{"id":108820,"date":"2018-02-13T03:46:00","date_gmt":"2018-02-13T03:46:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:47:00","modified_gmt":"2023-01-08T10:47:00","slug":"originea-si-evolutia-omului-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/originea-si-evolutia-omului-3\/","title":{"rendered":"Originea \u015fi evolu\u0163ia omului"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Problema omului s-a cerut cu insisten\u0163\u0103 s\u0103 fie rezolvat\u0103 timp de milenii. Conform legendei biblice, omul a fost creat din \u201clut ro\u015fu\u201d de c\u0103tre for\u0163a divin\u0103 prin insuflarea \u201cspiritului nemuritor\u201d. \u00cen antichitate, existau \u015fi concep\u0163ii ale originii omului din structuri materiale. De exemplu, Lucre\u0163ius sus\u0163inea c\u0103 oamenii au ap\u0103rut nemijlocit din p\u0103m\u00e2nt, care avea o fertilitate \u00eenalt\u0103. Concep\u0163ii similare aveau Anaximandru \u015fi Empidocle.
Savantul enciclopedist Aristotel, studiind corpul omenesc, l-a inclus pe om \u00een sistemul regnului animal, determin\u00e2ndu-l ca \u201czoon politicon\u201d.O dat\u0103 cu descoperirea analogiei dintre structura corpului omului \u015fi maimu\u0163ei de c\u0103tre C.Galenus (medic \u015fi anatomist roman) \u015fi cu descrierile minu\u0163ioase ale cimpanzeului de c\u0103tre anatomistul englez E.Tyson (1696), a fost posibil\u0103 clasificarea omului \u00een cadrul regnului animal.Ch.Linn\u00e9 clasific\u0103 omul al\u0103turi de maimu\u0163ele antropomorfe, rezerv\u00e2ndu-i un gen aparte \u2013 genul Homo cu specia Homo sapiens (Omul \u00een\u0163elept).Ceva mai t\u00e2rziu, J.B.Lamarck \u015fi Ch.Darwin sus\u0163ineau c\u0103 omul s-a dezvoltat de la maimu\u0163\u0103, absolutiz\u00e2nd importan\u0163a factorilor biologici.POZI\u0162IA OMULUI \u00ceN LUMEA ANIMAL\u0102Omul este o parte component\u0103 a naturii, av\u00e2nd leg\u0103turi de rudenie \u00een fond cu toate organismele vii (universalitatea codului genetic, structura celular\u0103, compozi\u0163ia chimic\u0103, c\u0103ile metabolice principale etc.).Asupra originii animale a omului indic\u0103 \u015fi o serie de particularit\u0103\u0163i de structur\u0103 \u015fi comportament cum ar fi: prezen\u0163a membrelor pentadactile, existen\u0163a a peste o sut\u0103 de organe rudimentare, apari\u0163ia atavismelor, grupele sanguine asem\u0103n\u0103toare, prezen\u0163a parazi\u0163ilor comuni etc. Cu unele animale el se aseam\u0103n\u0103 mai pu\u0163in, cu altele (maimu\u0163ele antropoide) \u2013 mai mult. Bine\u00een\u0163eles, datorit\u0103 ac\u0163iunii factorilor sociali, oamenii \u00een acela\u015fi timp se deosebesc esen\u0163ial de animale. Ei, de exemplu, posed\u0103 vorbirea articulat\u0103, g\u00e2ndirea abstract\u0103, posibilitatea confec\u0163ion\u0103rii uneltelor de munc\u0103 etc.
Omul ocup\u0103 \u00een regnul animal urm\u0103toarea pozi\u0163ie sistematic\u0103:regnul \u2013 Animaliasubregnul \u2013 Metazoa (animale pluricelulare)\u00eencreng\u0103tura \u2013 Chordata (animale cu coard\u0103)sub\u00e2ncreng\u0103tura \u2013 Vertebrata (animale cu coloan\u0103 vertebral\u0103)supraclasa \u2013 Tetrapoda (animale cu patru membre)grupul \u2013 Amniota (embrionul are anexe embrionare)clasa \u2013 Mammalia (\u00ee\u015fi hr\u0103nesc puii cu lapte)subclasa \u2013 Eutheria (mamifere placentare)ordinul \u2013 Primates (degetul mare opozabil, unghii \u00een loc de gheare, encefalul foarte dezvoltat)subordinul \u2013 Anthropoideae (maimu\u0163ele)sec\u0163ia \u2013 Catharina (maimu\u0163e cu septul nazal \u00eengust)suprafamilia \u2013 Anthropomorpha (maimu\u0163ele cele mai apropiate de om (pongidele)familia \u2013 Hominidae (oamenii)genul \u2013 Homo (omul)specia \u2013 Homo sapiens (omul \u00een\u0163elept).ANTROPOGENEZA \u015eI FOR\u0162ELE EI MOTRICEPrin antropogenez\u0103 (din gr. \u201danthropos\u201d \u2013 om; \u201cgenesis\u201d – na\u015ftere) se \u00een\u0163elege procesul apari\u0163iei \u015fi dezvolt\u0103rii omului. C\u00e2t prive\u015fte originea omului, exist\u0103 diferite concep\u0163ii \u015fi teorii (crea\u0163ionist\u0103, a evolu\u0163iei biologice, a evolu\u0163iei sociale) .Evolu\u0163ia uman\u0103 esen\u0163ial se deosebe\u015fte de celelalte linii evolutive. Asupra intensit\u0103\u0163ii antropogenezei influen\u0163eaz\u0103 at\u00e2t factorii biologici (organici), c\u00e2t \u015fi cei sociali (culturali).Ca factori biologici ai antropogenezei pot fi men\u0163iona\u0163i:1. Ereditatea \u2013 asigur\u0103 p\u0103strarea caracterelor ereditare \u015fi transmiterea lor urma\u015filor \u00een cadrul reproducerii sexuale (ereditatea determin\u0103 existen\u0163a omului ca specie); 2. Variabilitatea \u2013 asigur\u0103 c\u0103p\u0103tarea de noi caractere \u00een cadrul existen\u0163ei omului \u00een anumite condi\u0163ii de trai (variabilitatea determin\u0103 adaptarea organismului uman la factorii mediului (temperatur\u0103, umiditate, tipul de hran\u0103 etc.); 3. Selec\u0163ia natural\u0103 \u2013 asigur\u0103 alegerea celor mai adapta\u0163i oameni sub ac\u0163iunea factorilor selectivi naturali (selec\u0163ia natural\u0103 la om poate fi individual\u0103, de grup, demic\u0103 (prin dem se \u00een\u0163elege o grup\u0103 izolat\u0103 de indivizi \u00eentre care se instaleaz\u0103 panmixia \u2013 \u00eencruci\u015farea liber\u0103); 4. Lupta pentru existen\u0163\u0103 \u2013 asigur\u0103 supravie\u0163uirea celui mai apt \u00een condi\u0163iile de concuren\u0163\u0103 (lupta pentru existen\u0163\u0103 poate avea loc at\u00e2t \u00eentre indivizii unei popula\u0163ii umane, c\u00e2t \u015fi \u00eentre om \u015fi alte specii de plante \u015fi animale. Omul, de asemenea \u201clupt\u0103\u201d cu factorii climaterici, care \u00een multe cazuri pot determina \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a lui. Lupta pentru existen\u0163\u0103 poate avea un caracter relativ, fiind \u00eenlocuit\u0103 cu competi\u0163ia); 5. Selec\u0163ia sexual\u0103 \u2013 asigur\u0103 p\u0103strarea dimorfismului sexual \u00een cadrul popula\u0163iei umane (selec\u0163ia sexual\u0103 cap\u0103t\u0103 o deosebit\u0103 valoare pentru acele popula\u0163ii \u00een care este dereglat raportul de sexe (1:1)); 6. Exerci\u0163iul \u2013 asigur\u0103 dezvoltarea (sau reducerea) anumitor organe care ofer\u0103 un avantaj persoanelor ce le posed\u0103; 7. \u00cenmul\u0163irea \u2013 asigur\u0103 transmiterea caracterelor urma\u015filor \u015fi c\u0103p\u0103tarea de noi caractere ca rezultat al noilor combin\u0103ri de gene.Ca factori sociali pot fi men\u0163iona\u0163i:1. Munca sau capacitatea de a produce unelte de munc\u0103 \u2013 asigur\u0103 perfec\u0163ionarea continu\u0103 a omului (F.Enghels \u00een lucrarea sa \u201cRolul muncii \u00een procesul de transformare a maimu\u0163ei \u00een om\u201d afirm\u0103: \u201cMunca este izvorul oric\u0103rei avu\u0163ii \u2026 \u00eentr-un anumit sens, trebuie s\u0103 spunem c\u0103 ea l-a creat pe om \u00eensu\u015fi\u201d); 2. Organizarea social\u0103 \u2013 asigur\u0103 supravie\u0163uirea oamenilor \u00een condi\u0163ii nefavorabile, precum \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea lor de avu\u0163ia societ\u0103\u0163ii (Enghels afirm\u0103 despre via\u0163a \u00een colectiv: \u201cinstinctul social a fost una dintre p\u00e2rghiile cele mai importante ale descinderii omului din maimu\u0163\u0103\u201d); 3. Limbajul articulat \u2013 asigur\u0103 comunicarea \u00eentre membrii popula\u0163iei \u015fi schimbul de experien\u0163\u0103; 4. Con\u015ftiin\u0163a \u2013 reprezint\u0103 rezultatul unei lungi evolu\u0163ii \u00een decursul c\u0103reia se formeaz\u0103 pe baza propriet\u0103\u0163ii de reflectare a materiei mai \u00eent\u00e2i sensibilitatea elementar\u0103 a fiin\u0163elor celor mai simple, apoi activitatea nervoas\u0103 superioar\u0103 a animalelor, culmin\u00e2nd cu g\u00e2ndirea uman\u0103. Con\u015ftiin\u0163a uman\u0103 este forma superioar\u0103 de reflectare \u00een sistemul nervos uman al realit\u0103\u0163ii \u00eenconjur\u0103toare.Factorii biologici \u015fi sociali se completeaz\u0103 reciproc, fiind interdependen\u0163i. De exemplu, m\u0103rirea volumului creierului la om a impus schimb\u0103ri \u00een diametrul c\u0103ilor f\u0103tului, l\u0103rgirea bazinului la femei \u015fi pierderea capacit\u0103\u0163ii lor de alergare. Ca rezultat, a crescut responsabilitatea societ\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de femei \u015fi copii.Apari\u0163ia graiului articulat a provocat modific\u0103ri \u00een pozi\u0163ia corpului \u015fi structura maxilarelor, a atras cobor\u00e2rea laringelui \u015fi reorganizarea coardelor vocale.\u00cen concluzie, omul este o fiin\u0163\u0103 biosocial\u0103, fiind dependent\u0103 at\u00e2t de factorii biologici, c\u00e2t \u015fi de cei sociali. Ast\u0103zi evolu\u0163ia speciei Homo are un curs stabilizator, evolu\u0163ia fizic\u0103 fiind \u00een linii mari \u00eencheiat\u0103, dar mai este \u00eenc\u0103 posibil\u0103 evolu\u0163ia pe plan social, economic \u015fi cultural, cu accentuarea ac\u0163iunilor sale inteligente \u015fi ie\u015firea progresiv\u0103 de sub imperiul instinctelor \u015fi emo\u0163iilor sexuale, cu o cre\u015ftere marcant\u0103 a ra\u0163ionalului \u00een toate demersurile sale. C\u0102ILE POSIBILE ALE EVOLU\u0162IEI OMULUIPotrivit teoriilor evolutive, pongidele \u015fi homenidele provin dintr-un str\u0103mo\u015f \u2013 Propliopithecus, ap\u0103rut \u00een urm\u0103 cu circa 30 mln de ani (fig.1).<\/p>\n

Din homenide au ap\u0103rut ramuri cu o evolu\u0163ie nereu\u015fit\u0103: ramapitecii, gigantopitecii \u015fi australopitecii, care au tr\u0103it \u00een urm\u0103 cu 1,5-5 mln de ani \u00een Africa; pitecantropii, care au tr\u0103it \u00een urm\u0103 cu 550 mii de ani \u00een Africa \u015fi sud-estul Asiei; neandertalienii, care au tr\u0103it \u00een urm\u0103 cu 30-40 mii de ani.Gigantopitecii atingeau o talie de peste 2 m, aveau din\u0163i molari enormi (de 2 ori mai mari dec\u00e2t la goril\u0103 \u015fi de 6 ori mai mari dec\u00e2t la om). Au tr\u0103it \u00een China \u015fi Indonezia \u015fi erau contemporani cu australopitecii din Africa. Ei aveau o sta\u0163iune biped\u0103 \u015fi dup\u0103 pozi\u0163ia sistematic\u0103 se aflau aproape de driopiteci.Gigantopitecii se scot o ramur\u0103 oarb\u0103 \u00een evolu\u0163ia homenidelor. De la aceast\u0103 form\u0103 ne-au r\u0103mas doar unele fragmente fosile (din\u0163i, oase lungi, fragmente de mandibul\u0103).Ramapitecii au fost descoperi\u0163i \u00een India, Asia Central\u0103, China \u015fi Europa. Au tr\u0103it \u00een miocenul superior (10-15 milioane de ani \u00een urm\u0103) \u015fi aveau din\u0163ii incesivi \u015fi canini relativ redu\u015fi, arcul dentar paraboloid (ca la om). Se presupune c\u0103 ramapitecii foloseau obiectele naturale drept unelte. Din aceste considerente ei sunt privi\u0163i ca o form\u0103 de trecere c\u0103tre om.Australopitecii au tr\u0103it \u00een pliocen acum 6-1 milioane de ani \u00een urm\u0103. Ei au fost descoperi\u0163i de Dart \u00een 1925 \u00een Africa de Sud. Mai apoi, gra\u0163ie familiei de antropologi Leakey (L.S.B.Leakey, Mary Leakey, Richard Leakey) \u015fi A.C.Wolker ei au fost descoperi\u0163i \u015fi \u00een Africa Central\u0103 (Tanzania, Etiopia).Australopitecii de tip grasil aveau o talie mic\u0103 (120-140 cm) \u015fi c\u00e2nt\u0103reau circa 25 kg, iar cei de tip masiv aveau 160-165 cm \u015fi c\u00e2nt\u0103reau circa 40-50 kg. Membrele inferioare erau mai lungi dec\u00e2t la pongine, dar mai scurte dec\u00e2t la omul actual. Posedau mersul biped, dar sta\u0163iunea vertical\u0103 nu era perfect\u0103. Structura din\u0163ilor era asem\u0103n\u0103toare cu cea uman\u0103. Capacitatea cranian\u0103 este estimat\u0103 la 450-600 cm3, fiind pu\u0163in superioar\u0103 fa\u0163\u0103 de cea a gorilei. Australopitecii erau animale de savan\u0103, locuiau \u00een pe\u015fteri sau \u00een apropierea cursurilor de ap\u0103, erau vegetarieni sau omnivori, hr\u0103nindu-se \u015fi cu carne. Ei puteau forma cete.Australopitecii, ca \u015fi formele men\u0163ionate mai sus, sunt privi\u0163i ca ni\u015fte tentative nereu\u015fite de umanizare. Dup\u0103 antropologul Keith drept criteriu de umanizare poate servi capacitatea cranian\u0103. Dup\u0103 el formele care au o capacitate cranian\u0103 sub 800 cm3 ar fi maimu\u0163e, iar formele cu o capacitate cranian\u0103 peste 800 cm3 ar fi oameni.\u00cens\u0103 capacitatea cranian\u0103 nu poate fi un criteriu absolut, deoarece ea trebuie raportat\u0103 \u00eentotdeauna la m\u0103rimea corpului. Darwin, de exemplu, afirma c\u0103 inteligen\u0163a nu se poate m\u0103sura \u00een cm3.Un alt antropolog, cum ar fi Herber, consider\u0103 drept criteriu de umanizare capacitatea confec\u0163ion\u0103rii uneltelor de munc\u0103. Acest criteriu a fost recunoscut de \u015ftiin\u0163a modern\u0103, care sus\u0163ine c\u0103 etapa uman\u0103 \u00een evolu\u0163ia omului \u00eencepe odat\u0103 cu producerea uneltelor de munc\u0103 \u015fi cuprinde arheantropii, paleantropii \u015fi neantropii.Arheantropii sunt oamenii cei mai vechi \u015fi reprezint\u0103 ni\u015fte forme de tranzi\u0163ie filetic\u0103 \u00eentre primatele subumane \u015fi om.Homo erectus habilis (\u201comul abil\u201d) reprezint\u0103 un arheantrop timpuriu. El avea o greutate de circa 40 kg, un mers biped, m\u00e2ini mobile \u015fi mi\u015fc\u0103ri diferen\u0163iate. Capacitatea cranian\u0103 atingea 680 cm3.Homo erectus habilis a f\u0103urit industria \u201cde prond\u201d (folosea pietrele de pe malul apelor ca unelte). Se presupune c\u0103 a produs \u015fi unelte de piatr\u0103 cioplit\u0103 (\u201ccultura Kaufen\u201d). Cuno\u015ftea \u015fi producea focul.Homo erectus erectus (\u201cpiticantropul\u201d) a tr\u0103it cu circa 1,3 milioane \u2013 400.000 de ani \u00een urm\u0103. A fost descoperit \u00een 1891 de c\u0103tre E.Dubois pe insula Jawa (Indonezia), iar mai apoi \u015fi \u00een sud-estul Asiei \u015fi \u00een Africa. Avea sta\u0163iune erect\u0103, o capacitate cranian\u0103 de 860 cm3 \u2013 1225 cm3. Utilizau unelte de piatr\u0103 slab cioplit\u0103.Homo erectus pekinesis (\u201csinatropul\u201d) a fost descoperit \u00een 1921 la Ciu-ku-tien (China) \u015fi studiat de F.Weidenreich. Se socoate mai evoluat ca pitecantropul. El avea o capacitate cranian\u0103 de circa 1075 cm3. Tr\u0103ia \u00een pe\u015fteri, cuno\u015ftea \u015fi folosea focul pentru prepararea hranei.Homo erectus heidelbergensis (\u201comul Heidelberg\u201d) a fost descoperit \u00een 1907, l\u00e2ng\u0103 Heidelberg (Germania). Se deosebe\u015fte de ceilal\u0163i arheantropi printr-o dezvoltare superioar\u0103 a mandibulei. Homo erectus paleohungaricus (\u201comul ungur\u201d) a fost descoperit \u00een Ungaria. Spre deosebire de arheantropii men\u0163iona\u0163i aceast\u0103 form\u0103 fosil\u0103 se presupune c\u0103 avea o capacitate cranian\u0103 de circa 1400 cm3.Se presupune c\u0103 arhiantropii men\u0163iona\u0163i mai sus reprezint\u0103 ni\u015fte ramuri oarbe \u00een evolu\u0163ia omului actual. \u00cen acela\u015fi timp antropologii sus\u0163in c\u0103 anume de la arheantropi au evoluat paleantropii, reprezentantul principal al c\u0103rora este Homo neanderthalensis (\u201comul de Neanderthal\u201d).Neandertalienii au ap\u0103rut cu circa 600.000 de ani \u00een urm\u0103 \u015fi au tr\u0103it \u00een Europa, Asia, Africa. A fost descoperit \u00een 1856 l\u00e2ng\u0103 Dusseldorf. Ei aveau talia de 1,5 m, iar capacitatea cutiei craniene atingea 1600 cm3. Neandertalienii se hr\u0103neau ca animale mari, practicau v\u00e2natul, se \u00eembr\u0103cau \u00een piei de animale, vie\u0163uiau \u00een colectivit\u0103\u0163i. Se ad\u0103posteau \u00een pe\u015fteri, unde \u00eentre\u0163ineau focul. Ei au creat cultura pietrei cioplite a paleoliticului.Neantropii au ap\u0103rut acum circa 250.000 de ani \u00een urm\u0103. Ei s-au desprins din paleantropi \u015fi au fost caracteristici pleistocenului superior. Reprezentantul tipic al neantropilor este Homo sapiens fossilis cu trei rase europene (tipul de Cro-Magnon, tipul de Chancelade (asem\u0103n\u0103tor eschimo\u015filor) \u015fi tipul de la Combe-Chapelle (protomediteranean)).Omul de Cro-Magnon a fost descoperit \u00een 1868 \u00een pe\u015ftera Cro-Magnon (Fran\u0163a), din care s-au g\u0103sit 5 schelete. Aveau \u00een\u0103l\u0163imea de 180 cm, craniul cu o capacitate de circa 1500 cm3. El avea tr\u0103s\u0103turile fizice ale omului actual. La el a ap\u0103rut graiul articulat \u015fi arta.Urma\u015ful direct al omului fosil (Homo sapiens fossilis) este omul actual contemporan (Homo sapiens recens).\u00cen ce prive\u015fte centrele de origine ale omului, se polarizeaz\u0103 dou\u0103 concep\u0163ii:1. Concep\u0163ia monocentric\u0103, care sus\u0163ine c\u0103 omenirea \u015fi-a avut leag\u0103nul \u00eentr-o singur\u0103 regiune geografic\u0103 (Africa Central\u0103), de unde mai apoi a evoluat prin Asia (centrul secundar) pe restul P\u0103m\u00e2ntului; 2. Concep\u0163ia policentric\u0103 sus\u0163ine c\u0103 omenirea a ap\u0103rut \u00een diferite regiuni geografice. Concep\u0163ia monocentric\u0103 a umaniz\u0103rii este adeverit\u0103 de datele paleontologice ce \u0163in de toate treptele umaniz\u0103rii (arheantropii, paleantropii, neantropii), \u00een schimb nu explic\u0103 existen\u0163a a diferite civiliza\u0163ii dezvoltate. TEORIILE PRINCIPALE DESPRE
ORIGINEA OMULUIOriginea \u015fi evolu\u0163ia omului este explicat\u0103 de diferite teorii, unele din care sunt men\u0163ionate mai jos:Rasismul (J.A.Gobineau, 1853) \u2013 presupune superioritatea unei rase asupra alteia (indiferent de ras\u0103).Social-darwinismul (Ch.Darwin, 1871) \u2013 absolutizeaz\u0103 importan\u0163a factorilor biologici \u00een evolu\u0163ia omului.Teoria fetaliz\u0103rii (Bolk, 1926) \u2013 sus\u0163ine c\u0103 omul ar fi o fiin\u0163\u0103 cu evolu\u0163ia r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103, o ramur\u0103 \u00een evolu\u0163ia maimu\u0163elor, care cu timpul va deveni o maimu\u0163\u0103 adev\u0103rat\u0103 (deoarece f\u0103tul la om este cu mult mai neputincios dec\u00e2t cel al maimu\u0163ei).Teoria accidentului cromozomial (J. de Grouchy, 1973) \u2013 sus\u0163ine c\u0103 omul este rezultatul unui accident cromozomial cu reducerea num\u0103rului de la 48 la 46 (originea comun\u0103 a omului (46 cromozomi) \u015fi a cimpanzeului (48 cromozomi) confirm\u0103 \u015fi faptul c\u0103 diferen\u0163a dintre moleculele lor de ADN nu dep\u0103\u015fe\u015fte 1%).Teoria gigantismului mintal (Roginski, Nesturh, Chapman) \u2013 sus\u0163ine c\u0103 evolu\u0163ia omului va merge spre Homo sapientissimus (om cu craniu uria\u015f \u015fi corp redus).Eugenia (F.Galton, 1883) \u2013 presupune \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea (inclusiv \u015fi cea for\u0163at\u0103) a calit\u0103\u0163ilor ereditare ale popula\u0163iei umane.Teoria bio-social\u0103 \u2013 sus\u0163ine c\u0103 omul este rezultatul ac\u0163iunilor interdependente ale factorilor biologici \u015fi sociali.RASELE UMANEMajoritatea savan\u0163ilor sunt de p\u0103rerea c\u0103 ast\u0103zi pe P\u0103m\u00e2nt exist\u0103 diferite popula\u0163ii ale unei singure specii \u2013 Homo sapiens. Specia uman\u0103 este o specie politipic\u0103, alc\u0103tuit\u0103 dintr-o serie de tipuri secundare, care formeaz\u0103 rasele de oameni, r\u0103sp\u00e2ndite pe teritorii geografice mai mult sau mai pu\u0163in distincte.Originea cuv\u00e2ntului \u201cras\u0103\u201d este incert\u0103. Se presupune c\u0103 el deriv\u0103 fie de la cuv\u00e2ntul arab \u201cras\u201d \u2013 origine, fie de la latinul \u201cradix\u201d \u2013 r\u0103d\u0103cin\u0103, fie de la cuv\u00e2ntul \u201cratio\u201d \u2013 mod, natur\u0103, a\u015fa cum era folosit \u00een literatura roman\u0103.Pentru prima dat\u0103 cuv\u00e2ntul acesta este \u00eent\u00e2lnit \u00een Italia, \u00een secolul al XIV-lea, sub forma de \u201crazza\u201d. Un secol mai t\u00e2rziu, el este folosit \u00een Fran\u0163a (\u201crace\u201d), \u00een Spania (\u201crasa\u201d) \u015fi \u00een Portugalia (\u201croca\u201d). \u00cen secolul al XVI-lea, apare \u015fi \u00een literatura englez\u0103 (\u201crace\u201d) \u015fi apoi \u00een lumea \u00eentreag\u0103.\u00cen concep\u0163ia antropologiei clasice rasa este un grup natural de oameni care prezint\u0103 un ansamblu de caractere fizice ereditare comune, indiferent de limb\u0103, obiceiurile sau na\u0163ionalitatea lor (Vollois, 1963). Membrii rasei prezint\u0103 un anumit num\u0103r de similitudini, deoarece provin dintr-un grup ancestral comun.Dup\u0103 Bay (1959), rasa este unitatea de reproducere care difer\u0103 de celelalte unit\u0103\u0163i prin frecven\u0163a uneia sau mai multor gene.Primele comunic\u0103ri despre rasele umane le g\u0103sim \u00een documentele vechi. La egipteni se cuno\u015fteau, de exemplu, 4 variet\u0103\u0163i de oameni: galbeni-asiaticii; negri-locuitorii de la izvoarele Nilului; ro\u015fii-egiptenii; libienii (albii) – oamenii de nord.Cuno\u015ftin\u0163ele despre popoare s-au extins \u00een sec.XIV-XV, o dat\u0103 cu marile descoperiri geografice ale lui M.Polo, Chr.Columb, A.Vesspuci, F.Magelan, Dj.Cook \u015f.a.Pentru a sistematiza mai u\u015for aceste cuno\u015ftin\u0163e \u015fi a \u00een\u0163elege cauzele variabilit\u0103\u0163ii speciei umane, a \u00eenceput s\u0103 se foloseasc\u0103 termenul de ras\u0103.Studiul raselor umane actuale constituie obiectul raseologiei, o ramur\u0103 a antropologiei. Specia uman\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din trei rase majore:1. Leucoderm\u0103 (europeoid\u0103), care se caracterizeaz\u0103 prin piele de culoare deschis\u0103, barb\u0103 \u015fi musta\u0163\u0103 puternic dezvoltate, p\u0103rul drept sau ondulat, nasul drept \u015fi proeminent cu sept nazal. Unghiul facial este aproape sau \u00eentre 70\u00b0. Cuta pleoapei superioare este puternic dezvoltat\u0103. Buzele au grosime medie, b\u0103rbia este proeminent\u0103. Rasa alb\u0103 este subdivizat\u0103 dup\u0103 o serie de caractere (culoarea p\u0103rului \u015fi ochilor etc.) \u00een subrase: nordicii, esteuropenii, mediteraneenii, alpinii, dinaricii etc. 2. Xantoderm\u0103 (mongoloid\u0103), care se caracterizeaz\u0103 prin piele de culoare galben\u0103 p\u00e2n\u0103 la brun, p\u0103rul drept, rigid \u015fi cilindric, barb\u0103 \u015fi musta\u0163\u0103 slab dezvoltate, nasul, de regul\u0103, turtit \u015fi pu\u0163in proeminent. Rasa galben\u0103 ocup\u0103 o mare parte din continentul asiatic, iar \u00een America ea a p\u0103truns prin str\u00e2mtoarea Bering la sf\u00e2r\u015fitul epocii glaciare. Melanoderm\u0103 (negroid\u0103), care se caracterizeaz\u0103 prin piele de culoare neagr\u0103 sau brun\u0103, p\u0103rul cre\u0163 sau l\u00e2nos, fa\u0163a pu\u0163in p\u0103roas\u0103, nas turtit \u015fi larg, buze groase, b\u0103rbia moderat dezvoltat\u0103. Femeile au s\u00e2nii conici. Rasa negroid\u0103 este subdivizat\u0103 \u00een subrase (etiopienii, pigmeii \u015f.a.)<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Problema omului s-a cerut cu insisten\u0163\u0103 s\u0103 fie rezolvat\u0103 timp de milenii. Conform legendei biblice, omul a fost creat din \u201clut ro\u015fu\u201d de c\u0103tre for\u0163a divin\u0103 prin insuflarea \u201cspiritului nemuritor\u201d. \u00cen antichitate, existau \u015fi concep\u0163ii ale originii omului din structuri materiale. De exemplu, Lucre\u0163ius sus\u0163inea c\u0103 oamenii au ap\u0103rut nemijlocit din p\u0103m\u00e2nt, care avea o […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108820"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108820"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108820\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}