunci c\u00e2nd trateaz\u0103 problema originii omului.Este omul doar produsul natural al procesului evolutivsau este el o crea\u0163ie special\u0103,\u00eenzestrat de Creatorul s\u0103 exercite st\u0103p\u00e2nire asupra \u00eentregii crea\u0163ii? Modelul evolu\u0163ionist \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe om ca evolu\u00e2nd \u00eencet dintr-un str\u0103mo\u015f ne-uman, \u00een vreme ce modelul crea\u0163ionist cere c\u0103 omul a fost creat direct om, cu un trup pe deplin uman \u015fi cu un creier pe deplin uman de la \u00eenceput. Istoria evol\u0163ionist\u0103 care se pred\u0103 de obicei \u00een \u015fcoli sugereaz\u0103 c\u0103 at\u00e2t omul c\u00e2t \u015fi maimu\u0163ele au derivat dintr-un str\u0103mo\u015f comun necunoscut care a existat c\u00e2ndva \u00eentre 5 p\u00e2n\u0103 la 20 de milioane de ani \u00een urm\u0103.Linia care a dus la om a trecut prin diferite stadii evolutive care au culminat \u00een om cu aproximativ 1 p\u00e2n\u0103 la 3 milioane de ani \u00een urm\u0103.De la data aceea, evolu\u0163ia fizic\u0103 a omului a cedat locul unei evolu\u0163ii culturale \u015fi sociale. \u00cen sprijinul acestei idei,evolu\u0163ioni\u015ftii arat\u0103 un num\u0103r de fosile de hominieni (termenul “hominieni”include at\u00e2t maimu\u0163ele c\u00e2t \u015fi omul) \u015fi de hominide (un termen care se aplic\u0103 la indivizi din linia care duce la om,dar care sunt inc\u0103 sub-umani), care se afirm\u0103 c\u0103 arat\u0103 diferite stadii ale evolu\u0163iei pre-umane.Crea\u0163ioni\u015ftii, pe de alt\u0103 parte, insist\u0103 c\u0103 acestea sunt fosile fie de maimu\u0163e fie de om, \u015fi nu a unor animale intermediare \u00eentre maimu\u0163e \u015fi om.Profesorii g\u0103sesc c\u0103 aceasta este zona cea mai sensibil\u0103 \u00een domeniul studiului originilor. Termenul “oamenii din pe\u015fteri” este pentru cei mai mul\u0163i oameni sinonim cu \u00eentreaga idee de evolu\u0163ie.\u00cencep\u00e2nd aproape de la gr\u0103dini\u0163\u0103, copiilor li s-a spus despre oamenii din vremuri foarte \u00eendep\u0103rtatecare au tr\u0103it \u00een pe\u015fteri \u015fi despre felul \u00een care, \u00een cele din urm\u0103, anumi\u0163i indivizi primitivi dintre ei au descoperit focul sau au inventat roata.Chiar dac\u0103 ideile acestea n-au fost etichetate cu termenul de “evolu\u0163ie”, efectul net asupra copilului este condi\u0163ionarea lui \u00eenc\u0103 din stadiul cel mai timpuriu, pentru ca s\u0103 fie gata s\u0103 accepte mai t\u00e2rziu \u00eentreaga idee a evolu\u0163iei umane.Profesorii cu adev\u0103rat con\u015ftien\u0163i \u00eens\u0103 vor dori s\u0103 dea elevilor ambele laturi ale informa\u0163iei, mai ales c\u00e2nd este vorba despre subiectul acesta care este mai vital dec\u00e2t toate celelalte – originea omului \u015fi scopul s\u0103u.Pentru a da interpretarea crea\u0163ionist\u0103 a acestor descoperiri, vom discuta mai \u00eent\u00e2i pe scurt toate tipurile mai importante de fosile \u00een ordinea presupusei lor progresii evolutive.
1.Str\u0103mo\u015ful comun al omului \u015fi al maimu\u0163ei. Nu se indic\u0103 nici un nume pentru acest animal, deoarece nu s-a g\u0103sit \u00eenc\u0103 niciunul, \u015fi este doar o deduc\u0163ie a evolu\u0163ioni\u015ftilor c\u0103 el ar fi existat.Crea\u0163ioni\u015ftii prezic c\u0103 aceast\u0103 “verig\u0103 lips\u0103” va lipsi \u00een mod permanent. 2.Ramapithecus Sufixul “pithecus” \u00eenseamn\u0103 “maimu\u0163\u0103” \u015fi unui num\u0103r considerabil de fosile li s-a f\u0103cut publicitate ca fiind animale “piteciene” disp\u0103rute,unele dintre ele fiind considerate ca posibili str\u0103mo\u015fi ai omului. \u00centre acestea se num\u0103r\u0103 Dryopithecus, Oreopithecus, Limnopithecus, Kenyapithecus \u015fi altele, toate fiind considerate ca dat\u00e2nd de aproximativ 14 milioane de ani.Cei mai mul\u0163i antropologi evolu\u0163ioni\u015fti consider\u0103 c\u0103 “Ramapithecus” este cel mai important din acest grup. Fosila a fost g\u0103sit\u0103 \u00een India \u00een 1932 \u015fi consta din mai mul\u0163i din\u0163i \u015fi fragmente de falc\u0103.Deoarece din\u0163ii canini \u015fi incisivi ai acestei creaturi, cu toate c\u0103 sunt asem\u0103n\u0103tori cu cei de maimu\u0163\u0103, sunt mai mici dec\u00e2t cei ai maimu\u0163elor de azi, unii evolu\u0163ioni\u015fti consider\u0103forma aceasta apar\u0163in\u00e2nd unui hominid. Dar dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, toate aceste fosile diferite nu sunt dec\u00e2t ni\u015fte indivizi diferi\u0163i din aceea\u015fi specie de baz\u0103 de maimu\u0163e disp\u0103rute. Cu siguran\u0163\u0103 ele nu pot fi considerate ca str\u0103mo\u015fi ai omului.Tipul lor particular de din\u0163i se leag\u0103 probabil de regimul lor alimentar particular \u015fi nu de vreo \u00eenrudire cu omul.3.AustralopithecusAcest nume (\u00eensemn\u00e2nd “maimu\u0163a de sud”) a fost acordat unui num\u0103r considerabil de fosile diferite, descoperite mai ales \u00een Africa de est de c\u0103tre Louis Leakey \u015fi al\u0163ii. Pe l\u00e2ng\u0103 cele cu nume de Australopiteciene, alte fosile incluse \u00een acest grup sunt Zinjanthropus, Paranthropus, Plesianthropus, Telanthropus \u015fi Homo habilis.Se consider\u0103 c\u0103 Autralopithecus a tr\u0103it cu aproximativ 2 sau 3 milioane de ani \u00een urma, c\u0103 a umblat pe dou\u0103 picioare \u00een pozi\u0163ie dreapt\u0103 \u015fi c\u0103 a folosit unelte primitive. Totu\u015fi, el ar fi avut un creier numai de 500 cm3, de aceea\u015fi m\u0103rime ca cel al unor maimu\u0163e. Din\u0163ii \u00eei erau ca \u015fi cei ai lui Ramapitecus.De mul\u0163i ani \u00eencoace antropologii au fost \u00eentr-o stare confuzie \u015fi au fost diviza\u0163i cu privire la Australopithecus, unii find convin\u015fi c\u0103 el era un str\u0103mo\u015f al omului, iar al\u0163ii c\u0103 reprezint\u0103 o ramur\u0103 evolutiv\u0103 terminat\u0103 f\u0103r\u0103 urma\u015fi. Caracteristicile “asem\u0103n\u0103toare cu ale omului” ale din\u0163ilor \u015fi f\u0103lcilor acestui pavian par s\u0103 aib\u0103 de a face cu habitatul \u015fi cu alimenta\u0163ia sa \u015fi \u00een mod clar ele nu sunt indica\u0163ii ale unei apropieri de calitatea de om!4.Homo erectusUn num\u0103r de oameni fosili sunt grupa\u0163i acum sub numele generic de Homo erectus, incluz\u00e2nd unele nume destul de notorii cum ar fi Omul de Java,Omul de Pekin, Omul de Heidelberg \u015fi Meganthropus. Despre ace\u015ftia se crede c\u0103 au tr\u0103it cam acum 500.000 de ani, c\u0103 au umblat \u00een pozi\u0163ie vertical\u0103, c\u0103 au avut creiere de 1.000 cm3, \u015fi c\u0103 au dezvoltat o cultur\u0103 rudimentar\u0103, incluz\u00e2nd unele a\u015fez\u0103minte \u015fi unele arme simple.Dovezile pentru toate acestea sunt echivoce, pentru a nu spune mai mult.Omul de Java a fost mai t\u00e2rziu repudiat de descoperitorul s\u0103u, iar oasele Omului de Pekin au disp\u0103rut \u00een timpul celui de al II-lea r\u0103zboi mondial \u015fi nu mai sunt disponibile pentru a fi analizate.Omul de Heideilberg a constat numai dintr-un maxilar mare, \u015fi Meganthropus a constat numai din dou\u0103 oase de maxilar inferior \u015fi din patru din\u0163i \u015fi acestea au fost atribuite de mul\u0163i australopitecilor.Oricum, alte fosile din acest tip general se pare c\u0103 au fost descoperite \u00een diferite locuri \u00een jurul p\u0103m\u00e2ntului. Se prea poate c\u0103 Homo erectus s\u0103 fi fost un om adev\u0103rat, dar oarecum degenerat \u00een m\u0103rime \u015fi cultur\u0103, posibil datorit\u0103 c\u0103s\u0103toriilor \u00eentre rude de s\u00e2nge, a alimenta\u0163iei proaste \u015fi a mediului \u00eenconjur\u0103tor ostil.5.Omul de NeanderthalCel mai faimos dintre to\u0163i cei considera\u0163i a fi a\u015fa-numita “verig\u0103-lips\u0103” este Homo neandethalensi, desenat de mai bine de o sut\u0103 de ani ca o fiin\u0163\u0103 \u00eencovoiat\u0103, brutal\u0103, cu arcade ale spr\u00e2ncenelor mult ie\u015fite \u00een afar\u0103 \u015fi cu cele mai primitive obiceiuri. Multe r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e scheletice ale acestor oameni sunt \u00eens\u0103 disponibile acum, \u015fi nu mai exist\u0103 nici o \u00eendoial\u0103 c\u0103 omul de Neanderthal a fost cu adev\u0103rat fiin\u0163\u0103 uman\u0103, Homo sapiens, care nu se deosebe\u015fte cu nimic mai mult de oamenii contemporani dec\u00e2t se deosebesc \u00eentre ele diferitele triburi de oameni contemporani.Capacitatea creierului s\u0103u a fost cu siguran\u0163\u0103 identic\u0103 cu cea a creierului omenesc.Este cunoscut acum c\u0103 omul de Neanderthal cultiva flori, modela unelte elegante, desena, picta \u015fi practica o anumit\u0103 religie, \u00eenmorm\u00e2nt\u00e2ndu-\u015fi mor\u0163ii. Exist\u0103 acum chiar \u015fi anumite indica\u0163ii c\u0103 omul de Neanderthal sau unii din predecesorii s\u0103i au avut o form\u0103 de scris.6.Omul modernContrar opiniei comune, exist\u0103 multe dovezi c\u0103 omul modern a existat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 cu to\u0163i ace\u015fti ipotetici \u015fi foarte \u00eendoielnici str\u0103mo\u015fi ai lui, asem\u0103n\u0103tori cu maimu\u0163a. Originea omului trebuie plasat\u0103 la o dat\u0103 mai timpurie (vorbind geologic, \u00een termenii sistemului de timp clasic) dec\u00e2t s-a crezut mai \u00eenainte, probabil c\u0103 antropologii vor arunca o privire mai serioas\u0103 asupra multor alte fosile de om modern care au fost semnalate mai demult \u00een straturi mai timpurii, dar care au fost ignorate sau demise prin diferite explica\u0163ii.Limbi \u015fi raseEvolu\u0163ioni\u015ftii aplic\u0103 teoria evolu\u0163ionist\u0103 nu numai la originea omului ci \u015fi la istoria lui ulterioar\u0103, interpret\u00e2nd societ\u0103\u0163ile lui \u015fi culturile lui, \u015fi chiar \u015fi sistemele lui economice \u015fi politice, \u00een sensul unei dezvolt\u0103ri naturaliste de la o form\u0103 la alta. De fapt, aici, \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor sociale este locul \u00een care deosebirea dintre filozofia evolu\u0163ionist\u0103 \u015fi cea crea\u0163ionist\u0103 este de cea mai mare importan\u0163\u0103, deoarece acestea influen\u0163eaz\u0103 \u00een modul cel mai direct atitudinile personale ale omului \u015fi activit\u0103\u0163ile sale zilnice. Adic\u0103, dac\u0103 omul este numai un produs al unor procese naturale \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi este esen\u0163ialmente numai un animal f\u0103r\u0103 vreun scop sau sens \u00een via\u0163\u0103, atunci atitudinile \u015fi ac\u0163iunile sale vor fi cu siguran\u0163\u0103 foarte mult diferite de cele ale unui om care se consider\u0103 a fi o fiin\u0163\u0103 creat\u0103 \u00een mod special de un Creator special care a avut un scop specific \u00een crea\u0163ia Sa. \u015etiin\u0163ele sociale, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 trateze problemele omului \u015fi ale comportamentului s\u0103u (at\u00e2t ca individ c\u00e2t \u015fi \u00een organiza\u0163ii sociale) tind s\u0103 trateze problemele umane \u00eentr-un mod radical diferit, \u00een func\u0163ie de filozofia lor cu privire la originea omului.\u00cen consecin\u0163\u0103, atuncic\u00e2nd vorbim despre aceste subiecte este de o importan\u0163\u0103 special\u0103 ca profesorul s\u0103 dea studen\u0163ilor s\u0103i o prezentare echilibrat\u0103 a ambelor punct de vedere. Astfel procesul de educa\u0163ie devine un proces de \u00eendoctrinare \u015fi de canalizare \u015fi \u015fcoala degenereaz\u0103 \u00eentr-o cresc\u0103torie de papagali. \u00cen sec\u0163iunile de \u00eencheiere ale acestor c\u0103r\u0163i, noi vom compara modelul evolu\u0163ionist cu cel crea\u0163ionist \u00een ceea ce prive\u015fte concep\u0163ia despre originea \u015fi despre aspectele naturii omului care \u00eel disting \u00een modul cel mai categoric de toate celelalte fiin\u0163e \u015fi anume, particularit\u0103\u0163ile de limb\u0103, cultur\u0103 \u015fi religie.Trat\u00e2ndu-l pe om \u00een mod strict ca pe un organism biologic aflat \u00eentr-un “mare lan\u0163 al existen\u0163ei” \u00eempreun\u0103 cu toate celelalte organisme, biologii evolu\u0163ioni\u015fti au \u00eemp\u0103r\u0163it “specia” uman\u0103 (Homo sapiens) \u00een diferite “subspecii”, sau rase, \u00een acela\u015fi mod \u00een care sunt subdivizate celelalte specii. \u00cen terminologia evolu\u0163ionist\u0103, o ras\u0103 este o specie incipient\u0103; dac\u0103 dezvoltarea rasial\u0103 este progresiv\u0103 \u015fi binef\u0103c\u0103toare \u00een “lupta pentru existen\u0163\u0103”, atunci rasa va supravie\u0163ui iar altele vor dispare, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u00een cele din urm\u0103 ea devine o specie nou\u0103 \u015fi mai bun\u0103. Se poate ca Homo erectus s\u0103 fi evoluat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a devenit Homo sapiens, \u015fi, c\u00e2ndva se teoretizeaz\u0103, o ras\u0103 deosebit de viril\u0103 a acestuia din urm\u0103 va putea s\u0103 evolueze p\u00e2n\u0103 va ajunge, s\u0103 zicem, Homo supremus (supraomul).Conceptul acesta a fost cu precadere dominant \u00een g\u00e2ndirea evolu\u0163ioni\u015ftiilor din secolul al XIX-lea \u015fi el a produs un num\u0103r de filozofie, a\u015fa cum au fost a\u015fa-zisul darwinism social, imperialismul militaristic \u015fi rasismul nietzchean. Este semnificativ faptul c\u0103 C. Darwin a dat c\u0103r\u0163ii sale “Originea Speciilor \u015fi Selec\u0163ia Natural\u0103” subtitlul provocator “P\u0103strarea raselor favorizate \u00een lupta pentru existen\u0163\u0103”. Cu toate c\u0103 \u00een cartea sa discu\u0163ia s-a concentrat asupra raselor de plante \u015fi de animale, era clar c\u0103 el include \u015fi diferitele rase de oameni \u00een acela\u015fi concept.Evolu\u0163ioni\u015ftii moderni, \u00een cea mai mare parte, nu mai privesc nici o ras\u0103 de oameni ca fiind intrinsec superioare sau inferioare altei rase. Cu toate acestea, \u00eensu\u015fi conceptul de “ras\u0103” este \u00een mod fundamental o categorie a biologiei evolu\u0163ioniste \u015fi evolu\u0163ioni\u015ftii moderni de frunte recunosc lucrul acesta. George Gaylord Simpson spune: ” Rasele de oameni au, sau probabil ar trebui s\u0103 zicem, “au avut”, exact aceea\u015fi semnifica\u0163ie biologic\u0103 ca \u015fi subspeciile altor specii de mamifere.”\u00b9Modelul crea\u0163ionist, pe de alt\u0103 parte, recunoa\u015fte numai specia ca fiind unitatea de baz\u0103 creat\u0103, specific, \u00een cazul nostru, rasa uman\u0103. Multe variet\u0103\u0163i de c\u00e2ini au fost dezvoltate din “soiul” ancenstral de c\u00e2ine, dar totu\u015fi ele sunt interfertile \u015fi capabile de a reveni la forma ancenstral\u0103. \u00cen mod similar, toate grup\u0103rile tribale diferite dintre oameni s-au dezvoltat din b\u0103rbatul \u015fi femeia care au fost crea\u0163i originar \u015fi sunt \u00een mod fundamental o singur\u0103 unitate biologic\u0103.Una din cele mai mari vexatorii(jignitoare) \u00eentreb\u0103ri pe care \u015fi-o pun azi biologii \u015fi antropologii evolu\u0163ioni\u015fti este aceea a originii raselor. Dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r, \u00eentreaga omenirea are aceea\u015fi str\u0103mo\u015fi \u015fi dac\u0103 nici o ras\u0103 nu este mai bun\u0103 dec\u00e2t alta, a\u015fa cum afirm\u0103 cei mai mul\u0163i evolu\u0163ioni\u015fti moderni, atunci cum de au ajuns acestea s\u0103 fie at\u00e2t de diferite la \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare? S-a r p\u0103rea c\u0103 fiecare ras\u0103 distinct\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi fi avut istoria ei special\u0103 de segregare, de muta\u0163ie, de selec\u0163ie \u015fi de adaptare, c\u0103ci altfel nu s-ar fi dezvoltat at\u00e2t de diferit de celelalte rase. Dar, dac\u0103 a\u015fa s-au \u00eent\u00e2mplat lucrurile, de ce nu s-au dezvoltat prin acelea\u015fi procese \u015fi diferen\u0163e de intelect \u015fi de capacit\u0103\u0163i fizice? Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 acestea vor avea o mai mare “valoare de supravie\u0163uire” \u00een selec\u0163ia natural\u0103 dec\u00e2t astfel de diferen\u0163e inofensive cum ar fi culoarea pielii. Muta\u0163iile sunt aproape \u00eentotdeauna d\u0103un\u0103toare; de aceea dezvoltarea unei noi subspecii pe calea muta\u0163iei ar necesita un timp extrem de lung- dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r s-ar putea realiza vreodat\u0103. \u00cens\u0103 o structur\u0103 conceput\u0103 genetic, chiar dac\u0103 a fost anterior regresiv\u0103, s-ar putea s\u0103 aibe beneficii imediate \u00eentr-un mediu dat. De aceea, conceptul dezvolt\u0103rii rapide a unor caracteristici fizice distinctive \u00een mici popula\u0163ii cu \u00eemperechieri de rudenii de s\u00e2nge se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een modelul crea\u0163ionist. De fapt, el poate fi privit ca o adev\u0103rat\u0103 prezicere din modelul crea\u0163ionist denot\u00e2nd o g\u00e2ndire anticipativ\u0103 creatoare din partea Creatorului, care a echipatat fiecare specie de organisme cu o larg\u0103 varietate de structuri poten\u0163iale care s\u0103 le fac\u0103 \u00een stare s\u0103 se adapteze rapid la o larg\u0103 varietate de medii poten\u0163iale, pentruca astfel s\u0103 conserveze \u015fi s\u0103 p\u0103streze specia sa de baz\u0103.Pentru a reliza astfel de rezultate prin muta\u0163ii ar fi necesar\u0103 o extrem de lung\u0103 perioad\u0103 de segregare a fiecarei rase \u015fi a\u015fa cum s-a remarcat mai \u00eenainte, aceasta duce \u00een mod natural \u015fi aproape inevitabil la rasisim- la concep\u0163ia c\u0103 fiecare ras\u0103 a avut o \u00eendelungat\u0103 istorie evolutiv\u0103 proprie.Civiliza\u0163ii anticeAbordarea tipic evolu\u0163ionist\u0103 a studiului omului primitiv este aceea de a-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa la \u00eenceput ca pe o fiin\u0163\u0103 brutal\u0103 \u015fi ignorant\u0103, tr\u0103ind din v\u00e2natul animalelor, \u015fi din culesul fructelor s\u0103lbatice \u015fi al nucilor, locuind adesea \u00een pe\u015fteri. Apoi este v\u0103zut ca dezvolt\u00e2nd \u00eencet o form\u0103 primitiv\u0103 de agricultur\u0103 \u015fi de domesticire a animalelor, apoi tr\u0103ind \u00een sate cu o anumit\u0103 organizare social\u0103, apoi descoperind metalele \u015fi \u00een cele din urm\u0103, dezvolt\u00e2ndu-se la stadiul de om “civilizat”. Astfel, se crede c\u0103 evolu\u0163ia biologic\u0103 care a dus p\u00e2n\u0103 la om a f\u0103cut loc, \u00een anumite privin\u0163e, evolu\u0163iei sociale \u015fi culturale \u00een societ\u0103\u0163i umane. Sunt mul\u0163i cei care sunt gata s\u0103 construiasc\u0103 pe aceast\u0103 presupus\u0103 funda\u0163ie, pled\u00e2nd pentru o evolu\u0163ie care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi mai departe necontrolat\u0103 (capitalism laissez-faire, imperialism economic \u015fi militarist, sau chiar anarhism). Al\u0163ii sunt gata s\u0103 pledeze pentru o anumit\u0103 form\u0103 de evolu\u0163ie controlat (socialism, comunism, etc., implic\u00e2nd probabil chiar manipulare genetic\u0103 \u015fi un control care s\u0103 determine structura social\u0103).Cres\u0163ioni\u015ftii, pe de alt\u0103 parte, sugereaz\u0103 c\u0103 omul a fost creat ca om pe deplin dezvoltat, \u00eenzestrat cu inteligen\u0163\u0103 \u015fi capacit\u0103\u0163i superioare chiar de la \u00eenceput. Lui nu i s-au pus la dispozi\u0163ie ora\u015fe gata f\u0103cute \u015fi echipament tehnologic, desigur, dar a fost \u00eenzestrat de c\u0103tre Creator, cu capacitatea de a dezvolta \u015fi de a utiliza p\u0103m\u00e2ntul \u015fi resursele lui pe c\u0103i care s\u0103 corespund\u0103 scopurilor Sale creative.Not\u0103 : George G. Simpson, ,,The Biological Nature of Man” (Natura biologic\u0103 a omului), Science, 152, (aprilie 22, 1966), p.474 Istoricitatea datelor din cartea Genesei\u00cen capitolele anterioare s-a ar\u0103tat c\u0103 faptele de baz\u0103 ale \u015ftii\u0163ei de ast\u0103zi se corelaz\u0103 mai bine cu modelul crea\u0163iei speciale dec\u00e2t cu modelul evolu\u0163ionist. Cu toate c\u0103 s\u00e2nt anumite probleme care necesit\u0103 \u00eenc\u0103 solu\u0163ionare, nici una dintre acestea nu s\u00e2nt at\u00e2t de serioase \u00eenc\u00e2t s\u0103 zdruncine structura de baz\u0103a modelului crea\u0163ionist, pe c\u00e2nd multele probleme pe care le prezint\u0103 modelul evolu\u0163ionist sunt serioase. Judec\u0103nd strict dup\u0103 datele \u015ftiin\u0163ifice, valabilitatea modelului crea\u0163ionist; cataclismic poate fi considrat\u0103 ca realitate cu un grad de probabilitate cu mult mai mare dec\u00e2t \u00een cazul modelului evolu\u0163ionist. Totu\u015fi, detalii ale perioadei de creere – durata, ordinea, metodele, scopurile, etc. – nu pot fi determinate cu ajutorul \u015ftiin\u0163ei. Metoda \u015ftiin\u0163ific\u0103 se limiteaz\u0103 la studiul proceselor a\u015fa cum se desf\u0103\u015foar\u0103 ast\u0103zi, \u015fi aceste procese nu pot crea nimic, a\u015fa cum au demonstrat \u00een mod conving\u0103tor legile termodinamicii. Dac\u0103 crea\u0163ia este un fapt real, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 un Creator, iar universul este crea\u0163ia Lui. El a avut un scop atunci c\u00e2nd a creat lumea \u015fi se pare c\u0103 omul este \u00een centrul acelui scop, deoarece omul este singurul \u00een stare s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 acest concept al cre\u0103rii. De aceea, este rezonabil ca Dumnezeu, Creatorul, s\u0103-i reveleze creaturii Sale, omul, informa\u0163ii necesare cu privire la crea\u0163ie, informa\u0163ii pe care el nu le-ar putea descoperi niciodat\u0103 de unul singur. Aceasta eeste tocmai ceea ce a f\u0103cut El \u00een Cartea “\u00cenceputurilor”, Cartea Genesei. Capitolele din Geneza care se ocup\u0103 de actul cre\u0103rii nu reprezint\u0103 un folclor demodat, a\u015fa cum pretind cei mai mul\u0163i critici, ci sunt ni\u015fte relat\u0103ri minunate \u015fi corecte cu privire la evenimentele reale ale istoriei primitive a universului. Ele ne dau date \u015fi informa\u0163ii dincolo de ceea ce poate determina \u015ftiin\u0163a, \u015fi \u00een acela\u015fi timp ne furnizeaz\u0103 un cadru care ne satisface din punct de vedere intelectual, \u00een care s\u0103 interpret\u0103m faptele pe care \u015ftiin\u0163a le poate determina. Vechile argumente \u00eempotriva istoricit\u0103\u0163ii Genesei nu mai au nici o greutate. \u00cen trecut s-a sus\u0163inut c\u0103 nici Moise \u015fi nici predecesorii lui nu puteau scrie cartea Genesei, deoarece ei nici nu au \u015ftiut s\u0103 scrie. Ast\u0103zi nimeni nu mai \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 fac\u0103 o sugestie de felul acesta. Arheologii au stabilit demult c\u0103 scrierea a fost practicat\u0103 de omul de r\u00e2nd cu mult \u00eenainte de Moise \u015fi chiar \u00eenainte de perioada \u00een care a tr\u0103it Avraam. Noile descoperiri care se fac \u00een toate p\u0103r\u0163ile lumii continu\u0103 s\u0103 ne arate c\u0103 omul primitiv avea o remarcabil\u0103 \u00eendem\u00e2nare tehnic\u0103 \u00een multe domenii, la date mult mai timpurii dec\u00e2t \u015fi-au imaginat evolu\u0163ioni\u015ftii cu numai c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103. \u00cen realitate, nu exist\u0103 nici un motiv \u00een afar\u0103 de ideile evolu\u0163ioniste preconcepute, de a nu crede c\u0103 omul a fost capabil s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie de la \u00eenceput, de c\u00e2nd a fost creat.
\u00cen mod similar arheologia a confirmat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 foarte mare c\u0103 fondul general al Genesei, de la capitolul 12 \u00eenainte ( cultura, obiceiurile, etimologia, geografia, subdiviziunile politice, etc.) este foarte realist – at\u00e2t de realist \u00eenc\u00e2t nara\u0163iunile con\u0163inute aici trebuie s\u0103 fi provenit de la contemporanii celor care sunt descri\u015fi \u00een ele. Se pare c\u0103 nu exist\u0103 nici un motiv \u00eentemeiat, cu excep\u0163ia prejudec\u0103\u0163ilor evolu\u0163ioniste, s\u0103 respingem istoricitatea capitolului 11 din Genesa, care continu\u0103 at\u00e2t de natural cu Genesa 12. \u00cen final, to\u0163i scriitorii Noului Testament, chiar \u015fi Isus Hristos \u00censu\u015fi, au recunoscut acurate\u0163ea istoric\u0103 \u015fi inspira\u0163ia divin\u0103 a tuturor capitolelor de la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii Genesei. A crede c\u0103 aceste date sunt toate adev\u0103rate \u015fi demne de \u00eencredere este singura situa\u0163ie compatibil\u0103 cu acceptarea lui Isus Hristos ca o persoan\u0103 real\u0103 \u015fi demn\u0103 de \u00eencredere. Lucrarea lui Dumnezeu de “creare” \u015fi de “facere”Prima relatare cu privire la lucrare se \u00eencheie cu afirma\u0163ia: “…S-a odihnit de toat\u0103 lucrarea Lui pe care o zidise \u015fi o f\u0103cuse.” (Gen 2:3). Evident, exist\u0103 dou\u0103 tipuri de “lucr\u0103ri” \u00eenf\u0103ptuite de Dumnezeu \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u00een care a creat lumea, con\u0163inute \u00een propria Lui relatare. \u00cen unele cazuri, lucrarea “m\u00e2inilor Lui” a fost creat\u0103, \u00een alte cazuri ea a fost f\u0103cut\u0103 sau format\u0103. Aceast\u0103 afirma\u0163ie ne pune la dispozi\u0163ia unui alt criteriu important dup\u0103 care s\u0103 clasific\u0103m lucr\u0103rile lui Dumnezeu despre care se relateaz\u0103 \u00een acest capitol. Lucrarea de creare a lui Dumnezeu, cu alte cuvinte, a fost aceea de a chema la fiin\u0163\u0103 din nimic (cu excep\u0163ia propriei puteri a lui Dumnezeu) a lucrurilor care nu au avut \u00eenainte nici o form\u0103 de existen\u0163\u0103. Numai Dumnezeu poate crea \u00een felul acesta \u015fi \u00een toat\u0103 Biblia nu mai apare nici un alt subiect pentru verbul “a crea” \u00een afar\u0103 de Dumnezeu. Omul, cu inteligen\u0163a \u015fi capacit\u0103\u0163ile sale create de Dumnezeu, poate s\u0103 “fac\u0103” lucruri, asambl\u00e2nd sisteme complexe din componen\u0163i mai simpli, dar el nu poate “crea” niciodat\u0103 nimic. Dumnezeu poate “face” lucruri, \u015fi poate s\u0103 le fac\u0103 cu mult mai mult\u0103 eficacitate dec\u00e2t omul.de fapt, El a f\u0103cut lucrul acesta tocmai \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u00een care a creat lumea, al\u0103turi de lucrarea Sa de creare, \u015fi ambele tipuri de lucr\u0103ri – at\u00e2t creare c\u00e2t \u015fi facerea – au fost \u00eencheiate la sf\u00e2r\u015fitul acelei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. “…lucr\u0103rile Lui fuseser\u0103 ispr\u0103vite \u00eenc\u0103 de la \u00eentemeierea lumii”. (Evrei 4:3). Este semnificativ faptul c\u0103 Genesa 1 men\u0163ioneaz\u0103 numai trei lucr\u0103ri care au fost create cu adev\u0103rat. Acestea sunt: (1) crearea elementelor de baz\u0103 ale cosmosului fizic – spa\u0163iul, materia \u015fi timpul (adic\u0103, cerurile, p\u0103m\u00e2ntul, \u00eenceputul) despre care ni se relateaz\u0103 \u00een Gen. 1:1; (2) crearea cuno\u015ftiin\u0163ei care deasemenea, este asociat\u0103 cu “suflare de via\u0163\u0103” – despre care ni se relateaz\u0103 \u00een Gen.1:21, unde “vie\u0163uitoarele” sunt numite nephesh, cuv\u00e2nt care \u00een ebraic\u0103 \u00eenseamn\u0103 de obicei “suflet” sau “via\u0163\u0103”; (3) crearea “chipului lui Dumnezeu” \u00een om, a\u015fa cum ni se relateaz\u0103 \u00een Gen 1:27. A\u015fadar, exist\u0103 trei entit\u0103\u0163i de baz\u0103 care au fost create: elementele fizice ale cosmosului, din care sunt f\u0103cute toate sistemele anorganice \u015fi organice lipsite de ra\u0163iune (de ex. planetele); lumea animal\u0103, ale c\u0103rei sisteme fizice constau din acelea\u015fi elemente fizice, dar care au \u00een plus capacitatea creat\u0103 de a poseda ra\u0163iune; \u015fi specia uman\u0103, care-\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte materia fizic\u0103 a cosmosului \u015fi con\u015ftiin\u0163a lumii animale, dar care are creat\u0103 \u00een plus capacitatea unic\u0103 de a fi asem\u0103n\u0103tor lui Dumnezeu- “chipul lui Dumnezeu”. C\u0103derea, blestemul \u015fi potopul\u00centreaga lume a fost conceput\u0103 pentru om \u015fi el a fost numit de Dumnezeu ca s\u0103 o st\u0103p\u00e2neasc\u0103 fiind administratorul lui Dumnezeu. A fost un mediu perfect \u015fi omul a fost \u00eenzestrat cu toate calit\u0103\u0163ile necesare pentru a-l administra. El trebuia s\u0103 fie mul\u0163umit \u015fi extrem de fericit din toate punctele de vedere, r\u0103spunz\u00e2nd cu o mul\u0163umire plin\u0103 de dragoste Creatorului lui, care l-a \u00eenzestrat \u00een felul acesta. Dumnezeu, \u00eens\u0103, nu l-a creat pe om ca pe o simpl\u0103 ma\u015fin\u0103. Dragostea lui Dumnezeu a fost voluntar\u0103, \u015fi, ca s\u0103 existe o p\u0103rt\u0103\u015fie real\u0103, dragostea omului deasemenea trebuie s\u0103 fie voluntar\u0103; de fapt “o dragoste involuntar\u0103” este o contradic\u0163ie de termeni. Omul a fost \u00eenzestrat cu libertatea de a iubi, sau de a nu iubi, de a asculta sau nu, c\u00eet \u015fi cu responsabilitatea de a alege. Istoria a peste 6000 de ani de lupte, de suferin\u0163\u0103, de crim\u0103 \u015fi de r\u0103zboi, de descompunere \u015fi de moarte, este o dovad\u0103 suficient\u0103 c\u0103 el a f\u0103cut o aleger gre\u015fit\u0103. P\u0103catul a intrat \u00een lume c\u00e2nd omul, a pus pentru prima dat\u0103 la \u00eendoial\u0103, \u015fi apoi a respins, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00een gr\u0103dina Eden. \u015ei moartea a venit \u00een lume c\u00e2nd p\u0103catul a intrat \u00een lume. Dumnezeu a fost nevoit s\u0103-i spun\u0103 lui Adam: “… blestemat este acum p\u0103m\u00e2ntul din pricina ta…c\u0103ci \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 e\u015fti \u015fi \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 te vei \u00eentoarce.” ( Gen 3:17-19 ). Elementele fizice de baz\u0103 (“\u0163\u0103r\u00e2na p\u0103m\u00e2ntului”) au fost de aceea supuse blestemului, \u015fi toat\u0103 suflarea care a fost f\u0103cut\u0103 din acele elemente a fost de asemenea blestemat\u0103. Potopul din vremea lui Noe marcheaz\u0103 marele hiat dintre lumea originar\u0103 \u015fi lumea prezent\u0103. “…odinioar\u0103 erau ceruri \u015fi un p\u0103m\u00e2nt scos prin Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu din ap\u0103 \u015fi cu ajutorul apei… lumea de atunci a pierit tot prin ele, \u00eenecat\u0103 de ap\u0103.” (2 Petru 3:5,6). A\u015fadar, au existat dou\u0103 mari schimb\u0103ri mondiale impuse de Dumnezeu crea\u0163iei Sale originare. Prima a avut loc atunci c\u00e2nd El a blestemat p\u0103m\u00e2ntul din pricina Omului (Gen 3:17). A doua a avut loc atunci c\u00e2nd a fost nevoit s\u0103 spun\u0103 : “Iat\u0103, am s\u0103-i nimicesc \u00eempreun\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul.” (Gen 6: 13). Prima sentin\u0163\u0103 a schimbat natura de baz\u0103 a tuturor proceselor prin faptul c\u0103 a fost impus asupra lor un principiu universal intern lor, de descompunere; a doua sentin\u0163\u0103 a schimbat structura atmosferei p\u0103m\u00e2ntului, a hidrosferei, a litosferei \u015fi a biosferei, pe care o aveau acestea \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na cre\u0103rii lor, printr-o modificare cataclismic\u0103 a vitezei \u015fi a comportamentului exterior al acestor procese. Blestemul a introdus tendin\u0163a univrsal\u0103 spre moarte, pe c\u00e2nd potopul a reprezntat \u00eent\u00e2lnirea cea mai dramatic\u0103 a mor\u0163ii \u00een sine pe care a avut-o lumea de la \u00eenceputurile ei. Aceste duo\u0103 judec\u0103\u0163i mondial asupra p\u0103catului, reprezint\u0103 eforturile finale ale lui Dumnezeu de a vorbi omului prin fenomenele naturale, \u015fi pe scar\u0103 universal\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul potopului, EL a spus (Gen 8:21):1. “…Nu voi mai blestema p\u0103m\u00e2ntul din pricina omului, pentruc\u0103 \u00eentocmirile g\u00e2ndurilor din inima omului sunt rele din tinere\u0163ea lui”;2. “… \u015fi nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am f\u0103cut.”Belstemul \u015fi potopul ar trebui s\u0103 constitue o permanent\u0103 m\u0103rturie \u00eenaintea omului cu privire la ura pe care o are Dumnezeu fa\u0163\u0103 de p\u0103cat, \u015fi cu privin\u0163a la dorin\u0163a Lui de a chema oamenii la poc\u0103in\u0163\u0103. Orice proces pe care \u00eel tr\u0103ie\u015fte omul \u00een via\u0163a lui de fiecare zi, ar trebui s\u0103-i reaminteasc\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 de judecata blestemului, \u015fi fiecare aspect pe care \u00eel vede omul atunci c\u00e2nd prive\u015fte la lumea din jurul lui, ar trebui s\u0103-i reaminteasc\u0103 de judecata potopului. Tot ceea ce vede \u015fi tot ceea ce tr\u0103ie\u015fte ar trebui s\u0103-i spun\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 c\u0103 p\u0103rt\u0103\u015fia dintre el \u015fi Creatorul Lui este \u00eentrerupt\u0103 \u015fi c\u0103 el are nevoie urgent\u0103 de un M\u00e2ntuitor. Dar omul este stricat \u015fi imagina\u0163ia sa este rea. \u00cen loc s\u0103 r\u0103spund\u0103 scopurilor de remediere a blestemului, el a \u00eencercat s\u0103 le ocoleasc\u0103, \u015fi \u00een scurt timp a devenit iremediabil de r\u0103u, astfel \u00eenc\u00e2t, Dumnezeu a trebuit s\u0103 distrug\u0103 lumea prin potop. Apoi, \u00een loc s\u0103 fie recunosc\u0103tori pentru faptul c\u0103 a fost izb\u0103vi\u0163i de r\u0103utatea lumii antedeluviene prin potop, supravie\u0163uitorii \u015fi-au manifestat cur\u00e2nd perversitatea printr-o nou\u0103 r\u0103zvr\u0103tire la Babel. Omul a convertit acum, \u00een mintea lui \u00eenc\u00e2lcit\u0103, principiul universal al degrad\u0103rii \u00eentr-un imaginar proces evolutiv universal \u015fi m\u0103rturia care o avem cu privire la potop pretutindeni \u00een lume, \u00eentr-un document n\u0103scocit al istoriei evolu\u0163iei. El respinge chiar autenticitatea potopului, explic\u00e2ndu-l ca pe un potop local, sau ca pe un potop lini\u015ftit, sau alegoriz\u00e2ndu-l.\u00cen consecin\u0163\u0103, Dumnezeu a \u00eencercat s\u0103 fie preocupat direct de omenire ca \u00eentreg, dup\u0103 ce i-a \u00eempr\u0103\u015ftiat la Babel, hot\u0103r\u00e2nd s\u0103 lucreze la \u00eenf\u0103ptuirea lucr\u0103rii de r\u0103scump\u0103rare \u00een lume, mai degrab\u0103 printr-o na\u0163iune pe care \u015fi-a ales-o el, Israel, \u015fi apoi printr-o adunare de oameni pe care \u015fi-a ales-o Biserica. At\u00e2t timp c\u00e2t El a continuat s\u0103 ofere m\u00e2ntuire \u015fi r\u0103scump\u0103rare omului, El a mai vrut s\u0103 impun\u0103 asupra p\u0103m\u00e2ntului un alt blestem cu efect de remediere \u015fi nu a mai vrut nici s\u0103 trimit\u0103 un alt cataclism care s\u0103 cure\u0163e lumea de r\u0103u. “C\u00e2t va fi p\u0103m\u00e2ntul”, a spus El, “nu va \u00eenceta sem\u0103natul \u015fi seceratul, frigul \u015fi c\u0103ldura, vara \u015fi iarna, ziua \u015fi noaptea” (Gen 8:22). Acesta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, axa de rota\u0163ie a p\u0103m\u00e2ntului, \u015fi orbita de revolu\u0163ie care de\u0163in \u00een mare m\u0103sur\u0103 controlul asupra celorlalte procese terestre \u00een situa\u0163ia lor actual\u0103, vor r\u0103m\u00e2ne neschimbate \u015fi neschimbate vor fi \u015fi aceste procese, p\u00e2n\u0103 nu se va \u00eencheia perioada de supraveghere a omului \u015fi de reconciliere a lui cu Dumnezeu.O prezentare sumar\u0103 a modelului biblicPe scurt, modelul biblic al istoriei p\u0103m\u00e2ntului se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul celor trei mari evenimente mondiale: (1) o perioad\u0103 de 6 zile de creare special\u0103 \u015fi de formare a tuturor lucrurilor, completarea \u015fi permanentizarea a tuturor aspectelor care se manifest\u0103 acum \u00een Legea conserv\u0103rii energiei; (2) r\u0103zvr\u0103tirea omului \u015fi blestemul rezultant al lui Dumnezeu, asupra tuturor lucrurilor date \u00een st\u0103p\u00e2nirea omului, blestem care ia acum forma Legii cre\u015fterii entropiei; (3) potopul care a distrus lumea \u00een zilele lui Noe, l\u0103s\u00e2nd lumea nou\u0103 \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, \u00eentr-o stare de uniformitate natural\u0103. Desigur, acest cadru nu \u00eempiedic\u0103 desf\u0103\u015furarea mai t\u00e2rziu a unor evenimente de avenrgur\u0103 mondial\u0103, a\u015fa cum a fost \u00eencurcarea limbilor la Babel, ziua mai lung\u0103 de pe vremea lui Iosua \u015fi \u00eentunericul din timpul zilei la r\u0103stignirea lui Isus. Potopul \u00een sine nu a durat numai un an, dar efectele care au urmat au fost sim\u0163ite pretutindeni \u00een lume, multe secole de-a r\u00e2ndul. Cheia principal\u0103 \u00eens\u0103, a adev\u0103ratei interpret\u0103ri a datelor fizice privitoare la istoria p\u0103m\u00e2ntului, trebuie s\u0103 constea \u00een recunoa\u015fterea total\u0103 a efectelor crea\u0163iei: blestemul \u015fi potopul. Sistemul evolu\u0163ionist, pe de alt\u0103 parte, a \u00eencercat s\u0103 coreleze toate acest date \u00eentr-un cadru completamente naturalist, care ori respinge ori ignor\u0103 semnifica\u0163ia acestor evenimente. Implicit, ea \u00cel neag\u0103 pe Dumnezeu, \u00eempreun\u0103 cu rolurile Sale de Creator, R\u0103scump\u0103r\u0103tor \u015fi Judec\u0103tor. Exist\u0103 mul\u0163i cre\u015ftini care caut\u0103, printr-o modalitate sau alta, s\u0103 compromit\u0103 Scripturile cu presupusa istorie evolu\u0163ionist\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a omului. Aceste teorii trebuie examinate \u00een mod critic; s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 mul\u0163i buni cre\u015ftini au, \u00eentr-un moment sau altul, av\u00e2nd f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 motive excelente, au promovat aceste felurite idei. Teoriile sunt criticate \u015fi nu cei care le propun. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu trebuie s\u0103 ocupe locul prioritar, iar pe locul doi trebuie s\u0103 fie faptele \u015ftiin\u0163ei, nu reputa\u0163ia oamenilor. Singurul model care este cu adev\u0103rat satisf\u0103c\u0103tor, este simplul punct de vedere literal \u015fi istoric al Genesei \u015fi \u015ftiin\u0163a care este sprijinit\u0103.Rezumat \u015fi concluzie Se pare c\u0103 nu avem nici o posibilitate de a evita concluzia c\u0103, dac\u0103 Biblia \u015fi cre\u015ftinismul sunt adev\u0103rate, erele geologice trebuie respinse \u00een totalitate. O corelare \u00een detaliu a complicatei structuri geofizice a p\u0103m\u00e2ntului cu adev\u0103ratul cadru biblic al istoriei va cere, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o munc\u0103 enorm\u0103 de cercetare \u015fi studiu din partea oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 care cred \u00een Biblie. Cu toate acestea, aceast\u0103 cercetare trebuie s\u0103 se fac\u0103 de urgen\u0163\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere opozi\u0163ia cresc\u00e2nd\u0103 a lumii fa\u0163\u0103 de credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 biblic\u0103. Imensul complex de mi\u015fc\u0103ri ateist produse de puternicul sistem uniformismului evolu\u0163ionist care p\u0103trunde peste tot poate fi sl\u0103bit numai \u00een cazul \u00een care fundamentul lui poate fi distrus, \u015fi acest lucru cere re-instaurarea crea\u0163iei speciale, pe o baz\u0103 biblic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103, ca adev\u0103rata temelie a cunoa\u015fterii \u015fi a practic\u0103rii \u00een orice domeniu. De aceea, aceasta trebuie s\u0103 fie preocuparea de baz\u0103 a tuturor \u015fcolilor cre\u015ftine, a bisericilor cre\u015ftine \u015fi a institu\u0163iilor de toate felurile de pretutindeni.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Orice lucru, fiin\u0163\u0103, popor, neam are propria origine care a evoluat( din ce?, de unde? c\u00e2nd?) sau a fost creat printr-un miracol, de o putere supranatural\u0103. Biologia desigur trebuie s\u0103 discute originea vie\u0163ii \u015fi a diferitelor tipuri de organisme. Un curs politic ar trebui s\u0103 includ\u0103 o discu\u0163ie despre originea na\u0163iunii respective \u015fi structurii ei […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108884"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108884"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108884\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108884"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108884"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108884"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}