{"id":108785,"date":"2018-02-13T04:20:00","date_gmt":"2018-02-13T04:20:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:46:41","modified_gmt":"2023-01-08T10:46:41","slug":"sistemul-circulator-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/sistemul-circulator-3\/","title":{"rendered":"Sistemul circulator"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
S\u00e2ngele este un lichid de culoare ro\u015fie, cu gust pu\u0163in s\u0103rat. El este alc\u0103suit dintr-un lichid numit plasm\u0103 \u015fi din globule albe \u015fi ro\u015fii.
Globulele ro\u015fii (hematii)-au forma unui disc biconcav, cu diametrul de 7 um. Un milimetru cub de s\u00e2nge con\u0163ine \u00een mod obi\u015fnuit 4,5 milioane hematii-nu au nucleu de aceea nu se divid. Ele sunt produse continuu de m\u0103duva ro\u015fie a oaselor spongioase, de unde sunt luate \u00een s\u00e2nge. Hematiile au via\u0163\u0103 scurt\u0103 cam de 100 de zile apoi sunt distruse \u00een ficat \u015fi splin\u0103. \u00cen interiorul hematiilor se g\u0103se\u015fte o substan\u0163\u0103 numit\u0103 hemoblobin\u0103, care con\u0163ine fier. Datorit\u0103 hemoglobinei hematiilor le revine rolul de a transporta oxigenul\u015fi dioxidul de carbon.-\u00een pl\u0103m\u00e2ni oxigenul adus de aerul inspirat formeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu hemoglobina o substan\u0163\u0103 instabil\u0103 numit\u0103 numit\u0103 oxihemoglobin\u0103-ajuns\u0103 la \u0163esuturi oxihemoglobina se desface iar oxigenul este luat de celule, unde este utilizat la oxidarea nutrimentelor, cu eliberare de energie.-\u00een urma oxid\u0103rii, rezult\u0103 bioxidul de carbon care formeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu hemoglobina o substan\u0163\u0103 instabil\u0103 numit\u0103 carbohemoglobin\u0103-carbohemoglobina este transportat\u0103 de la \u0163esuturi la pl\u0103m\u00eeni unde elibereaz\u0103 dioxidul de carbon care este expirat-\u00een acest mod hematiile \u00ee\u015fi \u00eendeplinesc rolul de a transporta gazele respiratorii \u00een organism
Globulele albe (leucocitele) -sunt mai pu\u0163in numeroase (7500 \/mm3 de s\u00e2nge)-ele sunt celule incolore cu 8-20 um \u00een diametru. Nucleullor este u\u015for de observat \u015fi prezint\u0103 diferite forme. Rolul leucocitelor este de a ap\u0103ra organismul. De \u00eendat\u0103 ce microbii g\u0103sesc o poart\u0103 de intrare p\u0103trund \u00een \u0163esuturi unde av\u00e2nd condi\u0163ii prielnice se \u00eenmul\u0163esc-leucocitele \u0441are se pot deplasa cu ajutorul pseudopodelor ca \u015fi amiba trec prin pere\u0163ii vaselor sangvine pentru a ajunge la locul invadat de microbi \u015fi acest procedeu se nume\u015fte DIAPEDEZ\u0102-tot cu ajutorul pseudopodelor ele captureaz\u0103 microbii pe care \u00eei diger\u0103 \u015fi acest fenomen este numit FAGOCITOZ\u0102-alte leucocite numite limfocite produc anitcorpi (substan\u0163e care distrug \u015fi ele microbi)-tot alte leucocite cur\u0103\u0163\u0103 s\u00e2ngele de hematoane (v\u00e2n\u0103t\u0103i) \u015fi descompun hemoglobina din hematiile distruse. A\u015fadar principalul lor rol \u00eel constituie ap\u0103rarea organismului \u00eempotriva unor factori str\u0103ini de acesta. Cre\u015fterea num\u0103rului de leucocite reprezint\u0103 un semnal de alarm\u0103 deoarece acest fapt indic\u0103 existen\u0163a unui focar de infec\u0163ie \u00een organism. De aceea \u00een cazul multor afec\u0163iuni medicul recomand\u0103 s\u0103 se fac\u0103 analiza s\u00e2ngelui al c\u0103rui rezultat consemnat pe buletinul de analiz\u0103 \u00eel ajut\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 diagnosticul. Pe l\u00e2ng\u0103 celulele ro\u015fii \u015fi albe \u00een s\u00e2nge exist\u0103 \u015fi ni\u015fte fragmente de citoplasm\u0103 desprinse din unele celule cu talie mare. Acestea se numesc plachete sangvine \u015fi sunt \u00een num\u0103r de 200000- 400000\/ mm p\u0103trat \u015fi au dimensiuni foarte mici. Ele au rol \u00een coagularea s\u00e2ngelui, intervenind imediat dup\u0103 ce se produc leziuni. Aici, plachetele sangvine se unesc \u00een gr\u0103mejoare \u015fi particip\u0103 \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i factori din plasm\u0103 la formarea cheagului. Plasma constituie partea lichid\u0103 a s\u00e2ngelui care are \u00een compozi\u0163ie substan\u0163e anorganice cum ar fi: apa \u015fi s\u0103rurile minerale \u015fi substan\u0163e organice cum ar fi: fibrinogenul( substan\u0163\u0103 cu rol \u00een coagularea s\u00e2ngelui) Fibrinogenul \u00een contact cu aerul se transform\u0103 \u00eentr-o substan\u0163\u0103 filamentoas\u0103 \u015fi insolubil\u0103 numit\u0103 fibr\u0103. Aceasta formeaz\u0103 o re\u0163ea de fibre \u00een ochiurile c\u0103reia se globulele. \u00cen acest fel se formeaz\u0103 cheagul care nu permite scurgerea s\u0103ngelui. Plachetele sangvine \u015fi fibrinogenl sunt factori ai coagul\u0103rii s\u00e2ngelui. \u00cen afar\u0103 de interven\u0163ia la formarea cheagurilor plasma are \u015fi rol de transportor, ea transport\u0103 de la locul de formare la cel de ac\u0163iune urm\u0103torii produ\u015fi:-substan\u0163e nutritive -hormoni produ\u015fi de glandele endocrine-anticorpi-substan\u0163e nefolositoare Al\u0103turi de s\u00e2nge, circula\u0163ia substan\u0163elor \u00een corpul omului se asigur\u0103 de c\u0103tre lichidul intersti\u0163ial \u015fi limf\u0103. Lichidul intersti\u0163ial, aflat \u00eentre celule, provenie din s\u00e2nge, \u00eens\u0103, spre deosebire de acesta, nu con\u0163ine globule- dec\u00e2t leucocite mici- \u015fi nici fibrinogen. Lichidul intersti\u0163ial p\u0103trunde treptat \u00een interiorul unor capilare, chiar la nivelul spa\u0163iilor dintre celule , form\u0103nd limfa. Limfa, care circul\u0103 prin vasele limfatice, se vars\u0103 \u00een s\u00e2nge \u015fi, astfel, \u00eempreun\u0103 cu lichidul intersti\u0163ial, contribuie la transportul substan\u0163elor \u00een organism. Compar\u00e2nd-o cu s\u00e2ngele, limfa con\u0163ine mai mult\u0103 ap\u0103 \u015fi mai multe leucocite, dar nu con\u0163ine hematii. Num\u0103rul constant al globulelor, c\u00e2t \u015fi compozi\u0163ia plasmei, mereu aceea\u015fi la un om s\u0103n\u0103tos, arat\u0103 c\u0103 mediul intern al corpului are un echilibru stabil, la men\u0163inerea c\u0103ruia particip\u0103 organismul \u00een totalitate. Imunitatea Organismul are multe mijloace de ap\u0103rare \u00eempotriva microbilor. Astfel, celulele pielii formeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 barier\u0103 \u00een calea microbilor, iar secre\u0163iile pielii particip\u0103 \u015fi ele la oprirea acestora; mucoasa de respiratorie \u015fi cea a tubului digestiv filtreaz\u0103 \u015fi resping microbii, acidul clorhidric din stomac \u00eei omoar\u0103, secre\u0163iile, cum sunt saliva \u015fi lacrimile, con\u0163in substan\u0163e antibacteriene eficace. \u00cen anumite situa\u0163ii, microbii reu\u015fesc, totu\u015fi, s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een organism. Din acest mament intr\u0103 \u00een ac\u0163iune un \u00eentreg sistem de ap\u0103rare. Mai \u00eent\u00e2i intervin unele leucocite care fagociteaz\u0103 microbii \u015fi alte corpuri str\u0103ine ajunse \u00een organism. Dac\u0103 acestea nu reu\u015fesc s\u0103 \u00eei distrug\u0103, intervin limfocitele. Acestea recunosc microbii, de exemplu ai scarlatinei, pojarul, holerei etc. Ele produc anticorpi, care, circul\u00e2nd \u00een s\u00e2nge \u015fi \u00eent\u00e2lnind microbi, \u00eei distrug. Pe traiectul vaselor limfatice se afl\u0103 ni\u015fte umfl\u0103turi, numite ganglioni limfatici. Microbii, ajun\u015fi aici o dat\u0103 cu limfa, constituie un semnal pentru limfocite, care \u00eencep s\u0103 se divid\u0103 rapid \u015fi \u00eenmul\u0163indu-se, \u00eei distrug. \u00cen aceste momente ganglionii se umfl\u0103. Proprietatea organismului de a se ap\u0103ra \u00eempotriva microbilor prin producerea de anticorpi se nume\u015fte imunitate. Cu alte cuvinte, organismul este imun fa\u0163\u0103 de anumi\u0163i microbi \u015fi toxinele lor. Anticorpii ac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00eempotriva unor proteine str\u0103ine de corp. Din aceast\u0103 cauz\u0103 au loc respingerile de organe transplantate. Proprietatea organismului de a fi imun poate fi \u00een\u0103scut\u0103 sau dob\u00e2ndit\u0103. Imunitatea este \u00een\u0103scut\u0103 \u00een cazul \u00een care organismul rezist\u0103 spontan \u00eemboln\u0103virilor. Imunitatea dob\u00e2ndit\u0103 este \u00een urm\u0103toarele situa\u0163ii:\u00b7 \u00cen urma unor \u00eemboln\u0103viri, organismul nu se mai \u00eemboln\u0103ve\u015fte, deoarece are deja anticorpi.\u00b7 Prin vaccinare sau injectare cu ser. Vaccinarea, ca metod\u0103 de dob\u00e2ndire a imunit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de un anumit tip de microbi, presupune prepararea vaccinului \u015fi injectarea lui \u00een corpul omului, \u00eentr-o perioad\u0103 considerat\u0103 indicat\u0103 pentru prevenirea \u00eemboln\u0103virii. Vaccinul se ob\u0163ine \u00een cadrul unor institu\u0163ii medicale specializate; aici se realizeaz\u0103 adev\u0103rate \u201eculturi\u201d din diferite tipuri de microbi, o anumit\u0103 cantitate din ace\u015ftea fiind folosit\u0103 pentru prepararea vaccinului. Acestor microbi li se mic\u015foreaz\u0103 agresivitatea prin diferite metode, de cele mai multe ori prin supunerea la temperatur\u0103 ridicat\u0103. Inject\u00e2ndu-se vaccinul \u00een corpul omului, limfocitele vor reac\u0163iona ca \u015fi \u00een cazul unei adev\u0103rate \u00eemboln\u0103viri, form\u00e2nd anticorpi specifici. Astfel, \u00een condi\u0163iile infect\u0103rii cu microbii vii nu mai are loc \u00eemboln\u0103virea, deoarece ace\u015ftea \u00eent\u00e2lnesc \u00een organism anticorpii deja fabrica\u0163i \u00eempotriva acelei boli. Inima Inima este un organ musculos \u015fi cavitar, de m\u0103sura pumnului drept, care c\u00e2nt\u0103re\u015fte aproximativ300 g. Este situat\u0103 \u00een cutia toracic\u0103, \u00een spatele sternului, \u00eentre cei doi pl\u0103m\u00e2ni. V\u00e2rful s\u0103u, \u00eendreptat spre st\u00e2nga, se sprijin\u0103 de diafragm\u0103. Inima este \u00eenvelit\u0103 de un sac cu pere\u0163i dubli, numit preicard.\u00cenl\u0103tur\u00e2nd pericar-dul, la suprafa\u0163a mu\u015fchiului inimii, numit miocard, se observ\u0103 vasele de s\u00e2nge care au rol \u00een hr\u0103nirea acestui organ. Ele se numesc vase coronare. \u00cen sec\u0163iune longitudinal\u0103 se observ\u0103 urm\u0103toarele: -atriul derpt \u015fi atriul st\u00e2ng sunt separate prin peretele interatrial. -cele dou\u0103 ventricule, drept \u015fi st\u00e2ng, sunt separate prin peretele interventricular. -partea dreapt\u0103 \u015fi partea st\u00e2ng\u0103 a inimii nu comunic\u0103 \u00eentre ele. -\u00eentre atriile \u015fi ventriculele de pe aceea\u015fi parte se afl\u0103 c\u00e2te un orificiu prev\u0103zu\u0163i cu ni\u015fte forma\u0163iuni, numite valvule, care se deschid sau se \u00eenchid astup\u00e2nd orificiile dintre atrii \u015fi ventricule. Dispozi\u0163ia valvulelor permite trecerea s\u00e2ngelui numai din atrii \u00een ventri-cule; datorit\u0103 lor, nu exist\u0103 posibilitatea de \u00eentoarcere a s\u00eengelui \u00een atrii. -mu\u015fchiul ventricular st\u00e2ng este mai dezvoltat. -artela aort\u0103 pleac\u0103 din ventriculul st\u00e2ng, iar artera pulmonar\u0103 din ventriculul drept. -venele cave se deschid \u00een atriul drept, iar venele pulmonare \u00een atriul st\u00e2ng. -la baza aortei, c\u00e2t \u015fi la baza arterei pulmonare se afl\u0103 trei valvule, \u00een form\u0103 de cuib de r\u00e2ndunic\u0103. Ele permit trecerea s\u00e2ngelui numai din ventricule \u00een artere \u015fi nu invers. Vasele sangvine Vasele sangvine alc\u0103tuiesc un sistem de tuburi prin care circul\u0103 s\u00e2ngele. Dup\u0103 structura \u015fi func\u0163iile pe care le \u00eendeplinesc, deosebim trei tipuri de vase sangvine: artere, capilare \u015fi vene. Arterele Arterele sunt vase care pornesc din ventricule, duc\u00e2nd s\u00e2ngele c\u0103tre \u0163esuturi. Ele se ramific\u0103 \u00een vase dein ce \u00een ce mai mici (arteriole). Peretele arterelor este elastic, de aceea o arter\u0103 sec\u0163ionat\u0103 r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103.Cele mai importante artere sunt: artera aor-t\u0103, care pleac\u0103 din ventricului st\u00e2ng, se curbeaz\u0103 form\u00e2nd c\u00e2rja aortic\u0103, dup\u0103 care coboar\u0103 spre partea inferioar\u0103 a corpului; din ea se desprind arterele care se ramific\u0103 \u00een corp; artera pulmonar\u0103, care pleac\u0103 din ventriculul drept \u015fi conduce s\u00e2ngele la pl\u0103m\u00e2ni. Arteriorele se ramific\u0103, la r\u00e2ndul lor, \u00een vase foarte sub\u0163iri, numite capilare. Capilarele, vasele cu diametrul cel mai mic, fac leg\u0103tura dintre re\u0163eaua arterial\u0103 \u015fi cea venoas\u0103. Peretele lor este format dintr-un singur strat de celule. \u00cen capilare, care \u00eemp\u00e2nzesc organele ca o re\u0163ea fin\u0103, circula\u0163ia s\u00e2ngelui este mai lent\u0103 dec\u00e2t \u00een artere, ceea ce permite schimbul de substan\u0163e \u00eentre s\u00e2nge \u015fi \u0163esuturi. Venele sunt vase care se deschid la nivelul atriilor, aduc\u00e2nd s\u00e2ngele la \u0163esuturi. Peretele venelor con\u0163ine foarte pu\u0163ine fibre elastice. De aceea, o ven\u0103 sec\u0163ionat\u0103 r\u0103m\u00e2ne moale \u015fi \u00eenchis\u0103.Majoritatea venelor situate sub inim\u0103 reprezint\u0103 pe pere\u0163ii lor valvule \u00een form\u0103 de cuib, care \u00eenlesnesc urcarea s\u00e2ngelui spre cutia toracic\u0103. Cele mai importante vene sunt vena cav\u0103 inferioar\u0103 \u015fi cea superioar\u0103, care se deschid \u00een atriul drept, \u015fi venele pulmonare, care conduc \u00een atriul st\u00e2ng s\u00e2ngele venit de la pl\u0103m\u00e2ni. Fizolofia sistemului circulator Printre alte roluri pe care le \u00eendepline\u015fte \u00een organism, s\u0103ngelui \u00eei revine \u015fi acela de a aproviziona \u0163esuturile cu substan\u0163e nutritive necesare. De circula\u0163ia s\u00e2ngelui depinde buna func\u0163ionare a organelor \u015fi via\u0163a organismului \u00een totalitate. Activitatea inimii Activitatea inimii, ritmic\u0103 \u015fi involuntar\u0103, se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een trei timpi: * contrac\u0163ia celor dou\u0103 atrii (sistola atrial\u0103) * contrac\u0163ia celor dou\u0103 ventricule (sistola ventricular\u0103) * repausul general al atriilor \u015fi ventriculelor (diastola general\u0103) Inima este un mu\u015fchi, care, ca to\u0163i mu\u015fchii, are nevoie de repaus pentru elimina-rea toxinelor rezultate \u00een urma contrac\u0163iei \u015fi pentru a-\u015fi reface rezervele. Aceast\u0103 recuperare se face \u00een diastola general\u0103. Cei trei timpi \u00een care inima \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea formeaz\u0103 revolu\u0163ia cardiac\u0103 (ciclul cardiatic) \u00cen sistola atrial\u0103, pere\u0163ii atriilor se contract\u0103, \u00eemping\u00e2nd s\u00e2ngele \u00een ventricule. \u00cen acest moment, peretele ventricular este relaxat (diastol\u0103 ventricular\u0103). \u00cen sistola ventricular\u0103, pere\u0163ii ventriculelor se contract\u0103 \u015fi s\u00e2ngele este \u00eempins \u00een aort\u0103 \u015fi artera pulmonar\u0103; ventriculele se golesc, urm\u00e2nd ca imediat s\u00e2ngele din atrii s\u0103 le umple.\u00cen momentul sistolei ventriculare, peretele atriilor este relaxat (diastola atrial\u0103), iar valvulele \u00eenchid orificiile dintre atrii \u015fi ventricule, s\u00e2ngele fiind \u00eempiedicat s\u0103 revin\u0103 \u00een atrii. S\u00e2ngele, \u00eempins cu putere din contrac\u0163ia pere\u0163ilor ventricculelor \u015fi av\u00e2nd presiune mare, reu\u015fe\u015fte \u015f\u0103 deschid\u0103 valvulele aflate la baza arterelor aort\u0103 \u015fi pulmonar\u0103. Acum v\u0103 pute\u0163i explica de ce peretele ventriculelor, \u015fi mai ales al celui st\u00e2ng, este a\u015fa de gros. \u00cen timpul diastolei generale, s\u00e2ngele din vene curge \u00een atrii, iar prin valvulele dintre atrii \u015fi ventricule, care sunt deschise, curge \u00een ventricule, datorit\u0103 for\u0163ei de gravita\u0163ie. Ritmul cardiatic (num\u0103rul contrac\u0163iilor pe minut) depinde de activitatea persoanei, v\u00e2rsta, starea psihic\u0103, sexul acesteia. Ascult\u00e2nd b\u0103t\u0103ile inimii, consta\u0163i c\u0103 se aud ni\u015fte zgomote mai deosebite, care se repet\u0103. Primul zgomot, mai lung \u015fi mai profund, se produce datorit\u0103 \u00eencheierii valvulelor dintre atrii \u015fi ventricule \u015fi puls\u0103rii s\u00e2ngelui din ventricule \u00een artere. Al doilea zgomot corespunde diastolei ventriculare. Acesta este mai scurt \u015fi are un ton mai \u00eenalt. El este produs de \u00eenchiderea valvulelor de la baza arterelor (aort\u0103 \u015fi pulmonar\u0103), ceea ce nu permite s\u00e2ngelui s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een ventricule. Aceste zgomote se pot exprima prin silabe \u201clup-dup\u201d. \u00cenregistarea lor este important\u0103 pentru analiza revolu\u0163iei cardiace, folosindu-se \u00een prevenirea \u015fi tratarea bolilor inimii. Pulsul corespunde contrac\u0163iilor ventriculelor, al c\u0103ror \u015foc se transmite \u00een artere datorit\u0103 elasticit\u0103\u0163ii acestora. Lu\u00e2nd pulsul unei persoane num\u0103r\u0103m 70 de pulsa\u0163ii, care corespund celor 70 de b\u0103t\u0103i ale inimii pe minut. Circula\u0163ia s\u0103ngelui S\u00e2ngele efectueaz\u0103 \u00een organism un dublu circuit: de la inim\u0103 la diverse organe \u015fi, \u00cenapoi, de la acestea la inim\u0103. Mica circula\u0163ie(circula\u0163ia pulmonar\u0103). Ventriculul drept \u00eempinge \u00een artera pulmonar\u0103 s\u00e2nge venos(\u00eenc\u0103rcat cu dioxid de carbon). La nivelul pl\u0103m\u00e2nului, s\u00e2ngele las\u0103 dioxid de carbon, fixeaz\u0103 oxigen \u00een hemoglobin\u0103 \u015fi devine ro\u015fu aprins datorit\u0103 oxihemoglobinei. Venele pulmonare \u00eel duc \u00een atriul st\u00e2ng, de unde, prin sistola atrial\u0103, trece \u00een ventriculul st\u00e2ng. Durata acestui circuit este de 11 sec. Marea circula\u0163ie. Ventriculul st\u00e2ng, prin sistola ventricular\u0103, \u00eempinge s\u00e2ngele \u00een artera aort\u0103 \u015fi ramifica\u0163iile acesteia. La nivelul organelor, prin intermediul capilarelor, s\u00e2ngele las\u0103 oxigenul, cu care s-a \u00eenc\u0103rcat \u00een pl\u0103m\u00e2ni, \u015fi nutrimentele, cu care s-a \u00eenbog\u0103\u0163it la nivelul intestinului sub\u0163ire (prin absorb\u0163ia intestinal\u0103). S\u00e2ngele cap\u0103t\u0103 o culoare \u00eenchis\u0103 datorit\u0103 dioxidului de carbon cu care se \u00eencarc\u0103 \u00een \u0163esuturi (carbohemoglobina). Venele cav\u0103 superioar\u0103 \u015fi inferioar\u0103 dirijeaz\u0103 s\u00e2ngele venos spre atriul drept. Durata acestui circuit este de 22 sec. \u00cen cursul marii circula\u0163ii, s\u00e2ngele asigur\u0103 eliminarea substan\u0163elor nefolositoare, conduc\u00e2ndu-le la rinichi. Paralel cu sistemul circulator sangvin, \u00een corp se g\u0103se\u015fte o re\u0163ea de vase care constituie sistemul nervos limfatic. Circula\u0163ia limfei \u00een acest sistem este determinat\u0103 tot de activitatea ritmic\u0103 a inimii. Sistemul limfatic este alc\u0103tuit din vase limfatice, pe traiectul c\u0103rora exist\u0103 ganglioni limfatici. \u00cen traiectul s\u0103u, limfa str\u0103bate glanda endocrin\u0103 timus, care joac\u0103 \u015fi rol de ganglion limfatic, precum \u015fi splina, organ care produce limfocite. Circula\u0163ia limfei se face de le periferie spre centru, deci, spre deosebire de s\u00e2nge, limfa nu mai revine la locul de plecare. Igiena sistemului digestiv Regulile de via\u0163\u0103 care vor asigura men\u0163inerea sistemului circulator \u00eentr-o per-fect\u0103 stare de s\u0103n\u0103tate sunt urm\u0103toarele: -alimenta\u0163ie variat\u0103, echilibrat\u0103 cantitativ \u015fi calitativ -activitate fizic\u0103: plimb\u0103ri, excursii, jocuri sportive, \u00eenot, etc. -odihn\u0103 corespunz\u0103toare v\u00e2rstei -o via\u0163\u0103 ordonat\u0103 \u015fi nestresant\u0103, f\u0103r\u0103 alcool, tutun, droguri Pe l\u00e2ng\u0103 punerea \u00een aplicare a acestor cerin\u0163e, valabile, de fapt, pentru men\u0163inerea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii tuturor sistemelor \u015fi organelor, se impune cunoa\u015fterea factorilor de risc pentru inim\u0103 \u015fi circula\u0163ia sangvin\u0103. Boli Miocardita const\u0103 \u00een inflamarea mu\u015fchiului inimii. Cardita reumatismal\u0103 ap\u0103rut\u0103 la v\u00e2rsta copil\u0103riei, se datoreaz\u0103 prezen\u0163ei reumatismului \u00een zona articula\u0163iilor. Infartul de miocard este o boal\u0103 grav\u0103, datorit\u0103 erorilor alimentare, tutunului, stresului,lipsei de activitate fizic\u0103. Se produce prin \u00eencetarea circula\u0163iei s\u00e2ngelui \u00een arterele coronare. Atunci c\u00e2nd artera se \u00eengusteaz\u0103, s\u00e2ngele nu mai poate \u00eenainta, miocardul nu mai este hr\u0103nit, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 se contracte, iar ciclul cardic este perturbat sau oprit. \u00cen astfel de situa\u0163ii poate surveni moartea persoanei. \u00cemboln\u0103viri se produc \u015fi la nivelul vaselor sangvine. Ateroscleroza se manifest\u0103 prin depunerea unor pl\u0103ci de colesterol pe pere\u0163ii arterelor. Colesterolul rezult\u0103 \u00een urma transform\u0103rii, \u00een \u0163esuturi, a gr\u0103similor de natur\u0103 animal\u0103 cu care ne hr\u0103nim. Hipertensiunea arterial\u0103 apare atunci c\u00e2nd arterele cu pere\u0163ii \u00eengro\u015fa\u0163i \u00ee\u015fi pierd elasticitatea, iar \u00eenaintarea s\u00e2ngelui este mult \u00eengreunat\u0103. Datorit\u0103 acestui fapt, tensiunea arterial\u0103 cre\u015fte. Congestia cerebrar\u0103 \u00eenseamn\u0103 ruperea unor capilare care irig\u0103 creierul, accident care provoac\u0103 paralizia par\u0163ial\u0103 sau total\u0103 a organismului, ajung\u00e2ndu-se chiar la moartea persoanei \u00een cauz\u0103. Flebita se manifest\u0103 prin formarea unui cheag de s\u00e2nge \u00een ven\u0103 \u015fi apari\u0163ia unor pete ro\u015fii la suprafa\u0163a pielii. Varicele apar pe o por\u0163iune de ven\u0103 dilatat\u0103 din cauza slabei func\u0163ion\u0103ri ale valvulelor, ceea ce jeneaz\u0103 circula\u0163ia spre inim\u0103. Frecvent, neaten\u0163ia la lucru, \u00een circula\u0163ia rutier\u0103, c\u00e2t \u015fi violen\u0163a reac\u0163iilor unor indivizi pot duce la accidente soldate cu hemoragii. Hemoragiile capilare se opresc datorit\u0103 coagul\u0103rii s\u00e2ngelui. Hemoragiile venoase se opresc \u015fi ele relativ u\u015for, deoarece peretele venelor este moale \u015fi ele se aplatizeaz\u0103, limit\u00e2nd s\u00e2ngerarea. Hemoragiile arteriale sunt mai grave, deoarece peretele elastic men\u0163ine artera deschis\u0103. Dac\u0103 nu se acord\u0103 imediat primul ajutor, moartea poate interveni rapid, datorit\u0103 pierderii de s\u00e2nge. Vocabular Fibrin\u0103 = substan\u0163a rezultat\u0103 \u00een urma transform\u0103rii fibrinogenului \u00een contact cu aerul Fibrinogen = substan\u0163\u0103 component\u0103 a plasmei sangvine. Gref\u0103 = fragmentul de \u0163esut transplantat dintr-o regiune \u00een alta a corpului. Puls = dilata\u0163ia ritmic\u0103 a arterelor produs\u0103 de fiecare sistol\u0103 Transplantare = \u00eenlocuirea unui \u0163esut sau a unui organ bolnav cu unul s\u0103n\u0103tos, de acela\u015fi fel<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u00e2ngele este un lichid de culoare ro\u015fie, cu gust pu\u0163in s\u0103rat. El este alc\u0103suit dintr-un lichid numit plasm\u0103 \u015fi din globule albe \u015fi ro\u015fii.Globulele ro\u015fii (hematii)-au forma unui disc biconcav, cu diametrul de 7 um. Un milimetru cub de s\u00e2nge con\u0163ine \u00een mod obi\u015fnuit 4,5 milioane hematii-nu au nucleu de aceea nu se divid. Ele […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108785"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108785"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108785\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}