{"id":108848,"date":"2018-02-11T12:12:00","date_gmt":"2018-02-11T12:12:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:47:12","modified_gmt":"2023-01-08T10:47:12","slug":"jeanbaptistpierreantoine-de-monet-de-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/11\/jeanbaptistpierreantoine-de-monet-de-3\/","title":{"rendered":"Jean\u2013Baptist\u2013Pierre\u2013Antoine de Monet de Lamarck"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Jean\u2013Baptist\u2013Pierre\u2013Antoine de Monet de Lamarck s-a n\u0103scut la 1 august 1744 la Bazentin-le-Petit, \u00een Picardia, \u00eentr-o familie nobil\u0103 din vechea aristocra\u0163ie, originar\u0103 din sud-vestul Fran\u0163ei.
J.-B.Lamarck a fost ultimul din cei 11 copii. La acea vreme, o persoan\u0103 de origine nobil\u0103 nu putea alege dec\u00e2t \u00eentre spad\u0103 \u015fi sutan\u0103. Deoarece el nu dispunea de mijloace b\u0103ne\u015fti necesare pentru \u00eentre\u0163inerea corespunz\u0103toare \u00een armat\u0103, a urmat mai \u00eent\u00e2i Colegiul iezui\u0163ilor din Armiens. \u00centre timp moare tat\u0103l s\u0103u \u015fi t\u00e2n\u0103rul Lamarck \u00ee\u015fi informeaz\u0103 mama c\u0103 renun\u0163\u0103 la cariera ecleziastic\u0103 \u015fi dore\u015fte s\u0103 devin\u0103 militar.La v\u00e2rsta de 16 ani (1761) el particip\u0103 la R\u0103zboiul de \u015fapte ani \u015fi gra\u0163ie eroismului, este promovat la gradul de ofi\u0163er. \u00cen scurt timp Lamarck \u015fi-a f\u0103cut o adev\u0103rat\u0103 carier\u0103 \u00een armat\u0103, dar din cauza unei boli cronice (considerat\u0103 a fi scrofuloza) a fost obligat s\u0103 demisioneze din armat\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Paris pentru a se trata.Pentru a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a, Lamarck a lucrat \u00eentr-o banc\u0103, iar mai apoi a urmat patru ani cursurile de medicin\u0103.\u00cen acest timp studiaz\u0103 spontan flora din \u00eemprejurimile Parisului \u015fi, sf\u0103tuit de J.J.Rousseau, se dedic\u0103 acestui domeniu. \u00cen 1778 public\u0103 lucrarea \u201cFlore fran\u00e7aise\u201d (Flora francez\u0103) \u00een trei volume, devenit\u0103 opera de referin\u0163\u0103 pentru acea vreme.Aceast\u0103 lucrare l-a impresionat mult pe G.Buffon, care probabil \u015fi contribuie la numirea lui Lamarck \u00een postul de adjunct la clasa botanic\u0103 a Academiei de \u015etiin\u0163e. Tot cu sus\u0163inerea lui G.Buffon face o c\u0103l\u0103torie \u00een Europa (Olanda, Germania, Austria), iar \u00een 1781 ob\u0163ine un brevet de corespondent al Gr\u0103dinii regelui.Re\u00eentors la Paris, Lamarck timp de zece ani lucreaz\u0103 asupra \u201cDic\u0163ionarului de botanic\u0103 al Enciclopediei metodice\u201d. Dar situa\u0163ia lui la Gr\u0103dina regelui devine precar\u0103. Dup\u0103 moartea lui Buffon, Lamarck este numit \u201cgardian al ierbarelor\u201d, post creat anume pentru el. Doar dup\u0103 transformarea Gr\u0103dinii regelui \u00een Muzeu de Istorie Na\u0163ional\u0103 (1793), \u00een urma revolu\u0163iei franceze, la care a participat \u015fi Lamarck, i se ofer\u0103 un post demn de el. \u00cen 1794 Lamarck este numit profesor la o catedr\u0103 de nevertebrate (catedra de zoologie, de insecte, de viermi, de animale microscopice). Astfel, cunoscutul botanist Lamarck devine \u00een virtutea circumstan\u0163elor zoolog.Vasta sa cultur\u0103 de naturalist \u015fi colec\u0163ia de cochilii pe care o alc\u0103tuise mai demult i-au fost de folos la \u00eenceputul carierii universitare. Aceast\u0103 reorientare \u00een domeniul de investigare a determinat apari\u0163ia \u00een 1809 a celebrei sale lucr\u0103ri \u201cPhilosophie zoologique\u201d (\u201cFilozofie zoologic\u0103\u201d), \u00een dou\u0103 volume, \u00een care \u015fi-a expus principalele idei transformiste \u015fi a celor \u015fapte volume de \u201cL’histoire naturelle des animaux sans vert\u00e8bres\u201d (\u201cIstoria natural\u0103 a animalelor f\u0103r\u0103 vertebre\u201d), publicate \u00eentre anii 1815 \u015fi 1822.Odat\u0103 cu postul de profesor la Muzeul de Istorie Na\u0163ional\u0103, Lamarck \u015fi-a g\u0103sit o modest\u0103 stabilitate material\u0103. \u00cen tot cursul vie\u0163ii el a suferit din cauza lipsei de bani. Lamarck a fost c\u0103s\u0103torit de trei ori \u015fi a avut opt copii. Starea lui s-a complicat odat\u0103 cu sl\u0103birea progresiv\u0103 a vederii. J.-B. Lamarck s-a stins din via\u0163\u0103 la 18 decembrie 1829 \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul Montparnasse.J.-B. Lamarck poate fi considerat precursor al teoriei transform\u0103rilor lente ce au loc \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor. Contrar opiniilor lui G. Cuvier, care domina cu autoritate g\u00e2ndirea biologic\u0103 a timpului (de men\u0163ionat, c\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale G. Cuvier (1769-1832) a fost un adversar \u00eenfl\u0103c\u0103rat al lui Lamarck), el admite prezen\u0163a unei continuit\u0103\u0163i a vie\u0163ii animale \u00een diferite epoci, f\u0103r\u0103 extinc\u0163ii bru\u015fte \u015fi fatale, f\u0103r\u0103 crea\u0163ii succesive. J.-B.Lamarck aten\u0163ioneaz\u0103 asupra corela\u0163iei dintre func\u0163ie, organ \u015fi mediu. El afirm\u0103: \u201c… pas\u0103rea de \u0163\u0103rm care nu \u00eenoat\u0103, dar trebuie s\u0103 se apropie de ap\u0103 pentru a-\u015fi g\u0103si aici prad\u0103, e constr\u00e2ns\u0103 s\u0103 stea necurmat \u00een nevoi. Aceast\u0103 pas\u0103re, care avea s\u0103 evite ca trupul ei s\u0103 se scufunde \u00een ap\u0103, face toate eforturile ca s\u0103-\u015fi \u00eentind\u0103, s\u0103-\u015fi lungeasc\u0103 picioarele\u201d.J.-B.Lamarck admite autogenerarea vie\u0163ii \u015fi sus\u0163ine transformarea unor specii \u00een altele printr-un progres constant de la simplu la compus (\u201cteoria grada\u0163iei\u201d).El socotea ca punct de plecare al fiin\u0163elor organizate o mas\u0103 protoplasmatic\u0103 primitiv\u0103 omogen\u0103, de consisten\u0163\u0103 mucilaginoas\u0103 sau gelatinoas\u0103. Toate organismele au o origine material\u0103 \u015fi s-au format \u00eentr-o anumit\u0103 etap\u0103 \u00een istoria P\u0103m\u00e2ntului.\u00cen acela\u015fi timp, \u00een explicarea originii \u015fi a evolu\u0163iei lumii vegetale \u015fi animale Lamarck apeleaz\u0103 la un Autor Sublim, al c\u0103rui rol func\u0163ional se \u00eencheie odat\u0103 cu crearea Naturii.\u201cTransform\u0103rile geologice, ca \u015fi perfec\u0163ionarea speciilor, apari\u0163ia de noi specii din altele mai simple\u201d, modific\u0103rile \u015fi progresele din organizarea fiin\u0163elor vii sub influen\u0163a condi\u0163iilor schimb\u0103toare, nu mai sunt de competen\u0163a vreunei ra\u0163iuni supreme \u015fi nici a Sublimului Autor\u201d.Dup\u0103 J.-B.Lamarck organele noi apar ca r\u0103spuns \u201cla ac\u0163iunea mediului\u201d, iar \u201cdimensiunile lor sunt propor\u0163ionale cu folosirea sau nefolosirea lor\u201d(?).\u201cLa orice animal, care n-a dep\u0103\u015fit peste termenul dezvolt\u0103rii sale, suprasolicitarea unui organ oarecare, \u00eent\u0103re\u015fte pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in acest organ, \u00eel dezvolt\u0103, \u00eel m\u0103re\u015fte \u015fi \u00eei d\u0103 o putere propor\u0163ional\u0103 cu durata acestei utiliz\u0103ri; \u00een timp ce lipsa de uz a unui organ, \u00eel sl\u0103be\u015fte, \u00eel deterioreaz\u0103 \u015fi ajunge s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 dispar\u0103\u201d.Anume dup\u0103 principiul \u201cfunc\u0163ia creeaz\u0103 organul\u201d J.-B.Lamarck explic\u0103 lipsa ochilor la c\u00e2rti\u0163\u0103, g\u00e2tul lung la giraf\u0103 etc., evident \u00een mod simplist. Dar a gre\u015fit esen\u0163ial c\u00e2nd a afirmat c\u0103 \u201ccaracterele dob\u00e2ndite de organism se mo\u015ftenesc\u201d.\u201cTot ce adaug\u0103 sau elimin\u0103 natura \u00een organizarea indivizilor prin influen\u0163a mediului, unde rasa lor se g\u0103se\u015fte expus\u0103 de mult timp, ea conserv\u0103 aceste caractere prin ereditare noilor indivizi ce deriv\u0103, cu condi\u0163ia ca schimb\u0103rile s\u0103 fie comune celor dou\u0103 sexe, sau la cei ce au produs ace\u015fti noi indivizi\u201d.Datele experimentale ulterioare au demonstrat c\u0103 nu orice caracter dob\u00e2ndit se mo\u015ftene\u015fte, ci doar acele care sunt \u00eent\u0103rite ereditar.J.-B.Lamarck clasific\u0103 animalele \u00een 14 clase, folosind ca baz\u0103 principiul grada\u0163iei \u015fi dezvolt\u0103rii de la simplu la compus. Studiind problema originii omului, \u00eei atribuie o origine animal\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 a ap\u0103rut de la o ras\u0103 patruped\u0103 care a evoluat la o ras\u0103 biped\u0103. Dar evolu\u0163ia acestuia o explic\u0103, de asemenea, prin folosirea sau nefolosirea organelor, prin impulsurile interne, prin mo\u015ftenirea caracterelor dob\u00e2ndite sub ac\u0163iunea direct\u0103 a mediului. El sus\u0163ine c\u0103 transformarea maimu\u0163ei \u00een om a fost determinat\u0103 de cobor\u00e2rea ei din copaci, de verticalitate, de l\u0103rgimea orizontului \u015fi de folosirea m\u00e2inilor pentru confec\u0163ionarea uneltelor.Ideile transformiste au determinat \u015fi viziunea lui Lamarck asupra speciei. Dup\u0103 Lamarck \u201cspecia e colec\u0163ia de indivizi asem\u0103n\u0103tori pe care genera\u0163ia \u00eei perpetu\u0103 \u00een aceea\u015fi stare at\u00e2t timp c\u00e2t condi\u0163iile de existen\u0163\u0103 a lor nu se schimb\u0103 pentru a determina varia\u0163ii \u00een obi\u015fnuin\u0163ele lor\u201d.Dup\u0103 Lamarck speciile, a\u015fa cum le grup\u0103m noi, nu au o stabilitate absolut\u0103 \u00een natur\u0103, cele actuale nu sunt tot a\u015fa de vechi ca \u015fi natura, n-au existat din toate timpurile, ci s-au format succesiv \u015fi nu sunt invariabile dec\u00e2t temporar. Ele au durat\u0103 limitat\u0103 \u015fi corespund condi\u0163iilor biologice determinate.\u00cens\u0103 extrapolarea rolului mediului \u00een transformarea organismelor i-a impus afirma\u0163ia gre\u015fit\u0103 c\u0103 specia nu exist\u0103 real. El afirm\u0103:\u201c… toate aceste clasific\u0103ri, din care multe sunt at\u00e2t de reu\u015fit imaginate de naturali\u015fti, precum \u015fi toate \u00eemp\u0103r\u0163irile \u015fi sub\u00eemp\u0103r\u0163irile lor, reprezint\u0103 numai mijloace artificiale. Repet c\u0103 \u00een natur\u0103 nu exist\u0103 nimic asem\u0103n\u0103tor. Se poate afirma de asemenea c\u0103 \u00een realitate natura nu a creat nici clase, nici ordine, nici familii, nici genuri, nici specii constante, ci numai indivizi\u201d.Ideile transformiste ale lui J.-B.Lamarck s-au cristalizat \u00eentr-o teorie numit\u0103 lamarckism.Esen\u0163a lamarckismului poate fi reprezentat\u0103 prin urm\u0103toarele:1) mediul fizic produce \u00een organismul vegetal, prin ac\u0163iune direct\u0103, noi caractere;2) \u00een organismul animal caracterele noi apar \u00een urma dob\u00e2ndirii de noi obiceiuri prin adaptarea la mediu;3) organismele r\u0103spund \u00een mod adecvat la factorii mediului, adaptarea fiind \u00eentotdeauna direct\u0103;4) caracterele noi sunt \u00eent\u0103rite prin efort continuu;5) dezvoltarea organelor este rezultatul folosirii sau nefolosirii lor;6) caracterele dob\u00e2ndite \u00een cursul vie\u0163ii organismului sunt fixate ereditar;7) natura evolueaz\u0103 gra\u0163ie unei for\u0163e interioare (\u201ctendin\u0163a perfec\u0163ion\u0103rii\u201d);8) influen\u0163a mediului poate s\u0103 altereze ordinea ideal\u0103 a naturii.\u00cen explicarea transform\u0103rilor din natura \u015fi evolu\u0163ia organismelor J.-B.Lamarck utilizeaz\u0103 patru principii, \u015fi anume:1) variabilitatea organismelor sub ac\u0163iunea condi\u0163iilor mediului \u015fi adaptarea lor;2) mo\u015ftenirea caracterelor dob\u00e2ndite \u00een cursul vie\u0163ii(?!);3) dezvoltarea organelor ca rezultat al utiliz\u0103rii sau neutiliz\u0103rii lor (?!);4) existen\u0163a \u00een organisme a unei tendin\u0163e interne spre perfec\u0163ionare (?!);Lamarckismul \u00eens\u0103 nu s-a impus \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, exist\u00e2nd mai multe motive, printre care:\u2013 climatul politico-social al vremii;\u2013 domina\u0163ia fixismului \u015fi a metafizicii;\u2013 argumentarea superficial\u0103 cu exemple neconving\u0103toare.\u00cens\u0103 el (lamarckismul) r\u0103m\u00e2ne prima concep\u0163ie \u00eenchegat\u0103, care a pus bazele evolu\u0163ionismului clasic. Ideile lamarckiste au fost dezvoltate \u015fi au servit drept baz\u0103 a neolamarckismului.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jean\u2013Baptist\u2013Pierre\u2013Antoine de Monet de Lamarck s-a n\u0103scut la 1 august 1744 la Bazentin-le-Petit, \u00een Picardia, \u00eentr-o familie nobil\u0103 din vechea aristocra\u0163ie, originar\u0103 din sud-vestul Fran\u0163ei.J.-B.Lamarck a fost ultimul din cei 11 copii. La acea vreme, o persoan\u0103 de origine nobil\u0103 nu putea alege dec\u00e2t \u00eentre spad\u0103 \u015fi sutan\u0103. Deoarece el nu dispunea de mijloace b\u0103ne\u015fti […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108848"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108848"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108848\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}