{"id":108822,"date":"2018-02-13T03:45:00","date_gmt":"2018-02-13T03:45:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:47:00","modified_gmt":"2023-01-08T10:47:00","slug":"ordinul-cetacee-cetacea-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/ordinul-cetacee-cetacea-3\/","title":{"rendered":"Ordinul Cetacee (Cetacea)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Cetaceele – adic\u0103 delfinii, ca\u015falotul \u015fi balenele \u2013 sunt mamifere mari sau uria\u015fe, permanent acvatice, adaptate la via\u0163a m\u0103rii. Aceast\u0103 adaptare este at\u00e2t de evoluat\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00eentreaga lor structur\u0103 a suferit modific\u0103ri ad\u00e2nci \u015fi forma lor extern\u0103 se asem\u0103n\u0103 cu pe\u015ftii \u015fi nu cu celelalte mamifere. Corpul lor este fusiform. Capul, mai mult sau mai pu\u0163in ascu\u0163it, este unit cu trunchiul f\u0103r\u0103 g\u00e2t eviden\u0163iat la exterior, iar coada este l\u0103\u0163it\u0103 \u00eentr-o enorm\u0103 \u00eenot\u0103toare orizontal\u0103, bilobat\u0103. Cele mai multe cetacee au \u015fi o \u00eenot\u0103toare dorsal\u0103 triunghiular\u0103, ca cea a rechinilor. Lobii ambelor \u00eenot\u0103toare sunt lipsi\u0163i de schelet osos \u015fi sunt sus\u0163inu\u0163i numai de \u0163esut conjunctiv \u015fi gras, precum \u015fi de mu\u015fchi. Membrele lor anterioare sunt trasformate \u00een lope\u0163i sau v\u00e2sle, relativ scurte \u015fi late. La exterior nu se v\u0103d nici urme de degete, c\u0103ci scheletul acestora este prins \u00eentr-o mas\u0103 musculoas\u0103 nedivizat\u0103, acoperit\u0103 cu piele. Membrele posterioare lipsesc complet, dar resturi din scheletul lor se mai g\u0103sesc printre mu\u015fchii peretelui corpului.
Dimensiunile \u015fi greutatea corpului cetaceelor variaz\u0103 \u00eentre limite foarte largi. Delfinii au lungimi de 3-8 m, ca\u015falotul de 15-25 m, iar balenele de 25-33 m. L\u0103\u0163imea \u00eenot\u0103toarei codale poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 2,5 m la delfini \u015fi p\u00e2n\u0103 la 7,5 m la balene. Greutatea delfinilor mici variaz\u0103 \u00eentre 80 \u015fi 300 de kg, a celor mari \u2013 \u00eentre 500 \u015fi 1000 kg, iar a balenelor \u2013 \u00eentre 20.000 \u015fi 130.000 kg. Densitatea corpului la ca\u015falot \u015fi balene este mai mic\u0103 dec\u00e2t a apei m\u0103rii, dar la delfini este mai mare.Pielea cetaceelor este gola\u015f\u0103 \u015fi str\u0103lucitoare. Epiderma are o grosime medie de 3 mm, iar panicul adipos hipodermic are o grosime ce variaz\u0103 de la 2 cm, cum este la unii delfini, p\u00e2n\u0103 la 16 cm la unele balene. Balenele au pe buze peri senzitivi rari, unii delfini au \u015fi ei pe b\u0103rbie peri rari, iar al\u0163ii nu au nici urm\u0103 de p\u0103r, nici m\u0103car \u00een stadiul embrionar.Oasele cetaceelor au structur\u0103 spongioas\u0103 \u015fi sunt impregnate cu gr\u0103sime. Din craniu lipsesc unele oase, iar cele r\u0103mase sunt profund modificate; la fel \u015fi leg\u0103turile dintre ele. F\u0103lcile sunt alungite, dentarul n-are ramura ascendent\u0103, cutia cranian\u0103 este globuloas\u0103. Partea cerebral\u0103 a craniului este foarte redus\u0103 \u00een raport cu partea visceral\u0103. Vertebrele nu se articuleaz\u0103 \u00eentre ele prin zigapofize, care sunt foarte scurte ci numai prin discurile intervertebrale, \u015fi coloana vertebral\u0103 este foarte elastic\u0103. La multe forme vertebrele cervicale sunt sudate \u00eentre ele. Coastele sunt foarte curbate. La delfini \u015fi ca\u015falot ele se prind \u00een mod diferit pe vertebre, \u015fi unele \u015fi pe stern, dar la balene coastele nu se prind pe vertebre, cu excp\u0163ia a dou\u0103 perechi. Centura scapular\u0103 este format\u0103 din omopla\u0163i foarte la\u0163i, iar clavicula lipse\u015fte. Humerusul, radiusul \u015fi cubitusul sunt scurte. Scheletul celor cinci degete este format dintr-un num\u0103r variabil de falange, de la 0 p\u00e2n\u0103 la 14. Din centura pelvian\u0103 nu s-au p\u0103strat dec\u00e2t resturi de oase, ascunse printre mu\u015fchi, f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu coloana vertebral\u0103. Scheletul membrelor posterioare a disp\u0103rut complet, numai la balene se g\u0103sesc urme de femur \u015fi tibia.Creierul cetaceelor este voluminos, sferic \u015fi prev\u0103zut cu circumvolu\u0163ii numeroase \u015fi complicate. Creierul unei balene de 19 m c\u00e2nt\u0103re\u015fte 6,5 kg. Totu\u015fi este mic \u00een compara\u0163ie cu greutatea corpului. Organul olfactiv este rudimentar \u015fi centri nervo\u015fi respectivi de asemenea, iar mirosul este slab dezvoltat sau lipse\u015fte. Nasul serve\u015fte numai la respira\u0163ie. Ochii sunt foarte mici \u00een compara\u0163ie cu corpul. Scoica urechilor lipse\u015fte, dar urechea intern\u0103 este bine dezvoltat\u0103 \u015fi por\u0163iunile auditive din creier de asemenea. Cetaceele se orienteaz\u0103 pe baza vibra\u0163iilor transmise de ap\u0103.Tubul digestiv al cetaceelor a suferit \u015fi el modific\u0103ri importante fa\u0163\u0103 de cel al celorlalte mamifere. Merit\u0103 s\u0103 fie relevat\u0103 m\u0103rimea cavit\u0103\u0163ii bucale la balene. Un individ de Balen\u0103-de-Groenlanda, m\u0103sur\u00e2nd 20 m lungime, are o cavitate bucal\u0103 lung\u0103 de 5-6 m \u015fi lat\u0103 de 2,5-3 m, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u00een ea \u00eencape o barc\u0103 de dimensiuni mijlocii, cu echipaj cu tot. Faringele \u015fi esofagul balenelor este \u00eens\u0103 foarte \u00eengust (de 10 cm la o balen\u0103 de 20 m), a\u015fa \u00eenc\u00e2t ele nu pot \u00eenghi\u0163i dec\u00e2t animale mici. \u00cen schimb, un delfin mai mare poate \u00eenghi\u0163i \u00een \u00eentregime un pinguin sau un pui de foc\u0103.Din\u0163i n-au dec\u00e2t delfinii \u015fi ca\u015falotul, numi\u0163i din aceast\u0103 cauz\u0103 odontocete. Balenele, \u00een schimb, sunt lipsite complet de din\u0163i; mugurii dentari ai lor se resorb \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii intrauterine. Odontocetele sunt monofiodonte \u015fi homodonte, \u00eentruc\u00e2t ele r\u0103m\u00e2n cu denti\u0163ia de lapte toat\u0103 via\u0163a, iar din\u0163ii lor sunt mai mult sau mai pu\u0163in uniformi \u015fi inap\u0163i pentru a mesteca hrana. La unele odontocete num\u0103rul din\u0163ilor a crescut p\u00e2n\u0103 la 260, la altele, din contr\u0103, s-a redus, iar din\u0163ii r\u0103ma\u015fi pot fi foarte mici sau, din contr\u0103, foarte mari. Balenele, lipsite complet de din\u0163i, au \u00een gur\u0103 -2-
forma\u0163ii cornoase numite fanoane, crescute pe cerul gurii \u015fi omoloage, probabil, cu crestele palatine de la celelalte mamifere. Fanoanele sunt ni\u015fte pl\u0103ci cornoase triunghiulare, groase \u015fi prev\u0103zute pe marginea lor dinspre limb\u0103 cu filamente cornoase lungi \u015fi dese. Ele at\u00e2rn\u0103 de pe cerul gurii \u015fi sunt a\u015fezate trasversal pe axa corpului \u015fi paralel \u00eentre ele \u00een dou\u0103 serii, constituind \u00eempreun\u0103 cu limba enorm\u0103 un dispozitiv de filtrare. La unele balene fanoanele pot avea o lungime de 3 m \u015fi mai bine, iar num\u0103rul lor este foarte mare. Balaenoptera musculus are mai mult de 400 de fanoane mari \u015fi, printre ele, mai mult de 1000 de fanoane mici.Cetaceele nu mestec\u0103 hrana \u00een gur\u0103 \u015fi, ca o compensa\u0163ie, ele au un stomac complicat, \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 3-14 compartimente, dup\u0103 specii. Cele mai multe din compartimente au pere\u0163i glandulari. Intestinul este de 5-16 ori mai lung dec\u00e2t corpul.C\u0103ile respiratorii \u00eencep cu n\u0103rile deplasate spre centrul capului, \u00eentre ochi, \u015fi sunt complet separate de c\u0103ile digestive, astfel \u00eenc\u00e2t odontocetele pot m\u00e2nca sub ap\u0103 f\u0103r\u0103 ca apa s\u0103 le p\u0103trund\u0103 \u00een pl\u0103m\u00e2ni. Coardele vocale lipsesc. Pl\u0103m\u00e2nii au o structur\u0103 particular\u0103, dar volumul lor relativ nu este mai mare dec\u00e2t cel al animalelor terestre. Expira\u0163ia \u015fi inspira\u0163ia se fac cu ocazia ie\u015firii la suprafa\u0163\u0103. La balene, aerul din pl\u0103m\u00e2ni, \u00eenc\u0103rcat cu vapori de ap\u0103, este aruncat pe n\u0103ri cu presiune \u015fi zgomot \u015fi \u00een \u0163inuturile reci vaporii condensa\u0163i dau aspectul unei f\u00e2nt\u00e2ni arteziene. Unele balene arunc\u0103 vapori de ap\u0103 la o \u00een\u0103l\u0163ime de 4-5 m. Inspira\u0163ia \u00eenc\u0103 se face cu putere \u015fi este u\u015furat\u0103 de slaba articula\u0163ie a coastelor la coloana vertebral\u0103 \u015fi la stern. \u00cen schimb, cetaceele aruncate la \u0163\u0103rm nu-\u015fi pot umfla co\u015ful pieptului \u015fi mor neputincioase. C\u00e2nd \u00eenoat\u0103 lini\u015ftit, cetaceele ies la suprafa\u0163\u0103 pentru a respira la intervale de 1-15 min, dar \u00een caz de pericol pot s\u0103 stea sub ap\u0103 \u015fi 1-2 ore.Cetaceele au uter bicorn \u015fi placent\u0103 difuz\u0103 \u015fi indecidu\u0103. Ele nasc c\u00e2te un singur pui foarte bine dezvoltat. El este al\u0103ptat la dou\u0103 mamele, a\u015fezate pe fa\u0163a ventral\u0103 a femelei, de o parte \u015fi de alta a organelor genitale \u015fi pu\u0163in \u00eenaintea orificiului anal. Fiecare mameleon este \u00eenchis \u00eentr-o pung\u0103 cu deschidere longitudinal\u0103. mamelele sunt prev\u0103zute cu un mu\u015fchi compresor, care \u00eemproa\u015fc\u0103 laptele \u00een gura puiului cu mare putere.Biologia cetaceelor a fost studiat\u0103, \u00eentre al\u0163ii, \u015fi de savantul nostru Emil Racovi\u0163\u0103, cu ocazia c\u0103l\u0103toriei sale la Polul Sud. El a constatat c\u0103 fiecare specie poate fi recunoscut\u0103 \u015fi numai dup\u0103 comportamentul ei particular, dup\u0103 mi\u015fc\u0103ri, dup\u0103 modul de scufundare, dup\u0103 felul \u00een care arunc\u0103 aerul din pl\u0103m\u00e2ni etc. Cetaceele sunt animale sociale, care tr\u0103iesc sau v\u00e2neaz\u0103 \u00een cete de diferite m\u0103rimi.Cetaceele \u00eenoat\u0103 mai ales prin mi\u015fc\u0103ri \u00een plan vertical, datorit\u0103 b\u0103t\u0103ilor cozii \u00een sus \u015fi \u00een jos, \u015fi prin ondula\u0163ii laterale ale corpului, iar c\u00e2rmuirea o \u00eendeplinesc cu membrele anterioare. Viteza pe care o ating unele balene este de 30-36 km pe or\u0103, dar ea nu poate fi men\u0163inut\u0103 dec\u00e2t c\u00e2teva zeci de minute. \u00cen schimb, delfinii urm\u0103resc ore \u015fi zile \u00eentregi nave care \u00eenainteaz\u0103 cu o vitez\u0103 de 27 km pe or\u0103. Delfinii pot s\u0103 \u0163\u00e2\u015fneasc\u0103 din ap\u0103 cu tot corpul \u015fi s\u0103 se scufunde cu mare u\u015furin\u0163\u0103. Pentru a se scufunda la o ad\u00e2ncime mai mare, balenele fac eforturi ce se observ\u0103 \u015fi la suprafa\u0163a apei. \u00cen mod normal, balenele se scufund\u0103 \u00eentre 50-200 m, iar ca\u015falotul poate \u015fi mai ad\u00e2nc. Durata scufund\u0103rii dureaz\u0103 de la 3,5-15 minute p\u00e2n\u0103 la 1-2 ore. Cetaceele pot s\u0103 stea at\u00e2ta timp sub ap\u0103 deoarece bioxidul de carbon acumulat \u00een s\u00e2nge nu excit\u0103 centrul respirator.Hrana cetaceelor este variat\u0103. Cei mai mul\u0163i delfini sunt ihtiofagi, adic\u0103 se hr\u0103nesc cu pe\u015fti. Ei m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi cefalopode \u015fi, ocazional, p\u0103s\u0103ri \u015fi pui de foci. Ca\u015falotul se hr\u0103ne\u015fte de preferin\u0163\u0103 cu cefalopode, dar m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi pe\u015fti. Hrana preferat\u0103 a balenelor sunt crustaceii planctonici, \u00een special creve\u0163ii. Balenele din m\u0103rile nordice consum\u0103, \u00eens\u0103, \u015fi heringi sau al\u0163i pe\u015fti mici precum \u015fi copepode. Pu\u0163ine sunt acelea care se hr\u0103nesc cu crustacei de pe fundul m\u0103rilor.Multe specii de delfini se \u00eent\u00e2lnesc \u00een toate m\u0103rile reci \u015fi calde. C\u00e2teva specii tr\u0103iesc la v\u0103rsarea marilor fluvii \u00een m\u0103rile tropicale. Ca\u015falotul tr\u0103ie\u015fte numai \u00een m\u0103rile temperate \u015fi calde. Balenele sunt r\u0103sp\u00e2ndite mai ales \u00een m\u0103rile reci, \u00eens\u0103 \u00een urm\u0103rirea hranei fac c\u0103l\u0103torii lungi dintr-o emisfer\u0103 \u00een cealalt\u0103.Numeroasele forme actuale de cetacee sunt grupate \u00een dou\u0103 subordine, foarte bine stabilite \u015fi \u00eendep\u0103rtate unul de altul: odontocetele \u015fi misticetele. Ambele deriv\u0103, independent, din cetacee primitive, care au tr\u0103it \u00een prima jum\u0103tate a erei ter\u0163iare, \u00een eocen \u015fi oligocen, \u015fi care sunt cuprinse \u00een subordinul Archaeoceti. Prin scheletul lor, mai ales prin craniu, precum \u015fi prin denti\u0163ie, -3-
arheocetele se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu carnivorele creodonte, din care deriv\u0103 sau cu care au o origine comun\u0103 \u00een forme \u015fi mai vechi, protocreodonte, care, la r\u00e2ndul lor, sunt considerate a fi descendente directe ale pantoterienelor din jurasic.Subordinul Odontocete (Odontoceti) Odontocetele sunt cetacee cu din\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 fanoane. Din\u0163ii sunt simpli \u015fi mai mult sau mai pu\u0163in uniformi. Num\u0103rul lor obi\u015fnuit este de 8-15 \u00eentr-o jum\u0103tate de falc\u0103, dar unele specii n-au \u00een total dec\u00e2t patru sau doi din\u0163i, \u00een schimb la alte specii num\u0103rul lor cre\u015fte \u015fi la delfinul-comun ajunge p\u00e2n\u0103 la 260. Fa\u0163a odontocetelor este mai mult sau mai mult pu\u0163in simetric\u0103. N\u0103rile sunt unite \u00eentr-un singur orificiu extern. Membrele sunt pentadactile. \u00cen frunte au o cocoa\u015f\u0103 de \u0163esut gras. Cecul intestinal lipse\u015fte; nervul olfactiv de asemenea.Odontocetele actuale sunt repartizate \u00een \u015fase familii: Plantanistidae, Delphinidae, Phocaenidae, Delphinapteridae, Ziphiidae \u015fi Physeteridae.Familia plantanistide (Plantanistidae) cuprinde c\u00e2teva specii primitive care tr\u0103iesc \u00een c\u00e2teva fluvii mari din Asia \u015fi America.Familia delfinide (Delphinidae) cuprinde cetacee mari, a c\u0103ror lungime variaz\u0103, de regul\u0103, \u00eentre 1,5 \u015fi 5 m, dar la unele specii ajunge p\u00e2n\u0103 la 9-10 m. Corpul lor fusiform este prev\u0103zut, \u00een general cu o \u00eenot\u0103toare dorsal\u0103 triunghiular\u0103. Capul la unele specii este alungit \u00eentr-un bot \u00een form\u0103 de cioc, iar la altele este scurt \u015fi conic. Din\u0163ii sunt conici \u015fi foarte numero\u015fi. Ei lipsesc de pe intermaxilare. Delfinii sunt r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een toate m\u0103rile, de unde p\u0103trund \u015fi \u00een gurile r\u00e2urilor. Se hr\u0103nesc mai ales cu pe\u015fti, dar \u015fi cu cefalopode, echinoderme \u015fi crustacei.Delphinus delphis, delfinul, are o lungime de 1,5-2,5 m. El tr\u0103ie\u015fte \u00een cete mari \u015fi este r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toate m\u0103rile din emisfera nordic\u0103. \u00cen Marea Neagr\u0103 este comun. Tursiops tursio, delfinul-cu-bot-gros, este mai mare \u015fi mai r\u0103sp\u00e2ndit dec\u00e2t precedentul. \u00cen Marea Neagr\u0103 este rar.Familia focenide (Phocaenidae) cuprinde cetacee cu o lungime de 1,35-2 m, cu o \u00eenot\u0103toare dorsal\u0103 triunghiular\u0103 mic\u0103. Au din\u0163ii numero\u015fi. Phocaena phocaena, porcul-de-mare, este r\u0103sp\u00e2ndit pe l\u00e2ng\u0103 coastele nordice ale Oceanului Atlantic, \u00een Marea Nordului, Marea Baltic\u0103, mai rar \u00een Marea Mediteran\u0103 \u015fi mai numeros \u00een Marea Neagr\u0103.Familia delfinapteride (Delphinapteridae) cuprinde numai dou\u0103 specii, care se caracterizeaz\u0103 prin capul lor rotund \u015fi prin lipsa \u00eenot\u0103toarei dorsale. Delphinapterus leucas, delfinul alb sau beluga, tr\u0103ie\u015fte \u00een Oceanul \u00cenghe\u0163at de Nord \u015fi \u00een nordul Oceanului Atlantic. Monodon monoceros, narvalul, este r\u0103sp\u00e2ndit aproximativ ca \u015fi precedentul. Adultul nu are dec\u00e2t doi din\u0163i \u00een falca superioar\u0103. La femel\u0103 ei nu sparg gingia, iar la mascul, cel st\u00e2ng (rareori ambii) se alunge\u015fte \u015fi se r\u0103suce\u015fte ca un sfredel lung de 2-2,5 m \u015fi \u00eendreptat \u00eenainte. Lungimea corpului f\u0103r\u0103 dinte este de 4-6 m.Familia fizeteride (Physeteridae) cuprinde dou\u0103 specii actuale, dintre care cea mai important\u0103 este Physeter macrocephalus, ca\u015falotul. Circumferin\u0163a corpului este de 9-12 m, iar l\u0103\u0163imea cozii poate atinge 5 m. Greutatea sa poate s\u0103 fie mai mare de 100.000 kg. Pe cap poart\u0103 o cocoa\u015f\u0103 enorm\u0103, terminat\u0103 \u00een partea anterioar\u0103 de sperman\u0163et\u0103. Fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 cocoa\u015f\u0103, gura este situat\u0103 subterminal ventral. \u00cen falca superioar\u0103, din\u0163ii nu sparg gingia, iar \u00een falca inferioar\u0103 exist\u0103 40-54 de din\u0163i conici uniformi. Ca\u015falotul tr\u0103ie\u015fte \u00een cete compuse dintr-un mascul b\u0103tr\u00e2n \u015fi din 20-100 de femele \u015fi tineri \u015fi se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een toate m\u0103rile, dar mai abundent \u00een cele tropicale \u015fi subtropicale. Hrana sa principal\u0103 o formeaz\u0103 cefalopodele. \u00cen afar\u0103 de gr\u0103sime \u015fi de spermante\u0163\u0103, de la ca\u015falot se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 \u015fi ni\u015fte concre\u0163iuni intestinale, din care se extrage ambra, o materie pl\u0103cut mirositoare folosit\u0103 azi \u00een cosmetic\u0103.Familia zifiide (Ziphiidae) cuprinde cetacee cu f\u0103lci alungite, asem\u0103n\u0103toare cu un cioc, de unde le vine \u015fi numele de delfini cu cioc.Subordinul Misticete (Mysticeti) Acest subordin cuprinde balenele; cetacee mari sau uria\u015fe, f\u0103r\u0103 din\u0163i \u015fi cu fanoane. Fa\u0163a lor este simetric\u0103. Cele dou\u0103 n\u0103ri sunt separate \u015fi deplasate \u00een cre\u015ftetul capului. Cecul intestinal este prezent. Balenele sunt cele mai mari mamifere \u015fi totodat\u0103 cele mai mari animale existente. Importan\u0163a lor economic\u0103 este foarte mare ele fiind astfel foarte des v\u00e2nate, din p\u0103cate. Balenele sunt repartizate \u00een trei familii: Eschrichtiidae, Balaenopteridae \u015fi Balaenidae.-4-
Familia balenopteride (Balaenopteridae) cuprinde cetacee a c\u0103ror lungime variaz\u0103 \u00eentre 9 \u015fi 33 m, iar greutatea \u00eentre 10.000 \u015fi 130.000 kg. Ele au o \u00eenot\u0103toare dorsal\u0103 mic\u0103 \u015fi \u00eenot\u0103toare pectorale \u00eenguste \u015fi ascu\u0163ite. Pielea de piept \u015fi o parte din p\u00e2ntece formeaz\u0103 brazde longitudinale numeroase. Fanoanele lor sunt numeroase \u015fi relativ scurte. C\u00e2nd aceste balene \u00ee\u015fi deschid gura mu\u015fchii ventrali se relaxeaz\u0103 \u015fi brazdele se niveleaz\u0103. \u00cen felul acesta, cavitatea bucal\u0103 se m\u0103re\u015fte foarte mult \u015fi apa p\u0103trunde \u00een ea. Apoi balena \u00ee\u015fi \u00eenchide gura \u015fi \u00ee\u015fi contract\u0103 mu\u015fchii ventrali, \u00eenc\u00e2t pielea se br\u0103zdeaz\u0103 din nou \u015fi cavitatea bucal\u0103 se mic\u015foreaz\u0103. \u00cen felul acesta, apa este presat\u0103 afar\u0103 printre fanoane, iar animalele mici oprite de filamentele fanoanelor sunt \u00eenghi\u0163ite. Balenopteridele fac c\u0103l\u0103torii regulate \u015fi lungi.Balaenoptera musculus, balena-albastr\u0103-mare, cea mai mare dintre toate balenele, poate atinge o lungime de 25-33 m \u015fi o greutate 130.000 kg. \u00cen timpul verii tr\u0103ie\u015fte \u00een m\u0103rile antarctice, iar \u00een timpul iernii c\u0103l\u0103tore\u015fte spre ecuator, \u00een Oceanul Atlantic \u015fi Oceanul Pacific. Balaenoptera physalus, Balena-br\u0103zdat\u0103-comun\u0103, atinge lungimea de 18,5-25 m. Are aceea\u015fi r\u0103sp\u00e2ndire ca \u015fi precedenta, dar pu\u0163in mai larg\u0103. Familia balenide (Balaenidae) cuprinde balene, \u00een general, lipsite de \u00eenot\u0103toare dorsal\u0103 \u015fi de brazde ventrale longitudinale. \u00cenot\u0103toarele pectorale sunt scurte \u015fi late. Falca superioar\u0103 este puternic arcuit\u0103 \u015fi \u00eendep\u0103rtat\u0103 de falca inferioar\u0103, iar distan\u0163a dintre ele este ocupat\u0103 pe cele dou\u0103 laturi de fanoanele lungi \u015fi \u00eenguste, prinse pe cerul gurii. Falca inferioar\u0103 este ca o lingur\u0103 enorm\u0103, cu care, atunci c\u00e2nd gura este deschis\u0103, balena soarbe apa. Aceasta se scurge apoi pe laturile gurii printre fanoane, iar animalele mici \u00eencurcate printre filamentele fanoanelor sunt \u00eempinse de limba musculoas\u0103 spre faringe. Balaena mysticetus, balena-de-Groenlanda, are o lungime de 15-21 m, rareori 24 m.Despre aceste minunate animale cred c\u0103 fiecare dintre noi a auzit foarte multe lucruri interesante: \u015ftiri senza\u0163ionale, legende despre delfini, filme cu Flipper, sau cu orice alt delfin, salv\u00e2nd vie\u0163i omene\u015fti. Adev\u0103rul este c\u0103 aceste minunate mamifere ne-au fascinat \u00eenc\u0103 din antichitate cu bun\u0103tatea \u015fi inteligen\u0163a lor.C\u0103l\u0103torind spre \u00eendep\u0103rtatele \u0163\u0103rmuri ale Insulei Somerset, \u00een nordul Canadei, ne \u00eendrept\u0103m spre unul dintre locurile preferate de una din speciile de cetacee. Sf\u00e2r\u015fitul lui septembrie aducea odat\u0103 cu ultimele raze de soare o str\u0103lucire fantastic\u0103 a imenselor t\u0103r\u00e2muri \u00eenghe\u0163ate. Brusc, se vede \u00eenaint\u00e2nd un \u00eentreg \u201cc\u00e2mp de ghea\u0163\u0103\u201d. Cum, f\u0103r\u0103 s\u0103 bat\u0103 v\u00e2ntul? Nu, nu sunt blocuri de ghea\u0163\u0103, ci spin\u0103rile a 1700 de balene albe sau, cum mai sunt cunoscute, balene Beluga.\u00cenainteaz\u0103 alc\u0103tuind un fel de cor, ciripind asemenea canarilor. \u00cen apele lini\u015ftite, balenele v\u00e2neaz\u0103 raci \u015fi cambule. E adev\u0103rat c\u0103 ele se pot scufunda p\u00e2n\u0103 la 600 m ad\u00e2ncime, \u00eens\u0103 la ap\u0103 mic\u0103 via\u0163a este mult mai u\u015foar\u0103. Numai dac\u0103 n-ar veni refluxul! Apa se retrage brusc, uneori scade p\u00e2n\u0103 la \u015fapte metri. Majoritatea balenelor reu\u015fesc s\u0103 ajung\u0103 la timp \u00een zonele de ad\u00e2ncime, \u00eens\u0103 cele mai pu\u0163in prompte sunt nevoite s\u0103 stea ore \u00een \u015fir \u00een b\u0103l\u0163i, \u00eentinse pe bancuri de nisip, \u00een a\u015fteptarea fluxului care s\u0103 le redea vigoarea. Pe uscat ele stau nemi\u015fcate, f\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 nici un sunet, asemeni unor ghe\u0163ari, pentru a nu-\u015fi tr\u0103da prezen\u0163a. Du\u015fmanii lor, vigilen\u0163ii ur\u015fi polari, sunt \u00eentotdeauna la p\u00e2nd\u0103.Cu rechinii \u015fi cu delfinii, balena alb\u0103 se joac\u0103 cu mare pl\u0103cere de-a \u015foarecele \u015fi pisica. Rechinul polar este un monstru care atinge p\u00e2n\u0103 la 4 m lungime \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een zonele arctice. \u00cen timpul jocului, balena se scufund\u0103 uneori p\u00e2n\u0103 la 2 km sub c\u00e2te un banc de ghea\u0163\u0103. C\u00e2nd este nevoit\u0103 s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u0163\u0103 ca s\u0103 respire se folose\u015fte de \u201csp\u0103rg\u0103torul \u201d de ghea\u0163\u0103: ea are de-a lungul spin\u0103rii un fel de spad\u0103. Se \u00eencovoaie, apoi \u00eempinge cu toat\u0103 puterea \u00een sus, sp\u0103rg\u00e2nd 7 m de ghea\u0163\u0103 cu u\u015furin\u0163a cu care ar sparge o coaj\u0103 de ou. Uria\u015ful de 5,5 m \u00eei place la nebunie s\u0103 se joace: se scufund\u0103 ad\u00e2nc \u015fi sufl\u0103 spre suprafa\u0163\u0103 bule de aer asemenea unor rotocoale de fum. Apoi urm\u0103re\u015fte cu v\u0103dit\u0103 pl\u0103cere cum se ridic\u0103 bulele \u015fi devin tot mai mari. \u00cen final, inspir\u0103 perlele de parc\u0103 ar savura ap\u0103 mineral\u0103. \u015ei totul dintr-o fantastic\u0103 bucurie a jocului. \u00cen timpul nop\u0163ii polare, la minus 50 de grade, se poate urm\u0103ri \u00een lumina difuz\u0103 cum ies la suprafa\u0163\u0103 balenele \u015fi dau drumul aerului re\u0163inut asemenea unor f\u00e2nt\u00e2ni arteziene. Apa condensat\u0103 \u00eenghea\u0163\u0103 pe loc \u015fi cade trosnind \u00een rafale de grindin\u0103. Balenelor pare s\u0103 le plac\u0103 \u00een mod deosebit acest joc. Dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne mai mult\u0103 vreme la suprafa\u0163\u0103, deasupra capului balenei se formeaz\u0103 un glob de ghea\u0163\u0103 ca o cupol\u0103 cosmic\u0103.-5-
C\u00e2nd se apropie iarna, balenele albe pornesc \u00een c\u0103l\u0103torie. Se adun\u0103 c\u00e2te 20.000 mii \u015fi p\u0103r\u0103sesc malurile insulelor nord-americane \u015fi ale Golfului Hudson, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre est, p\u00e2n\u0103 pe \u0163\u0103rmul Groenlandei, apoi, urm\u00e2nd cursul ghe\u0163arilor, \u00een continuare, spre sud. \u00cenceputul urm\u0103toarei prim\u0103veri le va reg\u0103si pe balene \u00een regiunile \u00eenghe\u0163ate at\u00e2t de \u00eendr\u0103gite de acestea. Viteza lor de deplasare poate fi observat\u0103. Ele \u00eenoat\u0103 \u00eentr-un ritm de aproximativ 100 km pe zi. Un imens strat de gr\u0103sime le protejeaz\u0103 perfect \u00eempotriva frigului. La animalele mai b\u0103tr\u00e2ne acest strat este at\u00e2t de gros \u00eenc\u00e2t capul le iese dintre cutele de gr\u0103sime ca dintr-un guler de blan\u0103.C\u00e2t despre delfini, ace\u015fti juc\u0103u\u015fi \u00eent\u0103tori ai m\u0103rilor, de\u015fi sunt foarte prieteno\u015fi cu omul, \u00eentre ei duc un r\u0103zboi continuu. Printre delfini domne\u015fte o lips\u0103 acut\u0103 de femele dispuse s\u0103 \u00eentemeieze o familie. Femela delfin na\u015fte o dat\u0103 la partu-cinci ani c\u00e2te un pui, mai des nu este \u201cdispus\u0103\u201d. Aceasta este cauza pentru care masculii aproape c\u0103 se r\u0103zboiesc pentru cele c\u00e2teva \u201cdoamne\u201d interesate. \u015ei atunci nu-i de mirare ca un grup de delfini care are o femel\u0103 dispus\u0103 a se \u00eemperechea s\u0103 fie mereu preg\u0103tit pentru atacurile unor grupuri rivale. Masculii se adun\u0103 de multe ori \u00een forma\u0163ie de c\u00e2te trei-patru \u015fi pornesc la atac \u00eempotriva unui grup vecin, care posed\u0103 o \u201cdoamn\u0103\u201d \u2013 o lupt\u0103 pe mare, cu mu\u015fc\u0103turi, lovituri cu capul \u015fi cu \u00eenot\u0103toarele. Dac\u0103 adversarii sunt aproximativ la fel de puternici \u015fi victoria nu se \u00eentrevede de nici o parte, atacan\u0163ii aduc ajutoare. Un lucru foarte simplu, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 majoritatea delfinilor sunt \u00een c\u0103utarea unei femele. Apoi se s\u0103rb\u0103tore\u015fte victoria cu s\u0103rituri spectaculoase \u015fi mireasa este salvat\u0103 prin b\u0103t\u0103i prietenoase din \u00eenot\u0103toare. \u00cen cazul \u00een care se \u00eempotrive\u015fte, b\u0103t\u0103ile pot deveni mai pu\u0163in prietenoase. Sindicatul delfinilor-gangsteri func\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103 doar sporadic. \u00cen lupta pentru r\u0103pirea femelelor, alia\u0163ii de azi pot fi m\u00e2ine adversari. \u00cens\u0103 pe c\u00e2t de r\u0103zboinici sunt delfinii \u00eentre ei, pe at\u00e2t de prieteno\u015fi sunt cu oamenii. Mereu apare c\u00e2te o \u015ftire despre oameni salva\u0163i de la \u00eenec de c\u0103tre delfini. \u00cen Shark Bay, plaj\u0103 din vestul Australiei, turi\u015ftii se pot juca zilnic cu delfinii, care se las\u0103 hr\u0103ni\u0163i, m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i \u015fi uneori chiar \u015fi c\u0103l\u0103ri\u0163i de copii. Cert este c\u0103 delfinii au salvat, de-a lungul timpului, marinari naufragia\u0163i \u00een Florida, pescari ucrainieni \u00een Marea Neagr\u0103, \u00eenot\u0103tori de performan\u0163\u0103 \u00een apele Sco\u0163iei, un pasager c\u0103zut peste bord \u00een Golful Suez, ba chiar \u015fi pescari japonezi-de\u015fi tocmai ace\u015ftia prind \u015fi omoar\u0103 delfini.L\u00e2ng\u0103 San Francisco, s-a \u00eenregistrat un caz \u00een care delfinii au salvat un leu de mare atacat de un rechin: ingenio\u015fii delfini au tulburat nisipul de pe fundul apei \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t rechinul n-a mai putut vedea nimic. Salvatorii, \u00een schimb, s-au orientat cu ajutorul radarului lor, bazat pe ultrasunete, lovindu-l apoi \u00een branhii pe rechinul dezorientat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta a murit. De ce sunt delfinii du\u015fmanii rechinilor? De ce oamenii iubesc delfinii? Exist\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 mistic\u0103 \u00eentre om \u015fi delfin? Sau ceea ce ne atrage este doar z\u00e2mbetul simpatic al mamiferului marin, pus mereu pe \u015fotii? \u015ei totu\u015fi, delfinii sunt fiin\u0163e mereu prietenoase \u015fi puse pe glume. \u00cen delfinariul Port Elisabeth din Africa de Sud, delfinul bebelu\u015f Dolly a descoperit \u00een spatele unui perete de sticl\u0103 un vizitator al delfinariului care fuma un trabuc. \u00cendat\u0103 i s-a f\u0103cut micului delfin poft\u0103 s\u0103 fumeze. Dar cum? \u015ei-a luat de la mama sa o gur\u0103 de lapte pe care l-a suflat apoi sub ap\u0103 ca pe un nor de fum \u00eenspre peretele de sticl\u0103. La Institutul Oceanografic din Hawaii, unul dintre delfini a fost \u00eenv\u0103\u0163at de c\u0103tre dresoarea sa s\u0103 inventeze singur numerele de circ. \u00centr-una din zile, delfinul a invitat-o pe dresoare s\u0103 sar\u0103 \u00een ap\u0103 \u015fi i-a aruncat o minge pe care ea trebuia s\u0103 o balanseze frumos, \u00eentocmai cum fac delfinii. Dup\u0103 ce dresoarei i-a reu\u015fit figura, delfinul i-a scuipat un pe\u015fte \u00een fa\u0163\u0103-un premiu care-l p\u0103strase special \u00een scopul dresurii de oameni.Toate acestea duc la concluzia c\u0103 delfinii posed\u0103 o inteligen\u0163\u0103 uimitoare. Iar fa\u0163\u0103 de acest lucru trebuie s\u0103 avem un mare respect. C\u0103ci, pe de alt\u0103 parte, \u00een str\u0103daniile lor de a \u00een\u0163elege limbajul delfinilor, oamenii nu s-au dovedit extrem de iste\u0163i.
Bibliografie: Pop Victor \u201cZoologia vertebratelor II\u201d<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cetaceele – adic\u0103 delfinii, ca\u015falotul \u015fi balenele \u2013 sunt mamifere mari sau uria\u015fe, permanent acvatice, adaptate la via\u0163a m\u0103rii. Aceast\u0103 adaptare este at\u00e2t de evoluat\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00eentreaga lor structur\u0103 a suferit modific\u0103ri ad\u00e2nci \u015fi forma lor extern\u0103 se asem\u0103n\u0103 cu pe\u015ftii \u015fi nu cu celelalte mamifere. Corpul lor este fusiform. Capul, mai mult sau mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108822"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108822\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}