{"id":108823,"date":"2018-02-13T03:44:00","date_gmt":"2018-02-13T03:44:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:47:00","modified_gmt":"2023-01-08T10:47:00","slug":"nutritia-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/nutritia-3\/","title":{"rendered":"Nutri\u0163ia"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
I La animale: Se realizeaz\u0103 cu ajutorul func\u0163iilor de nutri\u0163ie.
Organismul animal realizeaz\u0103 schimburi de materie \u015fi energie cu mediul \u00eenconjur\u0103tor. Sistemele \u015fi aparatele care contribuie la realizarea func\u0163iei de nutri\u0163ie sunt:1. Sistemul digestiv: Apare pentru prima dat\u0103 la celenterate \u015fi este format dintr-un orificiu buco \u2013 anal \u00eenconjurat de tentacule \u015fi o cavitate gastric\u0103. A. La viermii pla\u0163i (platelmin\u0163i ) sistemul digestiv este format din:- Orificiu buco \u2013 anal;- Faringe musculos;- Intestin ramnificat; Sistemul digestiv la oameni<\/p>\n

B. La viermii inela\u0163i sistemul digestiv este format din:- Gur\u0103;- Faringe:\u00b7 musculos;\u00b7 glandular;- Esofag: \u00b7gu\u015f\u0103;- Pipot\u0103;- Intestin;C. La molu\u015fte sistemul digestiv prezint\u0103 pentru prima dat\u0103 o gland\u0103 anex\u0103 ( hepato \u2013 pancreasul ) care elaboreaz\u0103 enzime necesare digestiei, dar care are \u015fi rol \u00een secre\u0163ia calvarului.D. La cefalopode intestinul terminal prezint\u0103 o gland\u0103 numit\u0103 punga cu cerneal\u0103.E. La artropode sistemul digestiv este format din:- Aparat bucal;- Faringe;- Esofag;- Stomac triturator;- Intestin;F. La vertebrate sistemul digestiv este format din:- tub digestiv alc\u0103tuit din:\u00b7 Cavitate bucal\u0103;\u00b7 Faringe;\u00b7 Esofag;\u00b7 Stomac;\u00b7 Intestin sub\u0163ire;\u00b7 Intestin gros;- glande anexe reprezentate de:\u00b7 Glande salivare;\u00b7 Ficat;\u00b7 Pancreas;2. Sistemul circulator: este de dou\u0103 tipuri:
A. Sistemul circulator deschis ( lacunar ) este format din vase de s\u00e2nge \u015fi lacune;B. Sistemul circulator \u00eenchis este format din vase de s\u00e2nge \u015fi inim\u0103:- La vertebrate sistemul circulator este format din inim\u0103 \u015fi vase de s\u00e2nge care pot fi:\u00b7 artere;\u00b7 vene;\u00b7 capilare;- La pe\u015fti inima este format\u0103 dintr-un atriu \u015fi un ventricul;- La amfibieni inima este format\u0103 din dou\u0103 atrii \u015fi un ventricul;- La reptile inima este format\u0103 din dou\u0103 atrii \u015fi un ventricul prev\u0103zut cu un sept la mijloc care \u00ee \u2013 l \u00eemparte incomplet \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i;- La crocodili septul \u00eemparte complet ventriculul \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i;- P\u0103s\u0103rile \u015fi mamiferele prezint\u0103 dou\u0103 atrii \u015fi dou\u0103 ventricule;3. Sistemul respirator: Organele respiratorii \u00een seria animal\u0103 sunt reprezentate de branhii, pl\u0103m\u00e2ni, sistem de tuguri care se ramnific\u0103 \u00een tot corpul si se deschid prin stigme; La vertebrate organele respiratorii sunt branhiile pentru mediul acvatic \u015fi pl\u0103m\u00e2nii pentru mediul terestru. Pl\u0103m\u00e2nii pot fi saculiformi la amfibieni \u015fi parenclimato\u015fi la p\u0103s\u0103ri \u015fi mamifere. \u00cen timp ce mamiferele prezint\u0103 pl\u0103m\u00e2ni cu alveole pulmonare pl\u0103m\u00e2nii p\u0103s\u0103rilor nu au alveole pulmonare. Pl\u0103m\u00e2nii reprezint\u0103 organele respiratorii. Sistemul respirator mai prezint\u0103 \u015fi c\u0103i aeriene reprezentate de: faringe, trahee si branhii.4. Sistemul excretor:A. La nevertebrate sistemul excretor este reprezentat de protonefridii \u015fi metanefridii. Protonefridiile sunt organe de excre\u0163ie alc\u0103tuite dintr-un sistem de canale ramnificate, prev\u0103zute la cap\u0103t cu o celul\u0103 cu flamur\u0103 vibratil\u0103. Metanefridiile sunt formate din tuburi \u00eencol\u0103cite care comunic\u0103 cu cavitatea general\u0103 a corpului printr-o p ciliat\u0103, iar cu exteriorul printr-un por.B. La vertebrate sistemul excretor este format din rinichi \u015fi c\u0103i urinare reprezentate de dou\u0103 uretre:\u00b7 Vezica urinar\u0103;\u00b7 Uretr\u0103;<\/p>\n

II La plante poate fi:1. Nutri\u0163ie autotrof\u0103: const\u0103 \u00een sinteza substan\u0163elor organice din substan\u0163e anorganice cu aport energetic. Dup\u0103 natura sursei de energie folosit\u0103 \u00een sinteza substan\u0163elor organice nutri\u0163ia autotrof\u0103 poate fi: A. Fotoautotrof\u0103, la care sursa de energie folosit\u0103 \u00een sinteza substan\u0163elor organice o reprezint\u0103 energia luminoas\u0103 \u015fi se realizeaz\u0103 cu ajutorul fotosintezei. Fotosinteza reprezint\u0103 procesul prin care se sintetizeaz\u0103 substan\u0163e organice cu ajutorul energiei luminoase absorbite de pigmen\u0163ii clorofilieni \u015fi caroteinoizi. Procesul de fotosintez\u0103 are loc numai \u00een celulele care prezint\u0103 cloroplaste cu excep\u0163ia algelor albastre, verzi \u015fi bacteriilor purpurii care nu prezint\u0103 cloroplaste. Acestea sunt organisme procariote care prezint\u0103 clorofila \u201ea\u201d, integrat\u0103 \u00een membrana fotosintetizatoare. Factori care influen\u0163eaz\u0103 fotosinteza:- Intensitatea fotosintezei este influen\u0163at\u0103 \u015fi de compozi\u0163ia spectral\u0103 av\u00e2nd un maxim \u00een radia\u0163iile ro\u015fii;- Concentra\u0163ia dioxidului de Carbon (CO2). \u00cen compozi\u0163ia aerului dioxidul de carbon particip\u0103 cu 0.03%.- Temperatura: Optimul termic al fotosintezei este situat de regul\u0103 \u00eentre 25 \u2013 30\u00ba C la plantele de origine nordic\u0103, iar la cele de origine sudic\u0103 \u00een jur de 35 \u2013 40\u00ba C. – Apa reprezint\u0103 materia prim\u0103 pentru fotosintez\u0103 \u015fi anume pentru sinteza zaharurilor \u00een men\u0163inerea normal\u0103 a activit\u0103\u0163ilor celulare.- S\u0103rurile minerale de amoniu, azot, sulfat, fosfat au o influen\u0163\u0103 pozitiv\u0103, dar numai \u00een concentra\u0163ia optim\u0103.B. Chemioautotrof\u0103 ( Chemiosinteza ), la care sursa de energie folosit\u0103 \u00een sinteza substan\u0163elor organice o reprezint\u0103 energia chimic\u0103, fiind nutri\u0163ia autotrof\u0103 specific\u0103 c\u00e2torva tipuri de bacterii. Aceasta folose\u015fte pentru sinteza A.T.P. \u2013 ului \u015fi a N.A.D.P.H. \u2013 ului energia chimic\u0103 rezultat\u0103 din oxidarea substan\u0163elor anorganice cum sunt: hidrogenul sulfurat, acidul azotic, fierul \u015fi amoniacul.\u00cen func\u0163ie de tipul de substan\u0163e anorganice utilizate bacteriile chemiosintetizante se clasific\u0103 astfel:1. Bacteriile sulfuroase oxideaz\u0103 compu\u015fii minerali ai sulfului, tr\u0103iesc \u00een ad\u00e2ncurile apelor st\u0103t\u0103toare, intervin \u00een circuitul sulfului \u00een natur\u0103.2. Bacteriile nitrificatoare tr\u0103iesc \u00een soluri umede, \u00een apele dulci \u015fi s\u0103rate.Sunt reprezentate de nitrit bacteriile ( Nitrosomonos ) \u015fi nitrat bacterii ( Nitrobacter ) contribuie la circuitul azotului \u00een natur\u0103.3. Hidrogen bacteriile; tr\u0103iesc \u00een medii pu\u0163in aerate in care se elibereaz\u0103 hidrogenul; intervin \u00een circuitul hidrogenului \u00een natur\u0103.4. Bacterii feruginoase; tr\u0103iesc \u00een soluri \u015fi ape ce con\u0163in compu\u015fi ai fierului. Contribuie la formarea z\u0103c\u0103mintelor de fier de pe fundul apelor st\u0103t\u0103toare.5. Bacteriile metalogene reduc dioxidul de carbon la gaz metan. Tr\u0103iesc \u00een mla\u015ftini, \u00een lacuri, \u00een ape de canal \u015fi \u00een stomacul erbivorelor.2. Nutri\u0163ia heterotrof\u0103: Organismele heterotrofe se hr\u0103nesc cu substan\u0163e organice gata preg\u0103tite de natura vegetal\u0103 sau de natura animal\u0103.Nutri\u0163ia heterotrof\u0103 este de dou\u0103 feluri:A. Nutri\u0163ia saprofit\u0103 este caracteristic\u0103 organismelor care se hr\u0103nesc cu substan\u0163e organice de origine vegetal\u0103 sau animal\u0103 din organismele intrate \u00een descompunere.\u00cen grupa organismelor saprofite sunt incluse: numeroase bacterii, ciupercile inferioare, majoritatea ciupercilor superioare.Organismele saprofite absorb substan\u0163ele organice dizolvate \u00een ap\u0103 prin membranele lor. Substan\u0163ele organice cu molecul\u0103 mare sunt mai \u00eent\u00e2i transformate ( hidrolizate cu ajutorul unor enzime) \u00een substan\u0163e mai simple \u015fi apoi absorbite.Dintre plantele superioare prezint\u0103 nutri\u0163ie saprofit\u0103 planta numit\u0103 cuibu\u015forul p\u0103m\u00e2ntului din familia Orhidee.B. Nutri\u0163ia parazit\u0103 este specific\u0103 organismelor din diferite regnuri: Monere, Fungi, Plantae, Animale.Acestea se hr\u0103nesc cu substan\u0163e organice pe care le iau din corpul plantelor \u015fi animalelor vii.Bacteriile care se hr\u0103nesc parazit produc boli numite bacterioze \u015fi se numesc patogene.Ciupercile parazite produc boli numite nitoze.C. Nutri\u0163ia simbiotrof\u0103 se realizeaz\u0103 \u00eentre 2 organisme care prezint\u0103 rela\u0163ii str\u00e2nse metamorfoanatomice \u015fi de nutri\u0163ie.Indivizii care se asociaz\u0103 se numesc simbion\u0163i, iar asocierea se nume\u015fte simbioz\u0103.Simbioza poate fi o interac\u0163iune benefic\u0103 pentru ambele specii, \u015fi \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie poate fi folositoare numai uneia dintre specii.Micorizele sunt asocieri \u00eentre ciuperci \u015fi r\u0103d\u0103cinile plantelor superioare. Acestea pot fi externe sau ectotrofe \u015fi interne sau endotrofe.Micorizele ectotrofe se prezint\u0103 ca un monsom care \u00eenconjoar\u0103 v\u00e2rful r\u0103d\u0103cinii f\u0103r\u0103 a p\u0103trunde \u00een r\u0103d\u0103cin\u0103. Se \u00eent\u00e2lnesc la: brad, pin, fag.Micorizele endotrofe sau interne. \u00cen acest caz chifele p\u0103trund \u00een celulele din scoar\u0163\u0103 unde cresc \u015fi formeaz\u0103 un fel de ghem. Se \u00eent\u00e2lnesc la plante din familia orhideelor \u015fi a liliaceelor.\u00cen cazul micolizelor chifele ciupercii absorb din sol apa cu s\u0103rurile minerale pe care le cedeaz\u0103 r\u0103d\u0103cinii, iar chifele preiau celulele r\u0103d\u0103cinii cu substan\u0163e organice.Lichenii prezint\u0103 o simbioz\u0103 obligatorie \u00eentre o alg\u0103 verde sau albastr\u0103 \u015fi o ciuperc\u0103.3. Nutri\u0163ia mixotrof\u0103 este specific\u0103 plantelor semiparazite \u015fi carnivore. Plantele parazite sunt capabile de fotosintez\u0103, dar \u00ee\u015fi completeaz\u0103 o parte din substan\u0163ele nutritive de la planta gazd\u0103 cu ajutorul unor structuri numite haustre. Plantele carnivore sunt plantele verzi care realizeaz\u0103 fotosinteza, dar \u00ee\u015fi completeaz\u0103 necesarul de azot din corpul unor insecte. De aceea plantele carnivore se mai numesc \u015fi insectivore. \u00cen flora \u0163\u0103rii noastre exist\u0103 o serie de plante carnivore de genul drossera sau iarb\u0103 gras\u0103. De asemenea plant\u0103 carnivor\u0103 este \u015fi otracelul de balt\u0103.
Heterotrofia la Animale\u00cen regnul animal cel mai r\u0103sp\u00e2ndit mod de nutri\u0163ie este cel heterotrof \u015fi se realizeaz\u0103 prin:1. Osmoz\u0103 \u2013 hrana lichid\u0103 difuzeaz\u0103 prin toat\u0103 suprafa\u0163a corpului sau numai prin anumite regiuni.2. Fagocitoza \u2013 \u00een acest caz particulele primitive sunt \u00eenglobate \u00een citoplasm\u0103 cu ajutorul pseudopodelor.3. Ingerarea alimentelor pe cale bucal\u0103 specific\u0103 animalelor la care se diferen\u0163iaz\u0103 un sistem digestiv la nivelul c\u0103ruia au loc urm\u0103toarele procese:- Prelucrarea hranei;- Digestia;- Absor\u0163ia;- Sinteza substan\u0163elor proprii \u00een celule;Formarea unui sistem digestiv alc\u0103tuit din tub digestiv \u015fi glande anexe a permis cre\u015fterea eficient\u0103 \u015fi rapiditatea proceselor de digestie.Digestia se realizeaz\u0103 cu ajutorul unor enzime numite enzime digestive.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

I La animale: Se realizeaz\u0103 cu ajutorul func\u0163iilor de nutri\u0163ie.Organismul animal realizeaz\u0103 schimburi de materie \u015fi energie cu mediul \u00eenconjur\u0103tor. Sistemele \u015fi aparatele care contribuie la realizarea func\u0163iei de nutri\u0163ie sunt:1. Sistemul digestiv: Apare pentru prima dat\u0103 la celenterate \u015fi este format dintr-un orificiu buco \u2013 anal \u00eenconjurat de tentacule \u015fi o cavitate gastric\u0103. A. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108823"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108823"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108823\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108823"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108823"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108823"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}