{"id":108770,"date":"2018-02-13T05:00:00","date_gmt":"2018-02-13T05:00:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:46:32","modified_gmt":"2023-01-08T10:46:32","slug":"viata-artificiala-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/viata-artificiala-3\/","title":{"rendered":"VIA\u0162A ARTIFICIAL\u0102"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Pu\u0163ine idei au generat at\u00e2tea speran\u0163e \u015fi at\u00e2tea temeri ca aceea de a crea via\u0163\u0103 \u00een laborator. Alchimi\u015ftii de acum c\u00e2teva secole credeau c\u0103 este suficient s\u0103 se amestece, \u00een cantit\u0103\u0163i adecvate, o serie de substan\u0163e \u015fi \u00een eprubet\u0103 s-ar forma un mic omule\u0163 care ar cre\u015fte treptat pentru a de veni un om adev\u0103rat. Nimeni nu vorbea \u00eens\u0103 despre sub stan\u0163ele necesare. \u00cen secolul al XVI-lea, Paracelsius a su gerat o metod\u0103 eficace, dup\u0103 p\u0103rerea lui – \u00eenc\u0103lzirea \u201es\u0103m\u00e2n\u0163ei\u201d umane \u015fi hr\u0103nirea ei cu s\u00e2nge de aceea\u015fi ori gine \u201eDac\u0103 ve\u0163i proceda a\u015fa, spunea el, in 80 de zile se va forma un copil veritabil \u015fi viu, dotat cu toate membrele unui copil n\u0103scut de o femeie, dar mult mai mic. \u00cel vom numi homuncul.\u201d Visul alchimi\u015ftilor era destul de \u201emodest\u201d. Ei voiau doar s\u0103 vad\u0103 un copil cresc\u00e2nd \u00een laborator. Geneticienii contemporani merg pe alte drumuri. Ei \u00ee\u015fi propun s\u0103 creeze organisme din rearanjarea acelora\u015fi materiale pe care le-a folosit \u015fi natura sau – de ce nu? s\u0103 experimenteze alte materii prime. \u00cenainte de a imita natura, va trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 drumul de la prima mole cul\u0103 organic\u0103 la celul\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o asemenea tem\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte posibilit\u0103\u0163ile actuale ale \u015ftiin\u0163ei. \u201eVia\u0163a a \u00eence tat \u00eens\u0103 s\u0103 mai fie un mister, spunea c\u00e2ndva J.B. Vernal, \u015fi devine practic o ghicitoare, o criptogram\u0103 care poate fi deodat\u0103 un model de lucru pe care, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, \u00eel vom putea imita.\u201d
Dar ce \u015ftim despre \u00eenceputurile \u201evie\u0163ii\u201d ?La \u00eenceput toat\u0103 lumea antic\u0103 a crezut \u00een abiogenez\u0103, teorie conform c\u0103reia \u201eviata\u201d \u00ee\u015fi are originea \u00een materia amorf\u0103. De-abia in secolele al XVIII-lea \u015fi al XIX-lea p\u0103rerile au \u00eenceput s\u0103 se schimbe. \u00cen 1860, Pasteur a im pus definitiv concluzia c\u0103 genera\u0163ia spontanee este im posibil\u0103: A fost ultima lovitur\u0103 dat\u0103 abiogenezei. Dece niile care au urmat au confirmat marele adev\u0103r formu lat de Pasteur. S-a descoperit apoi unitatea de organi zare a materiei. vii este extrem de complex\u0103. Devenea mereu mai pu\u0163in probabil\u0103 ipoteza c\u0103 via\u0163a a provenit din materie nebiologic\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, mul\u0163i biologi erau convin\u015fi c\u0103 fenomenele chimice \u015fi fizice pot explica orga nizarea unor molecule mai mici \u00een macromolecule. Ca atare – concluzie fireasc\u0103! – \u201evia\u0163a`\u201d s-a n\u0103scut de mai multe ori. C\u00e2nd \u015fi cum? R\u0103spunsul era mult mai ne clar dec\u00e2t am fi tenta\u0163i s\u0103 credem la prima. vedere: P\u00e2n\u0103 foarte cur\u00e2nd era un-consens c\u0103 elementele constitutive ale primelor organisme nu se puteau forma dec\u00e2t pe P\u0103 m\u00e2nt. Presupunerea ni se pare, acum, exclusivist\u0103. De ce n-am. admite, \u015fi avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 suficiente argumente c\u0103 materia prim\u0103 putea fi adus\u0103 din Cosmos sau \u015fi din Cosmos? Mai demult, la \u00eenceputul secolului acesta, ipo teza a apar\u0163inut lui S. Arnhenius (1903). \u00cen forma ei ini\u0163ial\u0103, sugera c\u0103 , \u201evia\u0163\u0103\u201d a fost adus\u0103 din spa\u0163iul cosmic de c\u0103tre meteori\u0163i.S\u0103 vedem informa\u0163iile actuale. ‘ Dorothy Oehler \u015fi J. W. Schopf, de la Universitatea din Calfiornia, au ana lizat fosilele chimice \u015fi fosilele structurale \u015fi au ajuns 1a concluzia c\u0103 \u00een urm\u0103 eu 2,8 miliarde de ani P\u0103m\u00e2ntul era domeniul algelor. Deci primele celule sunt doar cu 500 de milioane de ani mai vechi. Argumentul concludent, dup\u0103 p\u0103rerea lor, dar discutabil dup\u0103 a celor mai mul\u0163i bio logi, este totu\u015fi deosebit de valoros. Iat\u0103-l! Ei au studiat raportul dintre Carbonul 12 fa\u0163\u0103 de Carbonul 13, \u00een ro cile precambriene din Africa de Sud. Dac\u0103 \u00een mostrele analizate cre\u015fte con\u0163inutul \u00een C 12, atunci fenomenul este expresia unei activit\u0103\u0163i biologice. \u00cen cercetarea lor, a ap\u0103 rut un fapt aparte: \u00eentr-o lung\u0103 succesiune de probe, ra portul C12-C13 era permanent crescut. A avut loc apoi o oprire brusc\u0103. Dedesubtul stratului nu mai ap\u0103rea nici o dovad\u0103 de \u201evia\u0163\u0103\u201d. Vechimea primului strat mort 3,3 miliarde de ani.Concluzia a fost primit\u0103, a\u015fa cum spuneam, cu rezerve. Un comentator al revistei \u201eScience\u201d sublinia faptul c\u0103 da tele sunt prea pu\u0163ine \u015fi explica\u0163iile lor poten\u0163iale dar at\u00e2t de departe, \u00eenc\u00e2t ar fi mat prudent s\u0103 nu se trag\u0103 nici o concluzie.Remarcam mai \u00eenainte c\u0103 elementele constitutive ale primei celule puteau: fi aduse din Univers. Dovad\u0103 – una dintre cele mai spectaculoase – a fost dat\u0103 de meteori\u0163i. \u00centr-unul dintre ei, meteoritul Alle.nde, c\u0103zut in Mexic, s-a g\u0103sit formaldehid\u0103. In altul, celebrul Murchinson, pr\u0103bu\u015fit \u00een Australia, s-au identificat aminoacizi de origine extraterestr\u0103. Era prima prob\u0103 c\u0103, cel pu\u0163in, o parte din tre elementele necesare \u201evie\u0163ii\u201d puteau fi produse \u00een spa\u0163iu.Apoi, A. Vinogradov \u015fi G. Vdovychin, \u00een 1992 au anun \u0163at prezen\u0163a – \u00eentr-un meteorit. c\u0103zut in Ucraina, \u00een 1889 – a unui polinucleotid asem\u0103n\u0103tor ADN-ului: El are o dubl\u0103 structur\u0103 dar, spre deosebire de ADN, spirala este simetric\u0103.Un argument la fel de puternic \u00eel constituie prezen\u0163a moleculelor organice-\u00een Univers. Din 1937 p\u00e2n\u0103 acum s-au descoperit 34 de molecule organice – ap\u0103, amoniac, formaldehid\u0103, hidrogen, acetaldehid\u0103. Oricum, ar fi greu s\u0103 spunem acum dac\u0103 primele organisme s-au format pe baza unor constituen\u0163i. exclusiv tere\u015ftri sau dac\u0103 molecu lele organice au alt\u0103 origine. Teoretic vorbind, pansper mia pare mai pu\u0163in probabil\u0103. K. Sagan afirma c\u0103 sporii prezen\u0163i pe suprafa\u0163a meteori\u0163ilor n-au rezistat uria\u015fei cantit\u0103\u0163i de radia\u0163ii pe care trebuia s-o \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een spa\u0163iu, \u00een lunga lor c\u0103l\u0103torie interplanetar\u0103. Sporii ar supravie\u0163ui numai dac\u0103 ar fi \u00eengropa\u0163i \u00een ad\u00e2ncurile unui me teorit. O asemenea eventualitate este aproape neglijabil\u0103, dar nu eu totul exclus\u0103. Era suficient \u00eens\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple o singur\u0103 dat\u0103.Mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 o ipotez\u0103, fantastic\u0103 la prima vedere, dar la fel de probabil\u0103 ca primele dou\u0103; men\u0163ionate mai: \u00eenainte. Ea apar\u0163ine lui F. Crick \u015ei. L: Orgel, doi dintre pionierii biologiei moleculare: Cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, ei descriau un scenariu care ar urma s\u0103 se desf\u0103\u015foare peste c\u00e2teva de cenii : \u201eAnul 2000. Locul : o platform\u0103 de lansare undeva, \u00een emisfera nordic\u0103. O mul\u0163ime entuziast\u0103 a venit s\u0103 salute o mic\u0103 rachet\u0103 nuclear\u0103, gata s\u0103 plece \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie care va dura un milion de ani. \u00cenc\u0103rc\u0103tura, 1 000 kg de micro organisme care vor popula o mic\u0103 \u015fi nelocuit\u0103 planet\u0103, ospitalier\u0103, bine\u00een\u0163eles, din galaxia noastr\u0103. Scopul proiec tului este s\u0103 stabileasc\u0103 via\u0163a, pe alt\u0103 planet\u0103, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t in 4 X 108 ani s\u0103 evolueze o comunitate asem\u0103n\u0103toare celei de pe P\u0103m\u00e2nt\u201d (Mitton \u015fi R. Lewin, 1973). Dac\u0103 noi vom reu\u015fi s\u0103 realiz\u0103m un asemenea experiment, de ce s\u0103 nu-l fi f\u0103cut, cu c\u00e2teva miliarde de ani \u00een urm\u0103 alte civili za\u0163ii mult mai dezvoltate dec\u00e2t cea a noastr\u0103, care \u00ee\u015fi puneau acelea\u015fi \u00eentreb\u0103ri asupra genezei vie\u0163ii\u201d? \u015ei poate \u201evia\u0163a\u201d a \u00eenceput pe mai multe planete ale galaxiei noastre, ca rezultat al curiozit\u0103\u0163ii unor \u00eendep\u0103rta\u0163i experi mentatori. Este fenomenul pe care F. Crick \u015fi L. Orgel l-au numit sugestiv panspermie dirijat\u0103\u201d.Oric\u00e2t ar p\u0103rea de improbabil\u0103 \u015fi fantastic\u0103 ipoteza, ea este sprijinit\u0103 de c\u00e2teva fapte biologice. Primul \u00eel constituie de mult obiectul unei interminabile dispute. De ce este codul genetic universal? De ce, cu alte cuvinte, nu s-au dezvoltat mai multe sisteme de transfer a informa\u0163iei genetice? Nici unul dintre r\u0103spunsurile actuale nu este cu totul satisf\u0103c\u0103tor nici, presupunerea c\u0103 odat\u0103 format codul a fost \u201e\u00eenghe\u0163at\u201d, nici ideea c\u0103 actualul cod este cea mai bun\u0103 variant\u0103. Este sigur \u00eens\u0103 c\u0103 el nu se mai poate modifica prin muta\u0163ie. Nu cumva, atunci, universalitatea lui ar fi doar rezultatul \u201e\u00eens\u0103m\u00e2n\u0163\u0103rii\u201d P\u0103m\u00e2ntului cu orga nisme primitive, forme care aveau acela\u015fi cod ca \u015fi fiin\u0163ele de ast\u0103zi?Al doilea argument pare \u015fi mai \u00eentemeiat. Multe en zime au drept cofactor molibdenul, un metal rar pe P\u0103 m\u00e2nt – 0,02 %. Ar fi fost mult mai firesc ca \u015fi constitu\u0163ia chimic\u0103 a planetei s\u0103 se reflecte \u00een structura biologic\u0103 a or ganismelor care o populeaz\u0103, ca \u00een locul molibdenului s\u0103 fi ap\u0103rut fie crom, fie nichel, metale \u00eenrudite \u015ei mult mai abundente. Nedumeririle ar dispare dac\u0103 am reu\u015fi s\u0103 de monstr\u0103m c\u0103 structura organismelor terestre se coreleaz\u0103 mai bine cu cea a altor planete – cu cea a planetelor bo gate \u00een molibden – dec\u00e2t cu cea a P\u0103m\u00e2ntului.Presupun\u00e2nd c\u0103 a fost a\u015fa, mai r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 o problem\u0103. C\u00e2t de veche este galaxia noastr\u0103? Este oare suficient de b\u0103tr\u00e2n\u0103 pentru a fi ad\u0103postit dou\u0103 civiliza\u0163ii consecutiv dezvoltate? Da: v\u00e2rsta galaxiei este de 13 X 109. \u00cen urm\u0103 toarele dou\u0103 miliarde de ani s-au format stelele cu pla netele care le \u00eenconjoar\u0103. Apoi, de la apari\u0163ia primei celule pe P\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 acum au trecut doar 4 miliarde de ani. A r\u0103mas suficient de mult timp ca \u00een alt\u0103 parte s\u0103 se fi dezvoltat o civiliza\u0163ie mult mai evoluat\u0103 dec\u00e2t a noastr\u0103.
Expedierea \u201evie\u0163ii\u201d de pe o planet\u0103 pe alta nu este a\u015fa de dificil\u0103 cum ar p\u0103rea. S-a calculat c\u0103 \u201evia\u0163a\u201d poate fi conservat\u0103, dac\u0103 este men\u0163inut\u0103 la temperaturi apropiate de 0\u00b0C absolut, cel pu\u0163in un milion de ani; adic\u0103 timpul necesar c\u0103l\u0103toriei (viteza optim\u0103 ar fi de aproximativ 100 000 km\/or\u0103).<\/p>\n

PRIMELE APLICA\u0162II<\/p>\n

Chang \u015ftia de la \u00eenceput c\u0103 celulele lui artificiale vor fi larg folosite \u00een medicin\u0103. Puse \u00een contact cu o solu\u0163ie bio logic\u0103, ele vor deveni adev\u0103ra\u0163i purificatori. Din mediu vor trece prin membran\u0103 anumite molecule. Apoi, \u00een interiorul celulei vor fi transformate de sistemele enzimatice speci fice \u015fi eliberate din nou \u00een exterior. Enzimele r\u0103m\u00e2n s\u0103-\u015fi continue misiunea. Acela\u015fi rezultat, transformarea unei substan\u0163e nocive – se ob\u0163ine \u015fi prin ad\u0103ugarea direct\u0103 a enzimei \u00een solu\u0163ie. Este \u00eens\u0103 mult mai greu s\u0103 se elimine apoi enzimele.Chang a mai g\u0103sit o solu\u0163ie – s\u0103 introduc\u0103 \u00een celula unui absorbant specific – o substan\u0163\u0103 care s\u0103 fixeze nemodificat un produs nociv. El va fi eliberat mai t\u00e2rziu, \u00een circumstan\u0163e bine definite. Celulele lui Chang \u201e\u015ftiu\u201d s\u0103 separe, prin dializ\u0103, substan\u0163ele din mediu \u015fi apoi s\u0103 transforme sau fixeze moleculele p\u0103trunse in interior. Datorit\u0103 acestor remarcabile calit\u0103ti tind s\u0103 ia locul rinichiului artificial – \u015fi unele \u015fi celelalte func\u0163ioneaz\u0103 pe acela\u015fi principiu. Rinichiul arti ficial func\u0163ioneaz\u0103 de mult \u015fi a salvat via\u0163a unui num\u0103r impresionant de bolnavi. Cu toate acestea, este foarte scump \u015fi foarte voluminos. Rinichiul artificial al lui Chang este mult mai mic \u015fi mult mai eficient. A\u015fa cum ar\u0103ta Chang, \u00een condi\u0163ii experimentale, a redus la jum\u0103tate can titatea de uree din s\u00e2nge \u00een numai 45 de minute.Rinichiul lui Chang este numai \u00eenceputul. \u00cen cur\u00e2nd, \u00een medicin\u0103 vor apare numeroase sisteme bazate pe acela\u015fi principiu, deosebite \u00eentre ele prin complexele enzimatice \u015fi prin absorban\u0163ii specifici, capabile s\u0103 elimine din organism urice substan\u0163\u0103 toxic\u0103.Chang lucreaz\u0103 la un ficat artificial \u015fi crede c\u0103 el va intra \u00een practic\u0103 \u00eentr-un viitor nu prea dep\u0103rtat.\u00cen acela\u015fi timp, geneticienii vor \u00eencerca s\u0103 ob\u0163in\u0103 ce lule identice, func\u0163ional cel pu\u0163in, cu cele ale organismu lui: celule sanguine f\u0103r\u0103 antigeni, injectabile oricui, fila mente musculare cu mare putere de contrac\u0163ie sau – de ce nu? – celule ale sistemului nervos central, gata s\u0103 \u00een locuiasc\u0103 celulele epuizate.Medicina a intrat \u00eentr-o faz\u0103 nou\u0103. Peste c\u00e2teva decenii vom avea la dispozi\u0163ie celule create \u00een laborator, capabile s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 acelea\u015fi func\u0163ii ca \u015fi celulele normale. Atunci vom corecta cu u\u015furin\u0163\u0103 o parte dintre tulbur\u0103rile grave ale vie\u0163ii noastre. Dar nu cumva pornind de aici vom reu\u015fi s\u0103 producem \u015fi organe noi, de rezerv\u0103 pentru b\u0103tr\u00e2 ne\u0163e sau pentru viitorii cosmonau\u0163i?<\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pu\u0163ine idei au generat at\u00e2tea speran\u0163e \u015fi at\u00e2tea temeri ca aceea de a crea via\u0163\u0103 \u00een laborator. Alchimi\u015ftii de acum c\u00e2teva secole credeau c\u0103 este suficient s\u0103 se amestece, \u00een cantit\u0103\u0163i adecvate, o serie de substan\u0163e \u015fi \u00een eprubet\u0103 s-ar forma un mic omule\u0163 care ar cre\u015fte treptat pentru a de veni un om adev\u0103rat. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108770"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108770"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108770\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108770"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108770"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108770"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}