{"id":108743,"date":"2018-02-13T07:54:00","date_gmt":"2018-02-13T07:54:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:46:20","modified_gmt":"2023-01-08T10:46:20","slug":"istoria-filosofiei_12-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/13\/istoria-filosofiei_12-2\/","title":{"rendered":"ISTORIA FILOSOFIEI"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Bibliografie obligatorie
Ioan Banu \u2013 \u201cFilosofia greac\u0103 p\u00e2n\u0103 la Platon\u201d. Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 1979
Platon \u2013 \u201cOpere\u201d. Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 1974 sau
Dialoguri \u00een diferite edi\u0163ii
Aristotel \u2013 \u201cMetafizica\u201d . Ed. Academiei 1975 cap. I
Bacu Fr. \u2013 Noul organon . Ed. Academiei 1957 cartea I
Decartes R. \u2013 \u201cDiscurs asupra metodei de a ne conduce bine ra\u0163iunea \u015fi de
a c\u0103uta adev\u0103rul \u00een \u015ftiin\u0163\u0103\u201d . Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 1957 cap. I
Kant Im. \u2013 \u201cCritica ra\u0163iunii pure\u201d . Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 1969 cap. I
Hegel \u2013 \u201c\u015etiin\u0163a logicii\u201d . Ed. Academiei 1960 cap. I<\/p>\n

Bibliografie facultativ\u0103
Ghilgames \u2013 \u201cEpopee\u201d . Ed. Junimea 1977
Bhose Ani\u0163a \u2013 \u201cEminescu \u015fi Iudia\u201d. Ed. Junimea 1978 cap. 6
\u201cEminescu \u015fi Budismul\u201d
Gh. Vl\u0103du\u0163escu \u2013 \u201cIntroducere \u00een istoria filosofiei orientului\u201d Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103
\u015fi Enciclopedic\u0103\u201d 1980
Vl\u0103du\u0163escu Gh. \u2013 \u201cFilosofia \u00een Grecia Veche\u201d Ed. Alleatros 1954
Vl\u0103du\u0163escu Gh. \u2013 \u201cIntroducere \u00een istoria filosofiei medievale\u201d
Ed. Enciclopedic\u0103 1973
Vl\u0103du\u0163escu Gh. \u2013 \u201cIstoria filosofiei moderne \u015fi contemporane\u201d vol. I
Ed. Academic\u0103 1984
Vl\u0103du\u0163escu Gh. \u2013 \u201cManualul lui Epictet\u201d Ed. Cultura na\u0163ional\u0103 1925<\/p>\n

Filosofia \u015fi istoria filosofiei<\/p>\n

Filosofia, statul, obiect, specific
Filosofia \u015fi istoria filosofiei, importan\u0163a acesteia<\/p>\n

Filosofia ste o component\u0103 a culturii, a vie\u0163ii spirituale, al\u0103turi de \u015ftiin\u0163a literaturii, art\u0103, religie, acestea formeaz\u0103 cultura \u015fi via\u0163a societ\u0103\u0163ii.
Ea se afl\u0103 \u00een interela\u0163ii cu celelalte componente dar nu se confund\u0103 cu niciuna dintre ele.
\u00cenc\u0103 din sec. V \u00ee.h. Platon spunea c\u0103 filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor.
Hegel spunea c\u0103 filosofia este floarea cea mai \u00eenalt\u0103 a culturii. Al\u0163i filosofi au spus c\u0103 ea este Kiutesen\u0163a unei culturi. Dac\u0103 vrei s\u0103 cuno\u015fti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia.
L. Blaga spunea c\u0103 filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva \u201cceea ce este\u201d.
C-tin R. Matru \u2013 ea este o concep\u0163ie \u00een care adev\u0103rurile vechi sunt \u00eembr\u0103cate \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103.
Filosofia a ap\u0103rut ca r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103rile oamenilor, \u00eentreb\u0103ri cum ar fi :
Ce este existen\u0163a ?
Care este raportul dintre existen\u0163a subiectiv\u0103 \u015fi obiectiv\u0103 ?
Cum se constituie valoarea de adev\u0103r bine, frumos, dreptate ?
Care sunt cauzele nefericirii omului pe p\u0103m\u00e2nt ?
Ce este fericirea ?
\u00cen jurul acestor probleme s-a constituit filosofia \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 dea r\u0103spunsuri \u00eenc\u00e2t filosofia vizeaz\u0103 raportul omului cu lumea cu existen\u0163a. Filosofia \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice \u00een ce const\u0103 condi\u0163ia uman\u0103, conceptul de condi\u0163ie uman\u0103, deasemenea situa\u0163iile obi\u015fnuite \u015fi limita. \u00cen acela\u015fi timp filosofia se preocup\u0103 de locul \u015fi rolul omului \u00eel ajut\u0103 pe acesta s\u0103 ierarhizeze lumea. Filosofia \u00eel ajut\u0103 pe om s\u0103 opteze \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 de ce oamenii opteaz\u0103 pentru anumite realieri.
Filosofia \u00eel ajut\u0103 pe om s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine s\u0103-\u015fi formeze o cuno\u015ftin\u0163\u0103 de sine care sunt propriile sale real\u0103ri dar raportat\u0103 la realitatea social\u0103, s\u0103-\u015fi formeze con\u015ftiin\u0163a alterit\u0103\u0163ii care este con\u015ftiin\u0163a respectului pentru ceilal\u0163i al\u0103turi de care tr\u0103ie\u015fti.
Filosofia s-a format \u00een antichitate la \u00eenceput \u00een obiectul filosofiei erau puse cuno\u015ftin\u0163e din toate domeniile treptat s-a produs o departajare \u00eentre discursul filosofic \u015fi cel \u015ftiin\u0163ific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile medita\u0163iei filosofice.<\/p>\n

P\u0103r\u0163i componente<\/p>\n

Ontologia (grecescul antos = existen\u0163\u0103) \u015fi care este teoria existen\u0163ei ca existen\u0163\u0103.
Gnaseologia (cagnas = cunoa\u015ftere) este teoria filosofic\u0103 a cunoa\u015fterii ca r\u0103spuns la \u00eentrebarea cum ar fi dac\u0103 omul poate s\u0103 cunoasc\u0103 sau nu lumea, cum o cunoa\u015fte, p\u00e2n\u0103 unde este adev\u0103rul.
Axiologia (axis = valoare) este teoria filosofic\u0103 a valorilor arat\u0103 cum se nasc florile, cum se clasific\u0103 \u015fi importan\u0163a lor pentru om.
Filosofia istoriei care studiaz\u0103 legile progresului istoric.
Logica \u2013 este teoria principiilor g\u00e2ndirii corecte.
Etica \u2013 teoria despre moral\u0103.
Estetica \u2013 teoria filosofic\u0103 a artei.
Problemele teoretice ale filosofiei sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 \u00een principal cu raportul dintre existen\u0163a obiectiv\u0103 \u015fi existen\u0163a subiectiv\u0103ac. Raport a fost numit ca fiind problema fundamental\u0103 a filosofiei. Pentru Kant problema fundamental\u0103 a fost : \u201cCum pot s\u0103 g\u00e2ndesc unitar cerul \u00eenstelat deasupra mea \u015fi legea moral\u0103 din mine.\u201d
Acest raport \u00een linii mari implic\u0103 3 aspecte.
1. Problema primordialit\u0103\u0163ii este existen\u0163a de factor primordial sau cea sub
Filosofia se \u00eemparte \u00een concep\u0163ii filosofice maniste care pot fi materialiste \u015fi idealiste \u015fi dualiste care pun la baza lumii 2 principii care exist\u0103 paralel.
2. Concordan\u0163a dintre cei 2 factori respectiv posibilitatea cunoa\u015fterii lumii.
3. Rolul omului \u00een crea\u0163ia valorilor \u015fi sensul vie\u0163ii.
Exist\u0103 mai multe criterii de apreciere a filosofilor.
Specificul filosofiei \u2013 chiar din sensul etimologic al termenului care este \u00eengem\u0103narea a 2 cuvinte din limba veche greac\u0103.
philo \u2013 iubire pentru \u00een\u0163elepciune
sophia \u2013 \u00een\u0163elepciune
Specificul filosofiei \u2013 din specificul interoga\u0163iilor \u2013 din \u00eens\u0103\u0163i domeniul care-l studiaz\u0103. Deoarece filosofia studiaz\u0103 existen\u0163a \u00een general, legile cele mai generale ale existen\u0163ei, ea reprezint\u0103 o concep\u0163ie general\u0103 despre lume deasemeni cunoa\u015fterea filosofiei este o cunoa\u015ftere general\u0103 \u00een sensul c\u0103 surprinde tr\u0103s\u0103turile generale \u015fi esen\u0163iale ale existen\u0163eina\u0163ionale, sociale \u015fi umane.
Cunoa\u015fterea filosofiei spre deosebire de cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103 care este profund\u0103 \u015fi verificabil\u0103 cum filosofia este general\u0103 ea se sprijin\u0103 pe cuv\u00e2nt \u015ftiin\u0163ific dar nu numai pe acesta ci I-a \u00een considerare \u015fi practica social istoric\u0103, experien\u0163a uman\u0103 este cuv\u00e2ntul prin care se raporteaz\u0103 lumea la om \u015fi se afl\u0103 locul \u015fi rolul omului \u00een acea lume. De-a lungul timpului s-a constatat c\u0103 \u015ftiin\u0163a are nevoie de filosofie, de viziunea ei general\u0103 despre lume, mul\u0163i filosofi au fost \u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp filosofia se sprijin\u0103 pe datele \u015ftiin\u0163ei dar nu le preia.<\/p>\n

Istoria filosofiei<\/p>\n

Este \u015ftiin\u0163a care studiaz\u0103 sistemele filosofice \u00een succesiunea lor istoric\u0103 pune \u00een eviden\u0163\u0103 ? s-a realizat progresul \u00een ? filososofie \u00een acela\u015fi timp pune \u00een eviden\u0163\u0103 mari sisteme filosofice. Cu obiectul istoriei filosofice n-au fost de acord to\u0163i filosofii. Istoria filosofic\u0103 nu poate fi confundat\u0103 cu istoria \u015ftiin\u0163ei literaturii religiei, specificul ei este ? de ? Obiectul de studiu \u015fi de modalit\u0103\u0163i proprii prin care studiaz\u0103 lumea.
Istoria filosofic\u0103 pune \u00een eviden\u0163\u0103 drumul parcurs de g\u00e2ndirea uman\u0103, informarea con\u015ftiin\u0163ei filosofice \u015fi a con\u015ftiin\u0163ei \u00een general. Ne arat\u0103 cum
s-au format treptat conceptele cu care filosofic pentru c\u0103 este mai u\u015for s\u0103 vezi cum se fac lucrurile \u00eencetul cu \u00eencetul dec\u00e2t dac\u0103 le ei gata formate. Istoria filosofic\u0103 ajut\u0103 la \u00een\u0163elegerea \u015fi interpretarea literaturii. Eminescu m\u0103rturisea cine nu cunoa\u015fte filosofia lui Platon.
Istoria filosofic\u0103 ajut\u0103 la formarea unei concep\u0163ii adecvate despre lume, \u00eel face mai receptiv, mai deschis, s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine.
Istoria filosofic\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 r\u0103spundem la o serie \u00eentreag\u0103 de probleme, s\u0103 \u00een\u0163elegem schimb\u0103rile radicale care se produc \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, s\u0103 ne creem un echi interior ca s\u0103 putem comunica cu exteriorul.<\/p>\n

CURS Nr. II 13.10.2000<\/p>\n

Filosofia orientului antic<\/p>\n

Cu privire la istoria filosofiei orientului antic sunt \u00eenc\u0103 discu\u0163ii.
Unii spun c\u0103 nu ar exista o filosofie propriu-zis\u0103, se subestimeaz\u0103 cultura orientului, dar al\u0163ii spun c\u0103 fiolsofia din Grecia antic\u0103 au cam preluat totul de la orient. \u015ei o opinie \u015fi alta pune \u00een eviden\u0163\u0103 simplismul cu care este totodat\u0103 filosofia antic\u0103. Studiile care s-au f\u0103cut \u00een sec. XX, descoperirile arheologice care s-au realizat precum \u015fi aprofundarea oparelor fundamentale ale culturii antichit\u0103\u0163ii au scos \u00een eviden\u0163\u0103 c\u0103 exist\u0103 o filosofie original\u0103 \u00een cultura orientului antic. Aceste considera\u0163ii sunt mai aproape de aev\u0103r. Se cunosc ast\u0103zi culturile Egiptului, India, Mesopotamia, China.
Cultura mesopotamian\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se afirme \u00eenc\u0103 din mileniul al-III lea \u00eenainte de Cristos, este o cultur\u0103 original\u0103 \u015fi prezint\u0103 un interes multiplu inclusiv pentru filosofi. Un important monument al culturii sumeniene este ciclul de legende despre eroul GHILGAME\u015e. Acest ciclu poart\u0103 numele de \u201cEpopeea lui Ghilgame\u015f\u201d epopee scris\u0103 pe t\u0103bli\u0163\u0103 de cronic\u0103 \u015fi care con\u0163inea ini\u0163ial 3600 de versuri. Ghilgame\u015f era rege al ora\u015fului URUK ast\u0103zi se nume\u015fte WARKA. Legenda \u00eel consider\u0103 ca fiu muritor al zei\u0163ei NINSEN. Opera este incomplet\u0103 dar are o substasn\u0163\u0103 spiritual\u0103 deosebit\u0103 rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een literatura antichit\u0103\u0163ii. Epopeea este str\u0103b\u0103tut\u0103 de un adev\u0103rat patos al cunoa\u015fterii pentru Ghilgame\u015f. A cunoa\u015fte \u00eenseamn\u0103 s\u0103 str\u0103ba\u0163i valul necunoscutului care-l \u00eenconjoar\u0103 pe om, o lupt\u0103 \u00eempotriva destinului vie\u0163ii. Atingerea acestui \u0163el reclam\u0103 sacrificii dureroase, pierderi care trebuie \u00eenl\u0103turate. Dup\u0103 moartea celui mai bun prieten ENKIDE pleac\u0103 \u00eendurerat de suferin\u0163ele aoamenilor dar \u015fi de dorin\u0163a ca el \u00eensu\u015fi s\u0103 fie nemuritor, pleac\u0103 \u00een c\u0103utarea nemuririi, drumul lung pe care-l str\u0103bate \u00eel pune \u00een situa\u0163ia da a lupta cu for\u0163e potrivnice. Aceast\u0103 lupt\u0103 are o semnifica\u0163ie simbolic\u0103, pune \u00een eviden\u0163\u0103 tragismul credin\u0163ei umane \u00een fa\u0163a finetitudinii dar \u015fi \u00eencerc\u0103rile morale la care este supus\u0103 fiin\u0163a uman\u0103 \u00een aspira\u0163ia ei spre cunoa\u015ftere. Tr\u0103irea fundamental\u0103 a acestui erou este anxietatea, care este o stare existen\u0163ial\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din setea de cunoa\u015ftere \u015fi care \u00eenseamn\u0103 stare de nelini\u015fte de fr\u0103m\u00e2ntare.
\u00cen filosofia existen\u0163ial\u0103 conatemporan\u0103 anxietatea este tr\u0103irea fundamental\u0103 a omului, este interesat\u0103 des pe care o face \u00eentr-o lucrare BLAGA. Cu privire la sentimentul tragicului spun\u00e2nd c\u0103 sumenobabilinienii erau at\u00e2t de \u00eenseta\u0163i de nemurire \u00eenc\u00e2t unul din cele mai \u00eenalte sentimente, sentimentul tragicului, apare la ei pentru prima oar\u0103 dar \u00een leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu via\u0163a terestr\u0103. \u00cen epopee este redat sentimentul tragismului prin faptul c\u0103 omul trebuie se \u00eenfrunte zeii s\u0103 le smulg\u0103 principala lor \u00eensu\u015fire, nemurirea. \u00cen concep\u0163ia timpului respectiv zeii erau ferici\u0163i pentru c\u0103 erau nemuritori.
Ghilgame\u015f porne\u015fte \u00een c\u0103utarea nemuririi spre gura r\u00e2urilor , un loc anevoie de str\u0103b\u0103tut. Drumul este \u00eengrozitor \u015fi mai ales apele mor\u0163ii te opresc s\u0103 te apropii. Este ajutat de un cor\u0103bier ca s\u0103 ajung\u0103 la o plant\u0103 care ar avea priprietatea de a da nemurirea. Reu\u015fe\u015fte s\u0103 smulg\u0103 aceast\u0103 plant\u0103 dar \u00een drum spre Uruk obosit se scald\u0103 \u015fi la r\u0103d\u0103cina unui arbore adoarme \u015fi-I este furat\u0103 planta de c\u0103tre \u015farpe. Ghilgame\u015f dezn\u0103d\u0103jduit se \u00eentoarce \u00een Uruk printre ai s\u0103i pentru a tr\u0103i \u015fi a murii ca ei. El n-a ob\u0163inut nemurirea, sufer\u0103 o \u00eenfr\u00e2ngere \u015fi trebuie s\u0103 accepte resemnat destinul. El trebuie s\u0103 se supun\u0103 acestui destin dar domin\u00e2nd destinul prin \u00een\u0163elegere, cunoa\u015ftere \u015fi crea\u0163ie. De fapt el s-a \u00eentors la oameni mai om dec\u00e2t era \u00eenainte, pentru c\u0103 a c\u0103l\u0103toria f\u0103cut\u0103 nu este un e\u015fec ci una de descoperire. \u201cEl a v\u0103zut totul p\u00e2n\u0103 la marginea p\u0103m\u00e2ntului. Ceea ce-I ascuns el a descoperit.\u201d Dup\u0103 \u00eentoarcere pune s\u0103 se scrie tot chinul \u00eendurat \u00een drumul cel lung pentru ca \u015fi alte genera\u0163ii s\u0103 ia cuno\u015ftin\u0163\u0103, pune s\u0103 se construiasc\u0103 zidul Urukului, altare monumente, \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 Urukul cu statui, \u00een felul acesta el dob\u00e2nde\u015fte nemurirea, este nemurirea creatorului.
Nemurirea pe care voia s-o scurg\u0103 de la zei nu era numai pentru el, ci pentru a o da \u015fi oamenilor ca s\u0103 fie ferici\u0163i ca zeii. Aici str\u0103bate unuversul. De fapt Ghilgame\u015f aduce un dar pre\u0163ios oamenilor \u015fi anume cuno\u015ftin\u0163a de sine, arat\u0103 oamenilor c\u0103 se poate valorifica prin acte omene\u015fti. \u00cen epopee g\u0103sim rezonan\u0163e ale umanismului prometeic. Ca \u015fi Prometeu din legendele grece\u015fti Ghilgame\u015f va \u00eenfrunta destinul, zeii, for\u0163ele potivnice, afirm\u00e2nd capacitatea potrivnic\u0103 a omului. Prin crea\u0163ie omul devine nemuritor, credin\u0163a uman\u0103 dar \u015fi ideea prieteniei, iubirii care-l socializeaz\u0103 pe om.<\/p>\n

Filosofia \u00een China antic\u0103<\/p>\n

\u00cen China filosofia \u00eencepe \u00een secolul VI \u00ee.d.H cel mai de seam\u0103 filosof cunoscut este LAO-TZ\u00ce. Acesta a elaborat o concep\u0163ie filosofic\u0103 care s-a transmis timp de 2 secole \u015fi \u00een secolul IV a fost redat\u0103 \u00een scris. Concep\u0163ia despre lume a lui LAO-TZ\u00ce se \u00ee\u00eetemeeaz\u0103 pe cunoa\u015fterea caracterul material necreat al lumii care are la baz\u0103 un principiu, o substan\u0163\u0103 material\u0103. Conceptul cel mai important este conceptul de TAO care \u00eenseamn\u0103 calea spre concept a fost interpretat diferit, unii ca \u00eensemn\u00e2nd calea cereasc\u0103 al\u0163ii ca fiind calea opus\u0103. TAO este un concept care desemneaz\u0103 drumul natural al omului. \u00cen opozi\u0163ie cu ceea ce este supranatural. Tao este un concept a tot cuprinz\u0103tor, ordinea natural\u0103, via\u0163a oamenilor. Interesant\u0103 este concep\u0163ia despre om, el spune c\u0103 cel ce cunoa\u015fte oamenii este \u00een\u0163elept. \u00cen\u0163elepciunea este mai mult dec\u00e2t o \u015ftiin\u0163\u0103 adunat\u0103 la un loc pentru c\u0103 \u00een\u0163elept \u00eenseamn\u0103 cunoa\u015ftere \u015fi \u00eenf\u0103ptuire.
Un alt filosof este KONG FU-ZE , a fost latinizat . Concep\u0163ia lui este opus\u0103 concep\u0163ia lui Lao-tz\u00ee el s-a remarcat prin doctrina sa etic\u0103, a elaborat codul de norme morale privind comportamentul oamenilor fa\u0163\u0103 de superiori fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. \u00cen centrul doctrinei morale se afl\u0103 ideea arminiei dintre om \u015fi cosmos. Pe de alt\u0103 parte este c\u0103 omul trebuie s\u0103 tind\u0103 spre perfec\u0163iune moral\u0103 c\u0103 fericirea depinde de perfec\u0163iune. Perfec\u0163iunea moral\u0103 \u015fi fericirea depinde de venerarea tradi\u0163iilor trecutului cu scopul de a se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ii climatul prezent. Printre frumuse\u0163iile morale pe care trebuie s\u0103 le probeze omul 5 (cinci) erau considerate cele mai importante.
1. S\u0103 fii generos dar nu risipitor.
2. S\u0103 fii m\u00e2ndru dar nu trufa\u015f.
3. S\u0103 ai dorin\u0163e dar nu pofte.
4. S\u0103 ar\u0103\u0163i inocen\u0163a dar nu asprime.
5. S\u0103 faci s\u0103 sr lucreze f\u0103r\u0103 a crea resentimente
Aceste frumuse\u0163i de comportament au valabilitate \u0163i ast\u0103zi.<\/p>\n

Filosofia \u00een India Antic\u0103<\/p>\n

\u00cen India antic\u0103 se consider\u0103 c\u0103 filosofia \u00eencepe o dat\u0103 cu Uponisoe care sunt comentarii la Vede. Vedele sunt c\u0103r\u0163i str\u0103vechi ale religiei brahmanice \u015fi const\u0103 \u00een culegeri de imnuri, rug\u0103ciuni, vr\u0103i. Ele sunt documentare inestimabile ale culturii universale. Uponisodele pun \u00een eviden\u0163\u0103 existen\u0163a a dou\u0103 orient\u0103ri filosofice. O tendin\u0163\u0103 spiritualist\u0103 dup\u0103 care realul este determinat de un principiu spiritual suprem principiul lui BRAHMAN \u015fi o tendin\u0163\u0103 realist\u0103 dup\u0103 care realitatea este determinat\u0103 de elementele de natur\u0103 material\u0103, reprezentarea acestei tendin\u0163e este filosofia Hardalake, carew este primul filozof al lumii.
Uponisodele con\u0163in elemente importante de filosofie, una din filosofiile importante din secolul IV \u2013 V este Budismul (Buddha). Budismul este o filosofie dar \u015fi o religie, a fost adesea contestat ca \u015fcoal\u0103 filosofic\u0103 sau atestat. Din argumentele pro \u015fi contra a dus o dubl\u0103 ipostaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i ca religie iar apoi ca filosofie. Budismul este legat de numele prin\u0163ului SIDDHARTHA din familia SOKYA, a primit numele de BUDDHA care \u00eenseamn\u0103 iluminatul. Siddhartha era un prin\u0163 dintr-o familie nobil\u0103 care impresionat de suferin\u0163ele oamenilor la v\u00e2rsta de 29 de ani a p\u0103r\u0103sit familia, bog\u0103\u0163ia \u015fi s-a retras \u00een pustiu unde a stat timp de 7 ani duc\u00e2nd o via\u0163\u0103 de ascet consacrat\u0103 medita\u0163iei.
\u00cen jurul acestei personalit\u0103\u0163i s-au creat legende. Budda a descoperit sensul profund al vie\u0163ii. Descoper\u0103 c\u0103 tr\u0103s\u0103tura fundamental\u0103 a existen\u0163ei umane este suferin\u0163a. Ajunge la descoperirea celor 4 adev\u0103ruri. Adev\u0103rul despre existen\u0163a suferin\u0163ei, despre na\u015fterea suferin\u0163ei, despre nimicirea suferin\u0163ei, despre calea ce duce la nimicirea suferin\u0163ei. Din acel moment BUDDHA \u00eencepe s\u0103-\u015fi propov\u0103duiasc\u0103 filosofia sa dar abia dup\u0103 300 de ani regele ASOKA \u00eei recunoa\u015fte statutul oficial al acestei filosofii, ridic\u0103 temple \u015fi monumente \u00een locurile legate de via\u0163a \u015fi activitatea lui BUDDHA. Cea mai important\u0103 carte a budismului se nume\u015fte TRIPITAKA care guverneaz\u0103 lan\u0163ul re\u00eencarn\u0103rilor. Orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103 este condus\u0103 de la o rena\u015ftere la alta prin nesf\u00e2r\u015fite suferin\u0163e. Moartea nu-l elibereaz\u0103 pe om de suferin\u0163e pentru c\u0103 dup\u0103 moarte urmeaz\u0103 o alt\u0103 na\u015ftere. Re\u00eencarnarea este \u00een func\u0163ie de faptele omului, \u00eenc\u00e2t oamenii pot trece dup\u0103 moarte \u00een existen\u0163\u0103 ca animale, plant, spirite \u015fi chiar zeit\u0103\u0163i. Cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 a re\u00eencarn\u0103rii o reprezint\u0103 existen\u0163a de tip uman pentru c\u0103 numai \u00een aceast\u0103 existen\u0163\u0103 este posibil\u0103 aflarea adev\u0103rului \u015fi atingerea treptei de iluminat. Important\u0103 este ideea c\u0103 omul poate rupe lan\u0163ul re\u00eencarn\u0103rilor chinuitoare prin propriile sale eforturi con\u015ftiente \u015fi poate dob\u00e2ndi nirvana, acea stare de beatitudine opus\u0103 instabilit\u0103\u0163ii. Omul ajung\u00e2nd la adev\u0103r \u00ee\u015fi anihileaz\u0103 dorin\u0163ele, pasiunile \u015fi dob\u00e2nde\u015fte o stare echivalent\u0103 cu nirvana, stare de lini\u015fte.
Pentru budism lumea \u00eenconjur\u0103toare este o permanent\u0103 curgere de forme, lumea nu-i ordonat\u0103, ci o lume care se formeaz\u0103 mereu, este mi\u015fcare, ea devine, nu exist\u0103, totul se modific\u0103 necontenit, trece de la starea de nonexisten\u0163\u0103 la existen\u0163\u0103. Ceea ce se modific\u0103 nu este lumea ca atare, nu sunt lucrurile reale, budi\u015ftii v\u0103d mi\u015fcarea lumii \u015fi nu lumea \u00een mi\u015fcare, budi\u015ftii particip\u0103 emotiv la acea mi\u015fcare, ei o depl\u00e2ng, o simt ca o inconstant\u0103, ca o nesiguran\u0163\u0103, de aicea reiese concep\u0163ia pesimist\u0103 asupra lumii. Visul budistului este de a se situa deasupra evolu\u0163iei \u00een care se g\u0103se\u015fte, s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 aceast\u0103 transformare, iar idealul este dob\u00e2ndirea nirvanei.
Concep\u0163ia despre nirvana ca \u015fi filosofia budist\u0103 \u00een general a influen\u0163at \u00eentreaga cultur\u0103 european\u0103. Influen\u0163ele se resimt la marii poe\u0163i, arti\u015fti. Concep\u0163ia pesimist\u0103 o reg\u0103sim \u00een filosofia lui SCHOPENHAUER. Marele poet Eminescu a cunoscut filosofia budist\u0103 direct prin \u00eencercarea de a traduce lucr\u0103ri budiste iar indirect citind prelucr\u0103ri din filosofia budist\u0103. Astfel \u00een opera eminescian\u0103 g\u0103sim adesea numele lui Buddha fa\u0163\u0103 de care se exprim\u0103 cu admira\u0163ie. G\u0103sim termeni din filosofia budist\u0103, g\u0103sim idei foarte apropiate de filosofia budist\u0103.
Cercet\u0103toarea Amita Bhose care \u015fi-a dat doctoratul cu lucrarea \u201cEminescu \u015fi India\u201d \u00een capitolul VI al acestei lucr\u0103ri face analiza aproape a tuturor poeziilor lui Eminescu de inspira\u0163ie budist\u0103.
\u00cen afar\u0103 de ceea ce afirm\u0103 autoarea exager\u00e2nd lucrurile cert este c\u0103 sunt poezii \u00een care g\u0103sim aceste influen\u0163e.
Ex.: poezia \u201cKomodewa\u201d. \u201cEu nu cred nici \u00een Iehova\u201d.
Cea mai budist\u0103 poezie a lui Eminescu este \u201cGlossa\u201d.<\/p>\n

Filosofie 20.10.2000
curs nr. III<\/p>\n

Apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea filosofiei \u00een Grecia Antic\u0103<\/p>\n

Etapa preclasic\u0103 a filosofiei grece\u015fti<\/p>\n

P\u0103rerea celor mai mul\u0163i cercet\u0103tori este c\u0103 \u00een Grecia Antic\u0103 a existat o filosofie riguroas\u0103, original\u0103 \u015fi nu se confirm\u0103 opinia dup\u0103 care grecii au dat pu\u0163in \u015fi au luat mult.
Filosofia \u00een Grecia Antic\u0103 a ap\u0103rut \u00een perioada genezei a apari\u0163iei rela\u0163iilor de produc\u0163ie scavagiste, ca o reflec\u0163ie implicit\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in \u00een mitologie, dar ea \u00eencearc\u0103 s\u0103 se desprind\u0103 treptat de mitologie. Asfel \u00een Iliada \u015fi Odiseea a lui Homed g\u0103sim primele \u00eencerc\u0103ri de interpretare filosofic\u0103 a lumii, primele \u00eentreb\u0103ri \u015fi primele r\u0103spunsuri cu privire la lume.
\u00cen poemul lui Hesiod \u201cTeogonia, mun\u0163ii \u015fi zilele\u201d g\u0103sim elemente de filosofie, Hesiod fiind poet.Acesta trece dincolo de originea zeilor \u015fi se \u00eentreab\u0103 cum s-a trecut de la haos la cosmos. Aceast\u0103 \u00eentrebare este filosofic\u0103 \u015fi este o prezentare a filosofiei de mai t\u00e2rziu. Trecerea de la poemele hesiodice la filosofia greac\u0103 propriu-zis\u0103 este considerat\u0103 un adev\u0103rat miracol dar un miracol realizat de oameni pentru c\u0103 primii filosofi erau st\u00e2ns lega\u0163i de \u00eendeletnicirile, problemele societ\u0103\u0163ii \u015fi au ajuns la filosofie pe cale omeneasc\u0103. Ei contemplau cerul, natura, dar nu o contempla\u0163ie pur\u0103 ci pentru a g\u0103si solu\u0163ii pentru problemele cet\u0103\u0163ii.
Intervalul de timp \u00een care putem vorbi de filosofia greac\u0103 este secolul VI \u00ee.h. \u015fi secolul V d.h.(529), c\u00e2nd printr-un decret al unui \u00eemp\u0103rat roman este desfiin\u0163at\u0103 \u015fcoala de la Atena. Acest interval de timp a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een mai multe etape:
1. Etapa preclasic\u0103 considerat\u0103 o etap\u0103 cosmologic\u0103, \u00eentre secolul VI \u015fi \u00eenceputul secolului V \u00ee.h.
2. Etapa clasic\u0103 considerat\u0103 o etap\u0103 antropologic\u0103, \u00eentre secolul V \u015fi IV \u00ee.h.
3. Etapa elenistic\u0103 sf\u00e2r\u015fitul sec.IV \u015fi \u00eenceputul sec. I \u00ee.h.
4. Etapa roman\u0103 sec I sec V d.h.
Etapele 3 \u015fi 4 sunt considerate eticizante.<\/p>\n

Etapa preclasic\u0103 a filosofiei Grece\u015fti<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 etap\u0103 sunt mai multe \u015fcoli filosofice cum ar fi :
1. \u015fcoala milesian\u0103 de la Milet
2. \u015fcoala Pythagorician\u0103
3. \u015fcoala Eleat\u0103
4. \u015fcoala Heraclit din Efes
\u00cen Grecia filosofia a ap\u0103rut mai t\u00e2rziu \u00een cet\u0103\u0163ile periferice (Milet, Efes), acestea se g\u0103seau pe coastele Mediteraneene, \u00een regiunea numit\u0103 Ionia. \u00cen aceste cet\u0103\u0163i exista popula\u0163ie mult\u0103, navigatori, negustori care c\u0103l\u0103toreau pe mare \u015fi uscat, se \u00eentrebau \u015fi \u00eencercau s\u0103 \u015fi r\u0103spund\u0103.P\u0103rintele istoriei, Herodot, a numit Miletul podoaba Ioniei.
1. \u015ecoala din Milet \u2013 deschiz\u0103toare de drumuri \u00een orizontul filosofiei pentru c\u0103 pentru prima dat\u0103 reprezentan\u0163ii ei \u00ee-\u015fi puneau probleme filosofice \u015fi c\u0103utau \u015fi r\u0103spunsuri la acestea. Ei se \u00eentrebau dac\u0103 nu exist\u0103 o natur\u0103 comun\u0103 tuturor lucrurilor, dac\u0103 nu exist\u0103 un temei. Din acest temei se na\u015fte diversitatea \u015fi \u00ee-\u015fi puneau \u015fi o alt\u0103 problem\u0103 filosofic\u0103, dac\u0103 nu este \u015fi o unitate \u00een diversitate. Aceste \u00eentreb\u0103ri sunt problemele mari ale filosofiei din toate timpurile (ce este diversitatea, entitatea lumii, etc.).
Reprezentan\u0163ii \u015fcolii din Milet au fost :
– Thales din Milet,
– Anaximandru,
– Anaximene.
Thales este cel dint\u00e2i filosof al Greciei \u015fi al lumii europene. El a f\u0103cut parte din toate topurile privindu-i pe cei 7 \u00een\u0163elep\u0163i ai lumii Antice. Avea cuno\u015ftin\u0163e din toate domeniile (economie, hidrotehnic\u0103, militar\u0103,etc.), dar el nu a fost primul filosof pentru c\u0103 de\u0163inea cuno\u015ftin\u0163e din toate domeniile ci pentru c\u0103 \u015fi-a pus problemele filosofiei. Identific\u0103 temeiul tuturor lucrurilor. Principiul lui este apa.Dup\u0103 el toate se nasc din ap\u0103 \u015fi se \u00eentorc la ap\u0103.
Apa vorbind din punct de vedere antologic este \u00eenceputul, natura comun\u0103 a tuturor lucrulilor, de aici \u015fi posibilitatea transform\u0103rii lucrurilor. Apa este \u00eenceputul, natura comun\u0103, principiul.
Thales este primul filosof ce ajunge la natura principiului, pune la baza lumii un element concret, dar interpretat acest element concret prin prisma filosofic\u0103 are rezonan\u0163\u0103 filosofic\u0103 \u015fi anume este cauza tuturor lucrurilor.
Anaximandru este un urma\u015f al lui Thales. Va face un pas \u00eenainte \u00een calea abstractiz\u0103rii. Pentru el temeiul (principiul) este o sintez\u0103 a mai multor elemente originare \u015fi anume : ap\u0103, aer, foc, p\u0103m\u00e2nt. Aceast\u0103 sintez\u0103 o nume\u015fte apeiron care \u00een traducere ar \u00eensemna nelimitatul, indefinitul, sau chiar infinotul. La el g\u0103sim folosit \u015fi termenul de principiu.
Anaximene pune la baza existen\u0163ei aerul. S-ar p\u0103rea c\u0103 s-a \u00eentors la Thales. \u00cen realitate este un pas \u00eenainte chiar fa\u0163\u0103 de Anaximandru. Se men\u0163ine la \u00een\u0103\u0163imea abstrac\u0163iilor pentru c\u0103 el vorbe\u015fte de noutatea principiului. Aerul se afl\u0103 \u00een mi\u015fcare ce presupune comprimare \u015fi rarefiere astfel anticip\u00e2ndul pe Heraclit din Efes cu ideea dedubl\u0103rii viitorului.<\/p>\n

2. \u015ecoala Pythagorician\u0103 \u00eentemeitorul ei a fost filosoful \u015fi matematicianul Pythagora. Aceasta se mai nume\u015fte \u015fi \u015fcoala italic\u0103. Pythagora s-a n\u0103scut \u00een Insula Same\u015f \u00een largul Coastelor Ioniei. La v\u00e2rsta de 40 de ani s-a mutat \u00een Italia \u00een localitatea Crotona unde va fi \u00eentemeiat\u0103 o \u015fcoala filosofic\u0103. La b\u0103tr\u00e2ne\u0163e este nevoit s\u0103 se refugieze \u015fi de aici \u015fi va muri la 90 de ani \u00een Metapont.Biografia con\u0163ine inexit\u0103\u0163i chiar din cauza acestuia pentru c\u0103 el se credea de origine divin\u0103, fiul lui Hermes. A c\u0103l\u0103torit mult ajung\u00e2nd \u00een Caldeea, Egipt, Persia.
\u015ecoal filosofic\u0103 intemeiat\u0103 de Pythagora este apreciat\u0103 ca un moment de seam\u0103 al filosofiei, dar nu era numai o \u015fcoal\u0103 filosofic\u0103 , \u015ftiin\u0163ific\u0103, ci \u015fi o sect\u0103 relogioas\u0103 \u015fi grupare politic\u0103 de orientare filo-aristocratic\u0103. A avut o evolu\u0163ie sinuoas\u0103 \u015fi contradictorie.
Cu aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 avem de a face cu prima form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt organizat. Era organizat\u0103 dup\u0103 principiile unei organiza\u0163ii religioase. Aici se f\u0103ceau practici complete de intruniri, existau interdic\u0163ii severe, disciplin\u0103 mistic\u0103. O m\u0103rturie antic\u0103 ne spune c\u0103 tinerii ce veneau la aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 erau mai \u00eent\u00e2i cerceta\u0163i la fizionomie, deduc\u00e2ndu-le caracterul \u015fi temperamentul. Cei ce erau admi\u015fi li se fixa un timp de t\u0103cere. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 se numeau auditori. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 lucrurile cele mai grele erau t\u0103cerea \u015fi ascultarea. Dup\u0103 aceea vorbeau pun\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri \u015fi spun\u00e2ndu-\u015fi p\u0103rerea \u015fi se numeau matematici (geometrie, muzic\u0103 \u015fi alte discipline superioare). Cei care \u00ee-\u015fi \u00eensu\u015feau aceste discipline ale \u015ftiin\u0163ei treceau mai departe la cercetarea universului \u015fi principiului naturii, numindu-se fizicieni. Din cele ar\u0103tate mai sus reiese c\u0103 nui vorba numai de o ini\u0163iere mistic\u0103 ci de principii pedagogice \u00een ordinea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi educa\u0163iei, apoi spunem de t\u0103cere \u015fi ascultare deci reflec\u0163ie. Era \u015fi o educa\u0163ie a vorbirii pentru a se putea exprima filosofico-\u015ftiin\u0163ific.
Ini\u0163ierea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura secret\u0103 a \u015fcolii nu era numai religioas\u0103 ci \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi filosofic\u0103. P\u0103strarea secretului era o cerin\u0163\u0103 categoric\u0103.
\u00cen plan filosofic Pythagora avea o adev\u0103rat\u0103 admira\u0163ie \u015fi pre\u0163uire pentru filosofie. De altfel el a pus \u00een circula\u0163ie termenul de filosof \u015fi filosofie. \u00centr-un text p\u0103strat \u015fi care se crede c\u0103i apar\u0163ine, el spune \u201cVia\u0163a este asemeni jocurilor olimpice unde unii caut\u0103 glorie \u015fi cununi, al\u0163ii avantaje, iar a treia categorie adev\u0103ra\u0163ii filosofi sau pre\u0163uitori ai \u00een\u0163elepciunii vor s\u0103 se delecteze cu cel mai minunat spectacol cu imaginea lui\u201d
\u00cen filosofia lui Pythagora se g\u0103sesc con\u0163inute \u015fi teze de antologie, cosmologie care con\u0163in o serie de elemente miabile. A\u015fa cum remarc\u0103 Aristotel , pytagoricienii au fost primii care sau ocupat de matematic\u0103 \u015fi au cultivato . Ei au scos ideea dup\u0103 care principiile matematice ar fi principiul lucrurilor, dar dup\u0103 cum \u00een matematic\u0103 numerele sunt elemente primordiale ei au crezut c\u0103 celelalte lucruri sunt modele ale numerelor. Num\u0103rul fiind considerat substan\u0163\u0103 a lucrurilor, rezult\u0103 c\u0103 num\u0103rul este principiul lumii. A\u015fa cum este apa la Thalles, apeironul la Anaximandru, aerul la Anaximene. Au elaborat o adev\u0103rat\u0103 simbolistic\u0103 a numerelor. Ei identific\u0103 lucrurile cu c\u00e2te un num\u0103r.
Astfel: – cifra 1 este considerat\u0103 unitatea primordial\u0103, esen\u0163a din care au ie\u015fit celelalte numere
– cifra 2 este primul num\u0103r par \u2013 esen\u0163a sufletului
– cifra 3 este primul num\u0103 nepereche dar care este perfect pentru c\u0103 are \u00eenceput, mijloc \u015fi sf\u00e2r\u015fit
– cifra 4 este substan\u0163a justi\u0163iei
– cifra 5 este substan\u0163a c\u0103s\u0103toriei
– \u2026\u2026..
– cifra 10 este simbolul \u00eentruchip\u0103rii perfec\u0163iunii supreme. Aceast\u0103 cifr\u0103 va avea ad\u00e2nci rezultate \u00een filosofia Greac\u0103.
Pythagora cuno\u015ftea 9 corpuri cere\u015fti. El mai inventeaz\u0103 un corp ceresc numit antiterra ca s\u0103 fie zece (10) .
Din filosofia lui Pythagora se desprinde ideea valoroas\u0103 dup\u0103 care lucrurile rezult\u0103 din armonia for\u0163elor contrare care s-ar elibera. Universul nu este un haos de fenomene ci o armonie, un cosmos guvernat de legi , de necesitate matematic\u0103.
\u015ecoala are o contribu\u0163ie important\u0103 \u00een domeniul filosofiei \u015fi re\u0163inem:
– are meritul de a fi sistematizat cuno\u015ftin\u0163ele de matematic\u0103 aduse din trecut
– respinge geocentrismul<\/p>\n

3. \u015ecoala Eleat\u0103
Numele \u015fcolii vine de la ora\u015ful Elea la nord de Napoli, \u015fi ast\u0103zi se nume\u015fte Velia. Aceasta era o colonie greceasc\u0103.
Intemeietorul \u015fcolii este considerat XENOFON din COLOPHON, dar alte surse printre care \u015fi DIOGENES LAERTIOS care este un \u00eenv\u0103\u0163at grec ce a tr\u0103it \u00een secolul III d.h. \u015fi care a cules texte, date, despre filosofii care au tr\u0103it \u00een perioada preclasic\u0103.
\u00cen lucrarea \u201cVie\u0163ile \u015fi doctrinele filosofilor\u201d arat\u0103 c\u0103 un elev al lui Xenofon pe nume PARMEIDES este adev\u0103ratul fondator al \u015fcolii.
Parmeides este un filosof care prin g\u00e2ndirea sa uime\u015fte pe cei contemporani lui, \u015fui cei din zilele noastre. Problema pe care \u015fi-o pune este cu privire la posibilitatea \u015fi modalitatea fiin\u0163ei noastre de a conceptualiza, de a exprima rolul prin ideal , abstrac\u0163ie. El \u00eencepe s\u0103 se \u00eentrebe de ceea ce este \u015fi merge mai departe cu \u00eentrebarea : \u201cCe este ceea ce este? \u015fi Ce este?\u201d
R\u0103spunsul pe care \u00ee-l d\u0103 este numai existentul, prin care \u00een\u0163elege principiul, ceea ce \u00eentemeiaz\u0103. Dup\u0103 el exist\u0103 numai existentul, iar non existentrul nu exist\u0103. El pune \u015fi problema raportului dintre existen\u0163\u0103 \u015fi g\u00e2ndire. Spune c\u0103 existen\u0163a este \u015fi poate fi g\u00e2ndit\u0103, non existen\u0163a nu este \u015fi nu poate fi g\u00e2ndit\u0103. Prin r\u0103spunsurile pe care le d\u0103 el adaug\u0103 noi caracteristici principiale \u015fi anume: – principiul este nen\u0103scut, nelimitat. De la el s-a p\u0103strat un poem cu un titlu aproximativ \u201d Despre natur\u0103 \u201c . \u00cen prima parte a acestui poem vorbe\u015fte despre lucrurile absolut sigure, \u015fi anume despre adev\u0103r. \u00cen a doua parte trateaz\u0103 aspectele schimb\u0103toare ale lumii. Aspecte ce nu pot oferi dec\u00e2t cuno\u015ftin\u0163e probabile, adic\u0103 opinii. Dup\u0103 el aspecte de transformare , de diversitate, nu reprezint\u0103 dec\u00e2t produsul unor p\u0103reri \u00een\u015fel\u0103toare, subiective, proprii muritorilor de r\u00e2nd ce sunt incapabile s\u0103 se ridice prin cunoa\u015ftere deasupra la ceia ce este sensibil. Dup\u0103 el adev\u0103rul const\u0103 \u00een faptul c\u0103 existen\u0163a este imuabil\u0103, continu\u0103 nen\u0103scut\u0103 \u015fi perfect unitar\u0103.
Ideile sale vor fi continuate \u015fi dezvoltate de un elev al s\u0103u \u015fi anume ZENON din ELEA. Acesta a devenit celebru prin nu mai pu\u0163inele celebre aporii care se mai numesc \u015fi argumente sau chiar paradoxuri.
Aporia = \u00eenseamn\u0103 dificultate \u2013 problem\u0103 grea sau imposibil de rezolvat.
Paradox = enun\u0163 contradictoriu \u015fi totodat\u0103 determinabil.
Zenon dei Elea a elaborat 40 de aporii.
I. Prima aporie este \u00eempotriva mi\u015fc\u0103rii : \u201cPentru ca un corp s\u0103 ajung\u0103 la \u0163int\u0103 el trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 ajung\u0103 la jum\u0103tatea drumului. Dar pentru aceasta trebuie s\u0103 parcurg\u0103 jum\u0103tatea primei jum\u0103t\u0103\u0163i, \u015fi a\u015fa mai departe p\u0103n\u0103 la infinit\u201d \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mobilul st\u0103 pe loc.
Aristotel caut\u0103 care este gre\u015feala ra\u0163ionamentului \u015fi anume c\u0103 nu admite c\u0103 \u00eentr-un timp finit se pot stabili puncte spa\u0163iale infinite.
II. A doua aporie se intituleaz\u0103 Ahile\u015fi broasca \u0163estoas\u0103 : \u201cZ\u0103bavnicul nu va fi ajuns nicic\u00e2nd \u00een fug\u0103 de altul mai iute de picior, deoarece cel ce urm\u0103re\u015fte trebuie s\u0103 ajung\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een mod obligatoriu acolo de unde a ap\u0103rut cel ce fuge. A\u015fa c\u0103 \u00een mod obligatoriu z\u0103bavnicul se va g\u0103si de fiecare dat\u0103 \u00eenainte\u201d . Aristotel arat\u0103 gre\u015feala acestui ra\u0163ionament \u015fi anume \u2013 g\u0103sim o frac\u0163ionare la infinit a spa\u0163iului \u015fi timpului \u015fi sunt v\u0103zute numai sub raportul diviz\u0103rii, discontinuit\u0103\u0163ii nu \u015fi al continuit\u0103\u0163ii.
Aceste aporii au st\u00e2rnit mare interes la vremea respectiv\u0103. Zenon n-a vrut s\u0103 demonstreze c\u0103 nu este mi\u015fcare ci el a vrut s\u0103 arate c\u00e2t de greu este s\u0103 conceptualizezi mi\u015fcarea, c\u0103 se \u00eent\u00e2mpin\u0103 numeroase greut\u0103\u0163i.
HERACLIT din EFES \u2013 numit \u015fi obscurul, datorit\u0103 faptului c\u0103 el tr\u0103ia izolat era melancolic, dar este filosoful ce a tr\u0103it pentru filosofie. Avea \u00eencredere nem\u0103rginit\u0103 \u00een ra\u0163iune.
Diogene Laertios \u2013 spune c\u0103 ar fi scris o carte \u00een mod inten\u0163ionat neclar\u0103 ca s\u0103 fie citite numai de cei capabili.
Hraclit sub form\u0103 metaforic\u0103 pune \u00een circula\u0163ie idei fundamentale pentru dedublarea viitorului. El exprim\u0103 o \u00eentreag\u0103 concep\u0163ie despre lume \u015fi anume “Aceast\u0103 lume, aceea\u015fi pentru to\u0163i n-a fost creat\u0103 nici de vreunul dintre zei , nici de vreunul din oameni. Ea a fost \u00eentotdeauna, este \u015fi va fi un foc ve\u015fnic \u00een care dup\u0103 m\u0103sur\u0103 se aprinde \u015fi dup\u0103 m\u0103sur\u0103 se stinge\u201d . Prin urmare la el focul este principiul \u00eentemeietor . Heraclit sus\u0163ine ideia unit\u0103\u0163ii principiului. Lumea este aceia\u015fi pentru to\u0163i. Sting\u00e2ndu-se focul trece \u00een aer, din aer \u00een ap\u0103, din ap\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, dar el nu se transform\u0103 ca principii ci r\u0103m\u00e2ne foc ve\u015fnic viu.
Prin urmare apa, aerul, p\u0103m\u00e2ntul nu sunt forme de \u00eenstr\u0103inare a focului ci modalit\u0103\u0163i de manifestare a lui. El se aprinde \u015fi se stinge dup\u0103 m\u0103sur\u0103. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 poart\u0103 numele de LOGOS (TAO, DAO) \u2013 un concept crerat de Heraclit \u00een care el denume\u015fte contradic\u0163ia. \u00cen acest sens el spune c\u0103 din cele mai diferite tonuri rezult\u0103 cea mai frumoas\u0103 melodie, c\u0103 r\u0103zboiul este comun tuturor lucrurilor, dreptatea este lupta, c\u0103 nu te po\u0163i sc\u0103lda de dou\u0103 ori \u00een apele aceluia\u015fi r\u00e2u.
Prin logos el \u00een\u0163elege c\u0103 exist\u0103 o ordine \u00een natur\u0103, \u00een\u0163elege c\u0103 natura nu se desf\u0103\u015foar\u0103 haotiuc ci dup\u0103 o anumit\u0103 ordine care-I este proprie, \u015fi logosul este tocmai aceast\u0103 ordine. Ordinea are caracter universal \u015fi necesar. Prin crea\u0163ia s-a Heraclit a r\u0103mas \u00een istoria filisofiei p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.
Etapa preclasic\u0103 a filosofiei se \u00eencheie cu activitatea \u015fi crea\u0163ia a doi filosofi, \u015fi anume: EMPERACLE din AGRICENTE \u015fi ANAXAGORA din CLAZANEME, care nu aduc tenme noi \u00een filosofie, ci le redimensioneaz\u0103 pe cele vechi, filosofia lor fiind un fel de compendiu.<\/p>\n

Filosofie 27.10.2000
curs nr.IV<\/p>\n

Etapa clasic\u0103 a filosofiei grece\u015fti<\/p>\n

\u00cen etapa clasic\u0103 activeaz\u0103 mari creatori de culturi conduc\u00e2nd la o adev\u0103rat\u0103 \u00eenflorire a culturii. Centrul principal \u00eel reprezint\u0103 Atena.Spre Atena se \u00eendreapt\u0103 spiritele elevate care vor uimi \u015fi ast\u0103zi cultura. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 tr\u0103iesc filosofii sofi\u015fti, Eschil, Sofocle, Euripide.Tr\u0103iesc \u015fi creaz\u0103 arhitec\u0163ii \u015fi sculptorii Fidias \u015fi Polycleitos. Se dezvolt\u0103 \u015fi medicina \u015fi matematica.
Secolul V este numit \u015fi secolul lui Pericle, care a condus Atena tomp de 15 ani, \u00een care \u015fi-a pus \u00een practic\u0103 concep\u0163ia s-a asupra democra\u0163iei. El a pus \u00een practic\u0103 statul democrat Atenian . Tot acum apare \u015fi umanismul, acel atribut al concep\u0163iei filosofice care porne\u015fte de la om, militeaz\u0103 pentru demnitatea omului \u015fi a\u015fa cum spunea Kant \u201cTrateaz\u0103 pe om ca scop \u015fi nu ca mijloc\u201d.
Secolul V este considerat un adev\u0103rat miracol, culmin\u00e2nd cu Platon, n\u0103scut \u00een acest secol dar care \u00eel face posibil pe Aristotel, n\u0103scut \u00een secolul IV.<\/p>\n

Filosofii sofi\u015fti<\/p>\n

Termenul vine din greac\u0103 (sophisles = \u00een\u0163elept).
Sec. V debuteaz\u0103 cu un num\u0103r mare de filosofi numi\u0163i sofi\u015fti care aveau concep\u0163ii diferite, dar erau uni\u0163i printr-o activitate comun\u0103. Ei predau cuno\u015ftin\u0163e politice, filosofice, oratorice, pentru ca tinerii s\u0103 poat\u0103 participa la via\u0163a public\u0103, contra cost.
Meritul sofi\u015ftilor a fost acela de a sesiza c\u0103 pentru a conduce trebuie s\u0103 \u015ftii. Faptul c\u0103 grupul acesta se m\u0103rea la un moment dat sofistica s-a degradat. Aceasta l-a f\u0103cut pe Platon s\u0103 dea un sens peiorativ \u00eenc\u00e2t sofi\u015ftii au fost numi\u0163i \u201cv\u00e2nz\u0103tori de iluzii\u201d, oameni pu\u015fi pe \u00een\u015fel\u0103ciune. Sofistica a fost o \u015ftiin\u0163\u0103 iluzorie.
Platon \u015fi Aristotel aveau dreptate c\u00e2nd se refereau la partea degradat\u0103 a sofi\u015ftilor, dar printre ace\u015ftia au fost \u015fi oameni importan\u0163i despre care Platon vorbea cu deferen\u0163\u0103 (respect) \u2013 protagoras.
Protagoras s-a n\u0103scut \u00een Abdeea, \u00een nordul greciei, a f\u0103cut multe c\u0103l\u0103torii stabilindu-se la Atena, bucur\u00e2ndu-se de aprecierea lui Pericle. A scris \u201cArta conversa\u0163iei\u201d, \u201cDespre zei\u201d, \u201cAp\u0103r\u0103tori sau d\u0103r\u00e2m\u0103tori\u201d. Dintre aceste lucr\u0103ri s-a p\u0103strat pu\u0163in. S-a p\u0103strat un fragment care con\u0163ine o \u00eentreag\u0103 filosofie : \u201cDintre toate cele ce sunt, omul este m\u0103sura, existen\u0163a celor ce exist\u0103 \u015fi nonexisten\u0163a celor ce nu exist\u0103\u201d. Fragmentul acesta a fost interpretat de foarte mul\u0163i filosofi de-a lungul timpului \u00eenc\u0103 din Antichitate.
Platon interpreteaz\u0103 acest fragment spun\u00e2nd c\u0103 Protagoras atunci c\u00e2nd a spus c\u0103 \u201cOmul este m\u0103sura tuturor lucrurilor\u201d a avut \u00een vedere omul individual \u015fi de aici decurge faptul c\u0103 :\u201dA\u015fa cum \u00ee-mi pare mie aceste lucruri a\u015fa sunt ele pentru mine; cum \u00ee-\u0163i par \u0163ie a\u015fa sunt ele pentru tine\u201d.\u00cen acest caz se poate ajunge la \u015ftiin\u0163\u0103. Interpretarea aceasta simplific\u0103 sensurile \u00een acest fragment.
\u00cen sec.XIX, Theodore Gomperz, d\u0103 o alt\u0103 interpretare. Protagoras s-a referit la umanitate \u00een general, dar \u015fi aceast\u0103 interpretare este unilateral\u0103, deoarece \u00eel transform\u0103 pe om \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 generic\u0103.
\u00cen sec. XX critica filosofic\u0103 este echidistant\u0103 \u00eentre interpretarea lui Platon \u015fi cea a lui Theodore Gomperz \u015fi caut\u0103 sensurile termenului de m\u0103sur\u0103 (metron). A m\u0103sura = a lua \u00een st\u0103p\u00e2nire, a m\u0103sura lucrurile \u015fi a le cunoa\u015fte.
\u00cen sec. XX, teza omului m\u0103sur\u0103 este interpretat\u0103 din perspectiv\u0103 gnosiologic\u0103. Sub acest aspect omul m\u0103sur\u0103 reprezint\u0103 raportul dintre subiect \u015fi obiect. Omul m\u0103sur\u0103 cu adev\u0103rat \u015fi eroarea. No\u0163iunea de adev\u0103r \u015fi eroare este o no\u0163iune a gnosiologiei. Omul m\u0103sur\u0103 este existen\u0163a celor ce sunt \u015fi nonexisten\u0163a celor ce nu sunt. Omul este \u00een stare s\u0103 domine, s\u0103 fie criticul realit\u0103\u0163ii. \u00cen acest timp omul valoriteaz\u0103, \u00ee-\u015fi formeaz\u0103 critica de ierarhizare.Omul are la ce se raporta, este \u00een stare s\u0103 se raporteze, el m\u0103soar\u0103 cu mijloacele sale idealul, el i-a cuno\u015ftin\u0163\u0103 de sine, omul cap\u0103t\u0103 o cuno\u015ftin\u0163\u0103 de sine. Protagoras pune \u00een centru omul.
\u00centrbat Protagoras dac\u0103 aplic\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi zeilor, el se ab\u0163ine de la un r\u0103spuns, dar motiveaz\u0103 apel\u00eend la factori obiectivi. Protagoras a fost condamnat la moarte, dar a reu\u015fit s\u0103 evadeze. Nu dup\u0103 mult timp a murit \u00eentr-un naufragiu.
Prodicos (din Ceos) este o minte luminat\u0103 \u015fi el va da noi valen\u0163e tezei omului m\u0103sur\u0103 aduc\u00e2nd ca argument principal o nou\u0103 tez\u0103 : \u201cProblema libert\u0103\u0163ii unanime\u201d \u2013 are o form\u0103 alegoric\u0103.
\u201cScrierea despre Heracles\u201d \u2013 Heracles este pus \u00een situa\u0163ia de a alege calea pe care trebuie s\u0103 o urmeze. Heracles se retrage \u00een pustiu medit\u00e2nd \u00eendelung \u201ccum vedea astfel dou\u0103 femei de statur\u0103 \u00eenalt\u0103, una era frumoas\u0103 la vedere, singura ei podoab\u0103 era cur\u0103\u0163enia, era modestia\u2026\u201d,\u201dcea din urm\u0103 alearg\u0103 spre t\u00e2n\u0103r \u015fi-i zice : dac\u0103 m\u0103 i-ei de prieten\u0103 te voi duce pe drumul cel mai u\u015for, vei gusta din toate pl\u0103cerile vie\u0163ii\u201d.
Virtutea nu-i face nici o promisiune, ea \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 urmeze calea binelui. F\u0103r\u0103 munc\u0103 nici zeii nu h\u0103r\u0103zesc nimic oamenilor. Dac\u0103 vrei ca toat\u0103 Grecia s\u0103-\u0163i admire virtutea, trebuie s\u0103 te pui \u00een slujba ei. Dac\u0103 vrei s\u0103 te \u00eembog\u0103\u0163e\u015fti de pe urma turmelor tale, munce\u015fte, \u00eengrije\u015ftele.
Dac\u0103 omul urmeaz\u0103 calea virtu\u0163ii inseamn\u0103 c\u0103 este o fiin\u0163\u0103 care se determin\u0103. Omul \u00ee-\u015fi asum\u0103 libertatea numai \u00een\u0163eleg\u00e2nd ceea ce este pe m\u0103sura sa. Libertatea uman\u0103 se realizeaz\u0103 prin alegera c\u0103ii de urmat. Libertatea presupune alegere, op\u0163iune, dar \u015fi ac\u0163iune.
Democrit s-a n\u0103scut la Abdeeras, a f\u0103cut multe c\u0103l\u0103torii \u00een \u0163\u0103ri foarte \u00eendep\u0103rtate, apoi vine la Atena unde se stabile\u015fte \u015fi va duce o via\u0163\u0103 cu multe priva\u0163iuni, dar de medita\u0163ie profund\u0103. A scris o oper\u0103 filosofic\u0103 vast\u0103.Chiar dac\u0103 nu toate titlurile de lucr\u0103ri ce i se atribuie \u00eei apar\u0163in el are \u00een operele sale cuno\u015ftin\u0163e foarte variate. El este filosoful care a g\u00e2ndit despre toate. Are un prestigiu care rezult\u0103 din atitudinea fa\u0163\u0103 de adversar (Platon).
Platon a vrut s\u0103-i ard\u0103 c\u0103r\u0163ile. L-a oprit doi pitagoriceni. Platon se folose\u015fte de ideile lui Democrit. Democrit a dep\u0103\u015fit 90 de ani, a orbit, dar nu a renun\u0163at l-a filosofie.
Cicero spunea :\u201dNemaiput\u00e2nd s\u0103 deosebeasc\u0103 albul de negru el deosebea binele de r\u0103u\u201d. Diogenes Laer\u0163ios spunea c\u0103 Democrit a fost un spirit enciclopedist. A scris lucr\u0103ri de etic\u0103, de filosofie natural\u0103, de matematic\u0103, literatur\u0103, muzical\u0103, de \u015ftiin\u0163e speciale (medicin\u0103, pictur\u0103), o serie de coment\u0103ri.
Cu Democrit cercetarea natural\u0103 atinge cel mai \u00eenalt stadiu. Principala teorie a \u015fcolii din Abdera este \u201c Teoria atomilor\u201d. Pentru Democrit tot ce exist\u0103 \u00een lume ar fi alc\u0103tuit din elemente ireductibile, necompuse \u2013 atomos (atomi).Democrit prin teoria atomului se \u00eenscrie \u00eentr-o problem\u0103 filosofic\u0103 c\u0103reia \u00eei d\u0103 \u015fi solu\u0163ii \u2013 problema natural\u0103 a principiului \u00eentemeietor.
a = m tomos = \u00eemparte
Pentru ca atomii s\u0103 formeze lucruri trebuie s\u0103 se uneasc\u0103, s\u0103 se mi\u015fte, iar pentru ac\u0163iune trebuie s\u0103 existe un spa\u0163iu liber. Astfel realitatea se compune din plin \u015fi gol. Plinul \u015fi golul exist\u0103 ca atare astfel \u00eenc\u00e2t ele se implic\u0103. Pentru el exist\u0103 \u015fi existen\u0163\u0103 \u015fi nonexisten\u0163\u0103. Concep\u0163ia mi\u015fc\u0103rii ca exist\u00e2nd \u00een mod real poate fi conceptualizat\u0103 \u015fi pe baza mi\u015fc\u0103rii se explic\u0103 diversitatea lumii. Principiul care st\u0103 la baza existen\u0163ei implic\u0103 \u015fi mi\u015fcare, astfel se define\u015fte dup\u0103 form\u0103, pozi\u0163ie, mi\u015fcare.
Dup\u0103 Democrit \u015fi sufletul uman este format din atomi, dar ei sunt atomi sui generis (de un fel diferit). Ei sunt mai dinamici, mai subtili, mai rotunzi.
La el se intuie\u015fte ideea c\u0103 a \u00een\u0163eles c\u0103 \u00eentre suflet \u015fi corp sunt deosebiri, sufletul are o alt\u0103 func\u0163ionalitate dec\u00e2t corpul; este efortul lui democrit de a \u00een\u0163elege deosebirea dintre ideal \u015fi real.
Socrate (469-393) \u2013 o personalitate marcant\u0103 a filosofiei. A fost foarte controversat astfel \u00eenc\u00e2t s-a considerat ca fiind o inova\u0163ie, dar a fost \u015fi sus\u0163inut de mul\u0163i. Azi el se prezint\u0103 cu enigma rezolv\u0103rilor. S-a n\u0103scut la Atena. Tata era sculptor, mama moa\u015f\u0103. A\u015fa cum m\u0103rturisesc contemporanii Socrate n-a scris nimic. Sunt izvoare puternice care atest\u0103 existen\u0163a filosofiei sale. Aristofan, Platon \u00een dialogurile sale din tinere\u0163e \u00eel au pe Socrate ca personaj, prezent\u00e2nd via\u0163a \u015fi filosofia lui Socrate. \u00cen dialogul de maturitate ale lui Platon \u00ee-\u015fi transmite propria sa concep\u0163ie.
O alt\u0103 surs\u0103 este chiar Aristotel. La 70 de ani Socrate a fost acuzat de coruperea tineretului, nerespectarea zeilor cet\u0103\u0163ii. A fost deferit tribunalului poporului, denun\u0163ul a fost dat de un poet numit Meleton, un poet obscur Anitos \u015fi retorul Lycon.Socrate a refuzat s\u0103 evadeze, s-a ap\u0103rat singur, a atacat cu ironiile sale pe judec\u0103tori \u015fi acuzatori.Diogene Ler\u0163ios ne spune c\u0103 atenienii au regretat c\u0103 l-au condamnat la moarte, au \u00eenchis terenurile de exercitare \u015fi gimnaziile.
Socrate cu demnitate, bea apa cu otrav\u0103 care i-a adus moartea.
Opare socratic\u0103 \u00eenseamn\u0103 o orientare nou\u0103 \u00een dezvoltarea filosofiei grece\u015fti. Filosofia lui Socrate \u00ee-\u015fi \u00eendreapt\u0103 interesul principal spre moral\u0103.Principalele preocup\u0103ri sunt : \u015ftiin\u0163a vie\u0163ii interioare. Socrate spunea c\u0103 \u201cCea mai demn\u0103 \u015fi util\u0103 este cunoa\u015fterea omunlui\u201d.Deviza sa era ceea ce era scris pe frontispiciul templului Delphi \u2013 \u201cCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu-\u0163i!\u201d. A te cunoa\u015fte pe tine \u00eensu-\u0163i nu inseamn\u0103 s\u0103-\u0163i cuno\u015fti doar numele, s\u0103 \u00een\u0163elegi ce reprezin\u0163i tu \u00een raport cu realitatea, \u00eenseamn\u0103 a cunoa\u015fte adev\u0103rul, pentru c\u0103 adev\u0103rul se g\u0103se\u015fte \u00een fiecare om. El nu este con\u015ftient de acest lucru, dar trebuie s\u0103 se foloseasc\u0103 de orice mijloc pentru a aduce la suprafa\u0163\u0103 adev\u0103rul. Arta de a cunoa\u015fte adev\u0103rul, de a aduce la suprafa\u0163\u0103 adev\u0103rul se nume\u015fte maieutic\u0103.
\u201cCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu-\u0163i!\u201d este o chemare adresat\u0103 celor care se complac \u00een cultul valorii externe. Externul \u00eenseamn\u0103 \u015fi superficial.Cum socratic\u0103 este o cuno\u015ftin\u0163\u0103 etic\u0103, inseparabil\u0103 de planul ac\u0163iunii, este o cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een care vorba \u015fi fapta formeaz\u0103 o unitate. Forma de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre oameni este dialogul. El este o form\u0103 de comunicare, dar nu pentru a transmite o sum\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e deja existente ci pentru a \u00eendemna pe cel cu care dialogul supune adev\u0103rul.
Socrate folosea autoironia , \u201c\u015ftiu c\u0103 nu \u015ftiu nimic\u201d.El \u00eei determin\u0103 pe tineri s\u0103 participe la dialog pe picior de egalitate :\u201dEu nu \u015ftiu\u201d, \u201cTu nu \u015ftii\u201d, \u201c\u00eempreun\u0103 vom \u015ftii\u201d.
Socrate a fost vestit prin ironiile sale cu ajutorul c\u0103rora denun\u0163a prejudec\u0103rile contribuind la purificarea interioar\u0103.Spunea c\u0103 filozofia ironizeaz\u0103, dar nu cu scopul de a-l aduce la neputin\u0163\u0103 pe cel\u0103lalt, ci pentru a-l stimula. A folosit \u00eendoiala metodic\u0103 \u015fi nu sceptic\u0103. A folosit procedeul inductiv, practic \u2013 general. El este acela ce a controlat con\u0163inutul unor no\u0163iuni de baz\u0103 ale moralei : bine, drept, frumos, datorie.
Platon spune c\u0103 socrate a cultivat dreapta ra\u0163ional\u0103, a fost un adev\u0103rat cavaler al dreptului, a fost un adev\u0103rat \u00een\u0163elept al greciei.Cicero spunea : \u201cS-a cobor\u00e2t filosofia din cer \u00eenspre p\u0103m\u00e2nt\u201d, a \u00eempins-o \u00een agor\u0103.S-au \u00eenfiin\u0163at \u015fcoli filosofice dup\u0103 ideile sale a\u015fa numit\u0103 \u201c\u015fcoala micilor socratici\u201d. Filosofia sa a l\u0103sat urme ad\u00e2nci \u00een filosofia din Grecia antic\u0103.<\/p>\n

Filosofie 03.11.2000
Curs Nr. V<\/p>\n

Platon<\/p>\n

Platon Este unul din cei mai mari filosofi, la care g\u0103sim un sistem filosofic, o filosofie original\u0103 \u015fi profund\u0103. S-a n\u0103scut \u00een 427 \u2013 347, dintr-o familie de aristocra\u0163i, ajunge p\u00e2n\u0103 la neamul carinilor, iar \u00een latura matrial\u0103 putea s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 ascenden\u0163a p\u00e2na la Salon. S-a bucurat de o educa\u0163ie aleas\u0103 : muzic\u0103, pictur\u0103, poezie.Spre poezie avea \u00eenclina\u0163ii reale \u015fi spre via\u0163a politic\u0103. A f\u0103cut multe c\u0103l\u0103torii : Egipt, Sicilia, cu scopul de a\u015fi \u00eembog\u0103\u0163i cuno\u015ftin\u0163ele dar \u015fi pentru a \u00eent\u0103ri leg\u0103tura cu partidele politice.
\u00cen acest sene sunt edificatoare 3 c\u0103l\u0103torii :
– pentru al convinge pe tiranul Dianisos cel B\u0103tr\u00e2n, \u00een acest scop \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eemprieteneasc\u0103 cu Dion (cumnatul lui Dionisos) \u015fi \u00eencercarea nu-I reu\u015fe\u015fte, este nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Grecia dar \u00een drum este v\u00e2ndut ca prizonier \u00eentr-o pia\u0163\u0103 din Egina. Noroc c\u0103 a fost recunoscut, a fost r\u0103scump\u0103rat.
– O face tot \u00een Siragusa unde ajunge la domnie Dionisis cel T\u00e2n\u0103r (nu-I reu\u015fe\u015fte)
– \u00cei pune \u00een primejdie via\u0163a.\u00centors la Atena \u00een 387 \u00eentemeiaz\u0103 prima \u015fcoal\u0103 filosofic\u0103 \u00een gr\u0103dina eroului Akademos. Va deveni o \u015fcoal\u0103 aleas\u0103 \u015fi academie.
Cum s-a format filosofia lui Platon
– n-a ap\u0103rut pe teren gol, \u00ee-\u015fi trage seva din marile curente ale ideii ce se manifest\u0103 \u00een spiritualitatea Greciei. Dup\u0103 cum arat\u0103 studiul, Platon este cunoscut lui Heraclit, a elia\u0163ilor, pitagoricenilor \u015fi lui Socrate \u00eentruc\u00e2t I-a fost \u015fi elev.
Diogenes Laer\u0163ios ne precizeaz\u0103 c\u0103 Platon a \u00eembinat doctrinele lui Heraclit, Socrate \u015fi Pitagoricienilor. Filosofia lui Platon nu este o sum\u0103 a ideilor de p\u00e2n\u0103 atunci, nu este o sintez\u0103 a mrilor filosofi pentru c\u0103 Platon n-a fost egiptean, iar filosofia lui nu poate fi explicat\u0103 numai prin tradi\u0163ie.
\u00cen secolul XIX Platon este cel mai mare nume a filosofiei. Se consider\u0103 c\u0103 platonismul este o prelungire a institu\u0163iilor anterioare este o crea\u0163ie ne\u00eentrerupt\u0103 \u015fi dramatic\u0103. Majoritatea scrierilor se prezint\u0103 sub forma unor dialoguri, un gen literar care a crescut din metoda Maieutic\u0103 a lui Socrate. A scris 28 \u201329 de dialoguri. \u00cen afar\u0103 de acestea a scris multe scrisori \u015fi alte scrieri.
De ce Platon a optat pentru forma de dialog ? Exist\u0103 2 motive :
– era un mare admirator al dramei \u015fi a n\u0103scut \u00een dialog o form\u0103 dramatic\u0103 de expunere \u015fi pedagogic\u0103 a filosofiei sale
– el a v\u0103zut \u00een dialog posibilitatea de a ajunge la adev\u0103r pentru c\u0103 unul aduce ni\u015fte argumente iar cel\u0103lalt le r\u0103stoarn\u0103.
De-a lungul istoriei s-a f\u0103cut \u00eencercarea de a clasifica dialogurile. Criteriul acceptat este criteriul v\u00e2rstei pe care o avea filosoful c\u00e2nd a scris. Dialogurile se \u00eempart \u00een :
1. dialoguri de tinere\u0163e
\uf0d8 Hipias minor \u2013 despre minciun\u0103
\uf0d8 Albiciade \u2013 despre natura omului
\uf0d8 Ap\u0103rarea lui Socrate \u2013 la noi \u00een \u0163ar\u0103 Apolofia lui Socrate
\uf0d8 Euthipyron \u2013 despre evlavie
\uf0d8 Lisis \u2013 despre prietenie
\uf0d8 Menon \u2013 despre virtute
2. dialoguri de maturitate
\uf0d8 Symposion – banchetul
\uf0d8 Phaidon \u2013 despre suflet
\uf0d8 Phaidros \u2013 despre dragoste
\uf0d8 Republica – statul
3. dialoguri de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e
\uf0d8 Parmenides
\uf0d8 Timaios
\uf0d8 Legile
\uf0d8 Sofistul.
Personific\u0103rile din dialoguri sunt oamenii \u015fi filosofii contemporani cu el sau filosofii care au tr\u0103it \u00eenainte, dar \u00een aproape toate dialogurile nu lipse\u015fte ca persoan\u0103 Socrate. \u00cen filosofie Platon merge pe urma vie\u0163ii grece\u015fti (Heraclit, Pitagora, Parmenides). \u00cen acela-\u015fi timp el prelucreaz\u0103 natura, religia, mituri str\u0103vechi, cu ajutorul c\u0103rora \u00ee-\u015fi argumenteaz\u0103 unele idei. La \u00eenceput folose\u015fte ideile lui Socrate dar trece repede la o construc\u0163ie proprie.
Dialogul Euthiphron prin care se despart de Socrate. De la Socrate a preluat tehnica dialogurilor \u015fi predilec\u0163ia pentru moral\u0103.Sub titlurile dialogurilor de tinere\u0163e ne arat\u0103 dimensiunea moral\u0103. \u00cen dialogul Euthfron el \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 de filosofia unei esen\u0163e pure .\u201dOare pietatea nu e \u00een orice \u00eemprejurare asemeni sie\u015fi la fel \u015fi impietatea nu e asemeni sie\u015fi av\u00e2nd mereu acela\u015fi chip.Datorit\u0103 unui caracter unic faptele nelegioase sunt nelegi, iar cele pioase sunt pioase\u201d.R\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare este dat de Platon prefigur\u00e2nd expresia viitoarei sale doctrine a ideilor sau formelor. Observ\u00e2nd c\u0103 faptele pioase au un caracter unic, acest caracter const\u0103 \u00een accea c\u0103 \u015fi unele \u015fi alte practici duc la ideea \u00een sine. \u00cen Menon Platon contureaz\u0103 mai bine cele 2 planuri ale filosofiei :
1. pe de o parte este filosofia ideilor \u00een sine
2. pe de alt\u0103 parte sunt lucrurile sensibile pe care le percepem direct.
Prin urmare la Platon exist\u0103 2 planuri :
A. planul inteligibilului format din ideea \u00een sine (forme), sau esen\u0163e, prototipuri.
B. Planul sensibilului format din lucrurile percepute direct prin intermediul organelor de sim\u0163.
\u00centre aceste dou\u0103 planuri Platon spune c\u0103 filosofia are un scop \u015fi anume raportul de participare \u00een sensul c\u0103 lucrurile particip\u0103 la ideea de sine \u00een lucru. \u00cen cele 2 planuri Platon vrea s\u0103 arate capacitatea omului de abstractizare, de a g\u00e2ndi universalul. \u00cen acela\u015fi timp el arat\u0103 c\u0103 la baza filosofiei st\u0103 un principiu \u00eentemeietor \u015fi anume ideea \u00een sine.
\u00cen dialogul Symposion g\u0103sim prima defini\u0163ie a ideiei \u00een sine (form\u0103). Este adev\u0103rat c\u0103 Platon se refer\u0103 la ideea \u00een sine de frumos dar dac\u0103 l\u0103s\u0103m la o parte termenul frumos avem o defini\u0163ie a ideii \u00een sine.
\u201cE vorba de acel frumos c\u0103tre care se \u00eendreptau mai \u00eenainte toate str\u0103duin\u0163ele noastre un frumos ce tr\u0103ie\u015fte de-a pururea, ce nu se na\u015fte \u015fi piere, nu cre\u015fte \u015fi nu scade, ce nu e \u00een sfera dintre privin\u0163\u0103 \u015fi frumos, ce nu se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu fa\u0163a sau cu alte \u00eentruchip\u0103ri trupe\u015fti, frumos ce nu-i cu \u015ftiin\u0163\u0103, ce nu s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een alt\u0103 fiin\u0163\u0103, pururea identic \u00een sine, ca fiind de un singur chip frumos \u00een care se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte tot ce-I frumos, f\u0103r\u0103 ca prin aparen\u0163\u0103 obiectul s\u0103 se mic\u015foreze ori s\u0103 \u00eendure o c\u00e2t de mic\u0103 \u015ftirbire\u201d.
Din acest fragment reiese c\u0103 ideea \u00een sine nu este altceva dec\u00e2t universalul \u00een sine, reiese c\u0103 ideea \u00een sine este modelul antologic al tuturor lucrurilor sensibile, rezult\u00e2nd deci c\u0103 toate lucrurile din ordinea fizic\u0103 a filosofiei sunt adic\u0103 exist\u0103. Cu privire la conceptul de participare Platon spune c\u0103 lucrurile sensibile particip\u0103 la ideea \u00een sine de lucru. Acest concept chiar platon \u00eel va supune unei critice sensibile \u00een dialogurile de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e.
Dialogul Phideon este cel mai filosofic, mai profund. La prima vedere ni se pare c\u0103 Platon vorbe\u015fte despre nemurirea sufletului. \u00cen realitate el \u00eencearc\u0103 s\u0103 legitimeze existen\u0163a inteligibilului, regimul de a fi al lucrurilor.
Platon spune c\u0103 sufletul este nemuritor, folose\u015fte ra\u0163ionamente. Este o esen\u0163\u0103 pur\u0103, sufletul se \u00eentoarce, se \u00eentruchipeaz\u0103 \u00een alt om. Din acest circuit rezult\u0103 c\u0103 exist\u0103 o lume a esen\u0163elor pure, o lume \u00een sine \u015fi dovada o face sufletul prin teza reamintirii. Sufletele vin dintr-o lume diferit\u0103 de cea a corpurilor \u015fi trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acolo, deci exist\u0103 o lume \u00een sine. Dac\u0103 ne reamintim acum ceva \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sufletul nostru a existat \u00eentr-un fel mai \u00eenainte de a fi ap\u0103rut \u00eentr-o \u00eentruchipare omeneasc\u0103. (ex. \u201cv\u0103z\u00e2nd lemne, pietre \u015fi alte lucruri egale \u00een suflet, r\u0103sare ideea egalului \u00een sine care este altceva dec\u00e2t lemnul, piatra \u015fi celelalte lucruri.Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sufletul \u00ee-\u015fi aminte\u015fte de ceea ce a v\u0103zut \u00een alt\u0103 lume.\u201d)
Platon precizeaz\u0103 c\u0103 \u00een mintea noastr\u0103 apare armonia \u00een sine \u015fi nu lucrurile armonioase, pentru c\u0103 ne reamintim de esen\u0163ele pure pe care le-a contemplat sufletul.
Platon \u00een dialogul Phiton \u015fi alte dialoguri ne prezint\u0103 o viziune asupra lumii, numai c\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 lucrurile particip\u0103 la ideea \u00een sin, c\u0103 lucrurile sunt altfel dec\u00e2t ideile. Ideile sunt ve\u015fnice iar lucrurile trec\u0103toare, lucrurile nu sunt identice cu sine, lucrurile sunt compuse, cunosc mi\u015fcarea, prin urmare lumea lucrurilor sensibile este aprecierea ideilor \u00een sine. \u00cencep astfel marile interogative platoniene. Platon tr\u0103ie\u015fte o dram\u0103 care-\u015fi vede opera realizat\u0103 dar pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. El \u00ee\u015fi critic\u0103 sistemul filosofic, este sever cu el. Filosofia lui Platon s-a f\u0103cut cu fiecare dialog. Platon avanseaz\u0103 ipoteze, d\u0103 r\u0103spunsuri, argumenteaz\u0103, verific\u0103 argumentele \u015fi a\u015fa cu fiecare dialog se creeaz\u0103 filosofia sa. Platon \u00eencepe s\u0103 se \u00eentrebe cum particip\u0103 lucrurile la ideea \u00een sine, dac\u0103 ideile sunt localizate, lucrul copiaz\u0103 ideea de sine, se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 lucrurile particip\u0103 \u015fi reproduc formele. Aceste \u00eendoieli sunt problemele care le ridic\u0103 \u00een fa\u0163a filosofiei cu care a ajuns la o aforie. Aceast\u0103 \u00eentrebare face filosofia lui Platon autentic\u0103, s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een toate \u015fcolile de filosofie contemporan\u0103.
Ideea \u015fcolii politice \u00een \u201cRepublica\u201d : este vorba de felul \u00een care trebuie organizat\u0103 \u015fi condus\u0103 societatea. Punctul de plecare al unei organiz\u0103ri este dup\u0103 Platon na\u0163iunea, \u00eentemeiat\u0103 pe principiul drept\u0103\u0163ii. Platon consider\u0103 c\u0103 formele de stat din timpul s\u0103u nu sunt bune \u015fi propune crearea unui stat ideal. Acesta poate fi ini\u0163iat \u201cchiar de un singur om\u201d cu condi\u0163ia ca acesta s\u0103 mediteze c\u00e2t mai ra\u0163ional asupra principiului ce trebuie s\u0103 stea la baz\u0103. Ini\u0163iatorul nu poate fi dec\u00eet un filosof, iar acesta nu poate proveni dec\u00eet din r\u00e2ndurile aristocra\u0163iei. Oamenii sunt ilegali de la natur\u0103, unii sunt dota\u0163i de natur\u0103 cu \u00eensu\u015firi psihice superioare al\u0163ii sunt inferiori.
Bulbul celor ce muncesc se caracterizeaz\u0103 prin vulgaritatea dorin\u0163elor, felul greoi de a g\u00e2ndi, s\u0103r\u0103cie spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103. \u00cen concluzie Platon cu filosofia sa reprezint\u0103 un moment extrem de important net superior fa\u0163\u0103 de filosofiile anterioare. Prin filosofia lui se dovede\u015fte capacitatea de abstractizare \u015fi posibilitatea omului de a g\u00e2ndi universal, de a exprima concepte \u015fi idei, se degaj\u0103 \u00eendemnul c\u0103 omul trebuie s\u0103 aspire c\u0103tre o lume a realit\u0103\u0163ii supreme. A r\u0103mas \u00eendemnul pentru posteritate de a se ridica prin contemplarea sufletului, la contemplarea ideilor externe, ca omul s\u0103-\u015fi \u00eendrepte conduita sa pe calea \u00een\u0163elepciunii. Prin aceste \u00eendemnuri filosofia lui platon este actual\u0103, nedogmatic\u0103 prin faptul c\u0103 el singur revine la ce a sus\u0163inut \u00eenainte.<\/p>\n

FILOSOFIE 10.11.2000
CURS NR VI
Aristotel<\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een 384 \u00een Grecia \u00een Stagira. Tat\u0103l lui era medic la curtea lui Filip II al Macedoniei. Preocup\u0103rile familiei sale sunt realiste. La 17 ani revine la Atena ajung\u00e2nd la Akademia lui Platon. Va sta 20 de ani elev \u015fi profesor a \u0163inut prelegeri din filosofie. Va pleca \u00een anul mot\u0163ii lui Platon \u00een Asia Mic\u0103 \u015fi \u00een statele grece\u015fti din jur.
Va face multe c\u0103l\u0103torii, lucreaz\u0103 cu mul\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u00een biologie.
\u00cen anul 342 \u00ceH, este chemat de Filip al Macedoniei pentru a se ocupa de educa\u0163ia fiului s\u0103u Alexandru. Dup\u0103 ce ajunge Alexanrdu rege, Aristotel revine la atena \u015fi \u00ee\u015fi deschide preopria \u015fcoal\u0103 filosofic\u0103 l\u00e2ng\u0103 fostul templu al lui Apollon Lykeios, \u015fcoal\u0103 \u2013 liceu (Lykeion). Se va numi \u015fi \u015fcoala peripatetic\u0103 \u2013 de la obiceiul din \u015fcoal\u0103 de a se discuta filosofie plimb\u00e2ndu-se printre \u015firurile de coloane.
Spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii dup\u0103 moartea lui Alexandru, trebuie s\u0103 se refugieze deoarece partidul patriotic nu-i putea ierta leg\u0103tura cu familia domnitoare. \u00cen Atena existau sentimente estide Macedoniei, se refugiaz\u0103 \u00een insula Eubeea \u00een localitatea Calcis unde va muri \u00een 322 la 62 de ani. Dup\u0103 propriile spuse i-a \u00eempiedicat pe atenieni s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103 din nou \u00eempotriva filosofiei.
S-au p\u0103strat prelegerile de la liceu. Opera sa cuprinde peste 1000 de lucr\u0103ri din care se cunosc doar 160.<\/p>\n

Tratate de filosofie, poeme, scrisori, discursuri
Opere : Tratate de Fizic\u0103 (filosofia naturii), Metafizica (tratate de filosofie prim\u0103), Organon (tratat de logic\u0103), despre suflet, despre na\u015ftere \u015fi distrugere, istoria animalelor, despre cer, Politic\u0103, Poetic\u0103, Retoric\u0103, lucr\u0103ri de moral\u0103 : \u201cEtica nichomahic\u0103\u201d, \u201cEtica eudemic\u0103\u201d (Eudem).
De la Aristotel \u00eenainte termenul de Metafizic\u0103 va avea \u015fi sensul de Ontologie, dar va mai avea o accep\u0163ie de metod\u0103 filozofic\u0103 opus\u0103 celei dialectice. Egal este cel care a numit.
Aristotel este \u00eentemeietor aproape universal a tuturor \u015ftiin\u0163elor, teoretizat logica, etica, retorica, economia politic\u0103, poetic\u0103, psiholog , al naturii.
Kant. \u201c De la Aristotel \u00eencoace logica nu a avut nevoie s\u0103 fac\u0103 un pas \u00eenapoi, dar c\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi es n-a putut face un pas \u00eenainte \u201c.
Opera aristotelic\u0103 cuprinde toate domeniile, impresioneaz\u0103 prin amploarea \u015fi ad\u00e2ncimea, prin contribu\u0163iile originale. \u00cen toate domeniile s-a comportat ca un adev\u0103rat om de \u015ftiin\u0163\u0103, impresion\u00e2nd prin erudi\u0163ia sa.
Aristotel
1. Primul care va face una din cele 3 sinteze realizate de g\u00e2ndirea filosofului \u00een istoria g\u00e2ndirii sale
2. Th. d Aquino
3. Heghel
Este de men\u0163ionat pentru a vedea erudi\u0163ia \u015fi profunzimea preocup\u0103rilor prin faptul c\u0103 a scris tratatul Constitu\u0163ia Atenei, cuprinde 2 p\u0103r\u0163i :
1. istoria transform\u0103rilor politice ale Atenei,
2. descrie institu\u0163iile politice contemporane.
Pentru aceast\u0103 lucrare a studiat 158 constitu\u0163ii ale statelor grece\u015fti \u015fi barbare.
Aristotel va dezvolta filozofia dar nu din\u0103untrul platonismului ci din alt\u0103 perspectiv\u0103. El \u015fi-a dat seama c\u0103 nu poate merge pe urmele lui Platon, el se \u00eendoise, iar Aristotel nu putea merge, dar Aristotel se comport\u0103 respectuos, dar nu face compromisuri adev\u0103rului. Aceast\u0103 pozi\u0163ie este exprimat\u0103 \u00een celebra exclama\u0163ie : \u201cAmicus Plato sed magis amica veritas \u201c ( Mi-e prieten Platon, dar mai prieten \u00eemi este adev\u0103rul ). Filozofia lui Aristotel deschide c\u0103i noi, medita\u0163ii filozofice. El arat\u0103 erorile lui Platon : c\u0103 a separat generalul de particular, a considerat c\u0103 esen\u0163ele generale ar exista independent de cele particulare, teza particip\u0103rii ( lucrurile sensibile particip\u0103 la ideea \u00een sine de lucru ), teza reamintirii. Aristotel arat\u0103 leg\u0103tura dialectic\u0103 dintre general \u015fi particular, generalitatea nu poate exista prin ea \u00eens\u0103\u0163i,ci se afl\u0103 \u00eentr-un continuu proces de mi\u015fcare \u015fi transformare. Filozofia aristotelic\u0103 are ca obiect determinarea particip\u0103rilor de baz\u0103 ale existen\u0163ei universale. El socote\u015fte metafizica ( ontologia ) ca fiind \u015ftiin\u0163a principiilor \u015fi cauzelor prime. Prin cauz\u0103 principal\u0103 = cauza fundamental\u0103.
El g\u0103sim prima dat\u0103 defini\u0163ia principiului \u2026.. \u00een 5 accep\u0163ii :
1. principiul este punctul de pornire al mi\u015fc\u0103rii lucrurilor este elementul prim al gener\u0103rii a tot ce exist\u0103;
2. principiul constituie punctul de plecare datorit\u0103 c\u0103ruia lucrul este, ia na\u015ftere \u015fi poate fi cunoscut.
Pentru Aristotel principiile fundamentale ale existen\u0163ei sunt materia \u015fi forma. Dup\u0103 el tot ce exist\u0103 \u00een mod efectiv reprezint\u0103 sinteza acestor 2 principii sintez\u0103 numit\u0103 substan\u0163\u0103.
Materia \u2013 principiul pasiv care d\u0103 consisten\u0163\u0103 \u015fi care este modelat de form\u0103. Forma \u2013 cea care d\u0103 configura\u0163ie, este elementul activ d\u0103t\u0103tor de structur\u0103 care face ca lucrurile s\u0103 fie ceea ce sunt, dar nici forma \u015fi nici materia nu pot exista ca principii independente. Forma devine realitate numai ac\u0163ion\u00e2nd asupra materiei, dup\u0103 cum materia devine realitate primind form\u0103.
Ex. de Metafizic\u0103 : statuia lui Hermes este f\u0103cut\u0103 din piatr\u0103, piatra \u00eens\u0103\u015fi este o materie dar \u015fi o form\u0103, form\u0103 pentru c\u0103 se individualizeaz\u0103 cu celelalte forme dar \u00een raport cu statuia este materia iar statuia este forma pietrei.
Un loc important \u00een filozofia sa o ocup\u0103 teoria asupra categoriilor. Trateaz\u0103 categoriile din punct de vedere filozofic ca domenii \u015fi grade ale existen\u0163ei, dar \u015fi ca form\u0103 a g\u00e2ndirii logice, structura realului. Prin categorii, no\u0163iuni de maxim\u0103 generalitate, care exprim\u0103 cele mai generale elemente, \u00eensu\u015firi \u015fi rela\u0163ii de ordinul esen\u0163ei lucrurilor sau a cunoa\u015fterii lor.
Aristotel \u015fi-a propus s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 no\u0163iunile necesare cu ajutorul c\u0103rora se poate examina condi\u0163iile oric\u0103ror lucruri. A elaborat 10 categorii : substan\u0163a, calitatea, cantitatea, spa\u0163iul, timpul, rela\u0163ia, ac\u0163iunea, pasiunea, posesia, pozi\u0163ia.
Cifra 10 este o rezonan\u0163\u0103 a filosofiei pitagorice, I-au sc\u0103pat o serie de categorii lui Aristotel : efect, cauz\u0103, mi\u015fcare \u015fi cu tot schematismul acestei teorii, teoria categoriilor este foarte important\u0103 at\u00e2t pentru filosofie c\u00e2t \u015fi pentru \u015ftiin\u0163\u0103. Teoria acestei mi\u015fc\u0103ri consider\u0103 c\u0103 natura este de neconceput f\u0103r\u0103 mi\u015fcare \u015fi c\u0103 nu exist\u0103 mi\u015fcare \u00een afara lucrurilor. Este important\u0103 \u00eencercarea lui de a clasifica forme de mi\u015fcare; cre\u015fterea sau descre\u015fterea \u2013 mi\u015fcare \u00een raport cu cantitatea, schimbarea calitativ\u0103 – mi\u015fcare \u00een raport cu calitatea, deplasarea \u2013 mi\u015fcarea \u00een raport cu locul. S-a ocupat \u015fi de cauzele mi\u015fc\u0103rii. \u015etim c\u0103 Heraclit din Efess lega mi\u015fcarea de dedublarea unitarului (contradic\u0163ie) dar Heraclit nu a avut raportul \u015ftiin\u0163ific \u015fi logic pentru a demonstra aceast\u0103 problem\u0103 logic\u0103. Aristotel leag\u0103 mi\u015fcarea de contradic\u0163ie numai c\u0103 el \u00een\u0163elege contradic\u0163ia ca un fenomen de suprafa\u0163\u0103, liniar, ca un fenomen care explic\u0103 apari\u0163ia unuia \u015fi dispari\u0163ia altui fenomen.
Cum se ajunge la aflarea cauzei mi\u015fc\u0103rii ? Aristotel d\u0103 un exemplu : bila A care se mi\u015fc\u0103 \u00eentr-o direc\u0163ie constat\u0103m c\u0103 a fost pus\u0103 \u00een mi\u015fcare de m\u00e2na noastr\u0103 sau de bila A1 tot \u00een mi\u015fcare. Dac\u0103 mergem \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie \u00eempingem cauza mi\u015fc\u0103rii la infinit. De aceea Aristotel afirm\u0103 c\u0103 exist\u0103 un mi\u015fc\u0103tor ini\u0163ial nemi\u015fcat. Se \u00eentreab\u0103 : aceasta poate fi materie ?
R\u0103spuns : nu, pentru c\u0103 a demonstrat c\u0103 materia este pasiv\u0103. Acest mi\u015fc\u0103tor ini\u0163ial nemi\u015fcat se afl\u0103 \u00een afara materiei,este imaterial.
Nu poate fi dec\u00e2t Dumnezeu, care aparwe \u00een sistemul filozofiei a lui Aristotel ca fiind izvorul permanent al materiei \u2013 Primul motor spiritual, unic, absolut care se afl\u0103 \u00een nemi\u015fcare, dar care genereaz\u0103 mi\u015fcarea \u00een lume.
Teoria cauzelor prin care el vrea s\u0103 explice factorii diferi\u0163i care trebuie s\u0103 participe la apar\u0103\u0163ia unei entit\u0103\u0163i determinate. Exemplu : statuia care este f\u0103cut\u0103 dintr-un bloc de marmur\u0103. Pentru ca statuia s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 trebuie s\u0103 existe blocul de marmur\u0103 (cauz\u0103 material\u0103), trebuie ca \u00een mintea sculptorului s\u0103 existe imaginea a ceea ce el vrea s\u0103 fac\u0103 (cauz\u0103 formal\u0103). Sculptorul trebuie s\u0103 fac\u0103 ca forma din capul lui s\u0103 se concretizeze \u00een blocul de marmur\u0103 (cauz\u0103 eficien\u0163\u0103), \u00een toate acestea trebuie s\u0103 existe voin\u0163a sculptorului (cauza final\u0103). Concluzia lui Aristotel pentru apari\u0163ia unei entit\u0103\u0163i determinate trebuie s\u0103 existe 4 cauze.
Idei social \u2013 politice. Le g\u0103sim \u00een \u201cPolitic\u0103\u201d \u2013 8 c\u0103r\u0163i
Studiul asupra constitu\u0163iilor pe care el le-a f\u0103cut l-a dus la ideea c\u0103 statul este primordial fa\u0163\u0103 de individual. Apare \u00een aceea\u015fi lucrare \u2013 ideea istoricit\u0103\u0163ii vie\u0163ii sociale. El sus\u0163ine c\u0103 statul este o institu\u0163ie natural\u0103, omul de la natur\u0103 fiin\u0163\u0103 social\u0103. Omul se deosebe\u015fte \u00eens\u0103 de animalele ce tr\u0103iesc izolat, c\u00e2t \u015fi de cele ce tr\u0103iesc \u00een grup prin aceea c\u0103 omul face parte dintr-o comunitate de munc\u0103. Consider\u0103 comunitatea de munc\u0103 ca form\u0103 politic\u0103 a activit\u0103\u0163ii naturale. Aristotel analizeaz\u0103 formele diferite de stat, tipuri de stat, ar\u0103t\u00e2nd avantajele \u015fi dezavantajele fiec\u0103ruia \u00een parte. Idei actuale \u2013 ideea c\u0103 omul este un zoon politikon.(fiin\u0163a omeneasc\u0103 este prin esen\u0163a sa membru unei societ\u0103\u0163i organizate, a unui polis \u2013 ora\u015f, stat, cet\u0103\u0163ean). Aceast\u0103 celebr\u0103 tez\u0103 exprim\u0103 ideea de sociabilitate a omului. Dup\u0103 cum Aristotel nu se limiteaz\u0103 la constatarea faptului c\u0103 omul este fiin\u0163\u0103 sociabil\u0103 ci implic\u0103 \u015fi ideea c\u0103 omul este a\u015fa de la natur\u0103, este subordonat statului.
Dac\u0103 Platon a admis o egalitate limitat\u0103 \u00een sfera conduc\u0103torilor statului, Aristotel dimpotriv\u0103, i-a ap\u0103rarea propriet\u0103\u0163ii private \u015fi a familiei, consider\u0103 c\u0103 forma ideal\u0103 de stat este aceea \u00een care puterea politic\u0103 apar\u0163ine celor cu stare mijlocie. El admite c\u0103 pot fi alte forme de stat: monarhie, aristocra\u0163ie \u015fi democra\u0163ie. Aristotel face o pledorie remarcabil\u0103 \u00een favoarea democra\u0163iei. Arat\u0103 c\u0103 mul\u0163imea are capacitatea de a judeca mai bine \u00een orice \u00eemprejurare dec\u00e2t un grup restr\u00e2ns de oameni. Vorbe\u015fte de faptul c\u0103 omul trebuie s\u0103 se supun\u0103 legii, c\u0103 legea are putere suprem\u0103 \u00een stat. Este \u00eentemeietorul eticii, esteticii, este acela care a stat la \u00eenceputul majorit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163elor.
Aristotel \u2013 primul filozof la care g\u0103sim o construc\u0163ie teoretic\u0103 minu\u0163ioas\u0103, un adev\u0103rat sistem filozofic, este important\u0103 analiza conceptelor pe care le face, a categoriilor, de asemenea cu Aristotel se produce primul moment al desprinderii unor discipline stiin\u0163ifice de filosofie constituindu-se \u00een stiin\u0163e de sine st\u0103t\u0103toare care studiaz\u0103 realitatea din diferite perspective. Analiza critic\u0103 f\u0103cut\u0103 , filosofia lui Platon.
Filosofia modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103 nu se poate lipsi de el fie pro sau contra se discut\u0103 cu respect de el \u015fi filosofia sa.<\/p>\n

Filosifie 17.11.2000
Curs Nr VII<\/p>\n

Etapa elenistic\u0103 a filosofiei grece\u015fti<\/p>\n

Se \u00eentinde \u00eentre ultimele decenii ale sec. IV \u015fi ultimul deceniu al sec. I \u00eenainte de Hristos. Termenul de elenistic\u0103 a fost introdus de Dyogene \u015fi prin acest termen se \u00een\u0163elege for\u0163a de unificare a culturii \u015fi civiliza\u0163iei grece\u015fti. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 se observ\u0103 o dec\u0103dere sub aspect politic a polisului grecesc. Se intr\u0103 \u00eentr-un declin sub aspect politic.
Rolul de produc\u0163ie sclavagist\u0103 intr\u0103 \u00eentr-un proces de restructurare. Via\u0163a politic\u0103 a societ\u0103\u0163ii dob\u00e2nde\u015fte noi caracteristici. P\u00e2n\u0103 atunci ora\u015fele cet\u0103\u0163ii aveau posibilit\u0103\u0163i de afirmare \u00een via\u0163a cultural\u0103, acum se observ\u0103 un declin.
Spiritul grecesc se caracterizeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci prin optimism. Individul se consider\u0103 cet\u0103\u0163ean rezult\u00e2nd sentimentul de \u00eencredere. El pune pe acest plan cetatea, odat\u0103 aceast\u0103 cetate \u00eencepe s\u0103 se destrame optimismul, civismul dispare, inclusiv mentalit\u0103\u0163ile grecilor se schimb\u0103. \u00ce\u015fi fac loc individualismul, ne\u00eencrederea, pesimismul; acestea sunt semne ale dezvolt\u0103rii atitudinilor \u015fi mentalit\u0103\u0163ii clasice. Cuget\u0103rile filosofice continu\u0103. Ea se \u00eendreapt\u0103 spre domeniul eticii. Oamenii devin interesa\u0163i fa\u0163\u0103 de idealurile colective. Se contureaz\u0103 ideea c\u0103 fericirea mult visat\u0103 s-ar ob\u0163ine prin dob\u00e2ndirea calmului, o senin\u0103tate imposibil\u0103. Acestea poart\u0103 numele de ataraxie, care devine un ideal. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 exist\u0103 trei (3) \u015fcoli filosofice, dar acestea nu se vor \u00een\u0103l\u0163a la rangul celor anterioare:
– \u015fcoala lui Epicur
– \u015fcoala Sceptic\u0103
– \u015fcoala Stoic\u0103
1. \u015ecoala Epicurian\u0103
\u00centemeiat\u0103 de filosoful Epicur, originar din Samus; interesat de filosofie vine la Atena unde va deschide propria \u015fcoal\u0103 filosofic\u0103: \u201cGr\u0103dina lui Epicur\u201d. Concep\u0163ia filosofic\u0103 a lui Epicur este exprimat\u0103 sub forma de scrisori: \u201cScris c\u0103tre Herodot\u201d, \u201cScris c\u0103tre Minicem\u201d. Exist\u0103 \u015fi maxime. \u00cen centrul filosofiei sale pune problema eticii, \u00een spe\u0163\u0103 fericirea, drumul spre fericire trebuie s\u0103 treac\u0103 prin \u00een\u0163elegerea lumii \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u015fi prin cuno\u015ftin\u0163ele naturii. Epicur este al 2-lea filosof atomist grec, el continu\u0103 atomismul lui Heraclit. Existen\u0163a este format\u0103 din atomi \u015fi vid, lumea este o aglomera\u0163ie de atomi ca o simpl\u0103 mi\u015fcare \u00een spa\u0163iu. Epicur spune c\u0103 atomii se mi\u015fc\u0103 pentru c\u0103 se ciocnesc \u00eentre ei datorit\u0103 greut\u0103\u0163ii, va spune c\u0103 atomii au capacitatea de a devia spontan de la linia dreapt\u0103. Aceast\u0103 tez\u0103 con\u0163ine o idee foarte important\u0103 \u2013 teza automi\u015fc\u0103rii materiei, se explic\u0103 combinarea atomic\u0103. Aceast\u0103 tez\u0103 are o implicare \u00een a da r\u0103spuns problemelor arz\u0103toare ale omului. Ideea de deviere spontan\u0103 a atomului de la linia vertical\u0103 \u015fi d\u0103 posibilitatea s\u0103 sus\u0163in\u0103 ideea spontaneit\u0103\u0163ii omului. Omul este format din atomi. Aceast\u0103 tez\u0103 degaj\u0103 \u00eencredere, optimism. Dac\u0103 omul este \u00een stare de libertate, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el poate s\u0103 \u015fi constituie o stare de lini\u015fte, el nu este prins \u00eentr-o mecanic\u0103 absurd\u0103. Epicur ajunge la concluzia c\u0103 omul este posibil la libertate prin condi\u0163ia sa.
O alt\u0103 idee este c\u0103 omul poate dob\u00e2ndi senin\u0103tatea sufletului, ataraxia . Dar ca s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 fericirea el trebuie s\u0103 \u00eenl\u0103ture cauzele suferin\u0163ei \u015fi s\u0103-\u015fi procure bucurii. Ataraxia se \u00eentreab\u0103 ce \u00eel face pe om s\u0103 sufere, oamenii sufer\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 se tem de ac\u0163iunea zeilor \u015fi frica de moarte. Aceste temeri terorizeaz\u0103 sufletul omului, ele pot fi \u00eenl\u0103turate cu ajutorul convingerilor atomiste, pe termenul psihic eliberat de aceste temeri va trebui s\u0103 semene bucurii. El admite un principiu al desf\u0103t\u0103rii omului ca un ideal al vie\u0163ii. El \u00eendeamn\u0103 ca \u00een utilizarea satisfac\u0163iei s\u0103 se practice sobrietatea, m\u0103sura. Filosofia lui Epicur con\u0163ine accente de pesimism, ca un tribut al epocii \u00een care tr\u0103ia.<\/p>\n

2. \u015ecoala Sceptic\u0103
Scepticismul se g\u0103se\u015fte \u00eentre filosofia lui Epicur prin optimism \u015fi \u015fcoala stoic\u0103 care va \u00eencerca s\u0103 refac\u0103 omul \u015fi structurile sale. Este o filosofie a evaziunii totale, a unui relativism.
Scepticism \u2013 limba greac\u0103 \u2013 skeptomai \u2013 ini\u0163ial avea sensul de a se uita \u00eemprejur, apoi pare a fi nehot\u0103r\u00e2t\u0103.
\u00centemeietorul acestei \u015fcoli este Pyrrhon din Elis (365-277 \u00ee.H.). El a fost contemporan cu urma\u015ful lui Aristotel \u2013 Teofrast. Scepticismul formuleaz\u0103 o etic\u0103 pornind numai de la interpretarea subiectului \u015fi ajunge la concluzia care o prezint\u0103 ca principiu, c\u0103 nu se poate delibera, orice judecat\u0103 trebuie suspendat\u0103. Ei aduceau pentru aceasta 10 argumente. Aceast\u0103 filosofie ia \u00een considerare numai con\u015ftiin\u0163a individual\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama c\u0103 adev\u0103rul apare la nivelul raportului dintre subiect \u015fi obiect. Pyrrhon \u015fi contemporanii s\u0103i pun problema fericirii care nu se poate dob\u00e2ndi pe calea cunoa\u015fterii pentru c\u0103 nu suntem \u00een situa\u0163ia s\u0103 dob\u00e2ndim vreo certitudine despre bucurii.<\/p>\n

Filosofie 24.11.2000
Curs Nr. VIII<\/p>\n

Filosofia evului mediu<\/p>\n

\u00cen Europa evului mediu filosofia se \u00eentinde \u00eentre secolele V \u2013 XV. Fenomenul are \u00eennceput mai repede. S-au exprimat p\u0103reri unilaterale, aprecieri dogmatice cum este aprecierea c\u0103 \u00een Europa Vestic\u0103 filosofia ar fi o \u201cnoapte de 1000 de ani\u201d adic\u0103 spiritul uman a dus un somn de 1000 de ani ceea ce este \u00een contradic\u0163ie cu realitatea. \u00cen Europa Vestic\u0103 au existat filosofi care au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it filosofia \u015fi au dezvoltat-o, ori a spune c\u0103 este o noapte de 1000 de ani \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am pune \u00een parantez\u0103 aceast\u0103 crea\u0163ie, \u00eenseamn\u0103 un negativism fa\u0163\u0103 de trecut, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 credem c\u0103 timp de 10 secole progresul a \u00eencetat. C\u0103 lucrurile nu stau a\u015fa este dovada c\u0103 Europa Vestic\u0103 a fost precedat\u0103 de 2 momente importante ce apar\u0163in istoriei, culturii, literaturii, filosofiei.
1. apologetic\u0103
2. patristic\u0103
Aceste 2 momente sunt propuse pentru a \u00een\u0163elege filosofia. Apogeo\u0163ii sunt primii ap\u0103r\u0103tori ai cre\u015ftinismului iar apologiile sunt cele dint\u00eei expuneri ale g\u00e2ndirii \u015fi credin\u0163ei cre\u015ftine. Reprezentan\u0163ii apogeoticii sunt : Onadretus, Tatian, Justin, Alewagaros, Dionisie, Arcopagilul, Tertulian. Primii 6 au tr\u0103it \u00een sec. II.
Patristica este o doctrin\u0103 teologico-filosofic\u0103 elaborat\u0103 \u00eentre sec. IV-VIII, de c\u0103tre p\u0103rin\u0163ii bisericii, prin care s-au pus bazele dogmaticii \u015fi cultului cre\u015ftin. Prin Patristic\u0103 se mai \u00een\u0163elege \u015fi ansamblul opera\u0163iunilor cre\u015ftine care dateaz\u0103 din vremea sfin\u0163ilor p\u0103rin\u0163i ai bisericii. Dintre ace\u015ftia : Grigore din Nazians sec. IV, Vasile cel Mare, Grigore din Nisa, Ioan Damaskinul sec. VI, Aureliu Augustin. At\u00e2t apologe\u0163ii c\u00e2t \u015fi sfin\u0163ii p\u0103rin\u0163i au f\u0103cut opere de apologie c\u00e2t \u015fi doctrine a cre\u015ftinismului, urm\u00e2nd s\u0103 impun\u0103 cre\u015ftinismul ca singura filosofie posibil\u0103. R\u0103zboiul \u00eenceput cu filosofia greac\u0103 declar\u00e2nd-o o sum\u0103 de eroare Tatian prin opera sa \u201cCuv\u00e2nt c\u0103tre greci\u201d arat\u0103 c\u0103 filosofia cre\u015ftin\u0103 este mai veche dec\u00e2t filosofia grecilor \u015fi prezint\u0103 denaturat activitatea principalilor filosofi.
La fel este amendat \u015fi Heraclit. Era m\u00e2ndru \u015fi nepriceperea i-a dovedit-o moartea. Justin procedeaz\u0103 mai subtil cu filosofia greac\u0103 \u015fi el vrea s-o anihileze prin cre\u015ftinizare : \u201ccei ce au tr\u0103it dup\u0103 logos sunt cre\u015ftini, chiar dac\u0103 au trecut drept atei, a\u015fa la greci Socrate, Heraclit c\u0103rora noi le recunoa\u015ftem activitatea \u015fi a c\u0103ror nume va fi mult timp amintit de aici \u00een colo\u201d. Justin obi\u015fnuia s\u0103 se adreseze lui Socrate cu \u201csfinte Socrate roag\u0103te pentru noi\u201d. El \u015fi-a dat seama c\u0103 un negativism exagerat trezea oroare. \u015ei apologe\u0163ii \u015fi sfin\u0163ii p\u0103rin\u0163i vor recurge la filosofie. Pe aceea\u015fi linie merge \u015fi Dionisie. Afla\u0163i \u00een acela\u015fi spa\u0163iu istoric au tr\u0103it \u015fi al\u0163i scrrtori lega\u0163i de cre\u015ftinism dar nu au f\u0103cut apologii pentru a fi socoti\u0163i p\u0103rin\u0163ii bisericii. Dintre ace\u015ftia Boethius care \u015fi-a adus un aport important prin lucrarea sa \u201cM\u00e2ng\u00e2ierile filosofiei\u201d inspirat din platonism \u015fi stoicism. A fost una din cele mai citite c\u0103r\u0163i. \u00cen 1600 aceast\u0103 carte avea s\u0103 ajung\u0103 la cea de-a 60-a edi\u0163ie. \u00cen aceast\u0103 lucrare Boethius este cel care a tradus din greac\u0103 \u00een latin\u0103 c\u00e2teva lucr\u0103ri ale lui Aristotel dintre care \u015fi o introducere la tratatul lui Aristotel despre categorie. \u00centroducerea a fost scris\u0103 de Porfil \u00een sec. III. Cu aceast\u0103 traducere ajung\u00e2nd la dezvoltarea filosofiei \u00een sec. X \u015fi secolul urm\u0103tor, o problem\u0103 deosebit de important\u0103 numit\u0103 \u201ccartea universalilor\u201d care va reprezenta con\u0163inutul principal al scolasticii. Scolastica este modul concret de a fi al g\u00e2nditorilor filosofici \u00eentr-un anume moment istoric. Sub \u00eemp\u0103ratul Carol cel Mare \u00een sec. VIII are loc o reformare a \u015fcolilor constat\u00eend c\u0103 \u015fcoala dinaintea lui a dec\u0103zut mult \u015fi el a \u00een\u0163eles c\u0103 nu poate conduce f\u0103r\u0103 oameni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i.
Se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 numeroase \u015fcoli. \u00cen \u015fcolile \u00eenfiin\u0163ate de Carol cel Mare se predau cele 7 arte liberale \u00een 2 cicluri :
1. trei discipline : gramatic\u0103, retoric\u0103, dialectic\u0103
2. patru discipline : aritmetic\u0103, geometrie, muzic\u0103, astronomie.
Dup\u0103 studierea celor 7 arte se trecea la studierea filosofiei \u015fi apoi a teologiei. Teologia \u00eencununa \u015ftiin\u0163a unui c\u0103rturar.
Termenul de scolastic\u0103 provine din latinescul SCHOLO \u2013 scoal\u0103. Prin urmare \u00eentr-o accep\u0163iune larg\u0103 prin scolastic\u0103 se \u00een\u0163elege \u00eentregul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt mai ales \u00een latura lui doctrinar\u0103. \u00cen accep\u0163ia restr\u00e2ns\u0103 acest termen \u00eenseamn\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura filosofiei sau filosofia \u015fcolii. Filosofia \u00eentre secolele V-XVII se va numii scolastc\u0103. Scolastica, ca filosofie se baza pe cunoa\u015fterea fermelor, rupte de practic\u0103, m\u00e2nuie\u015fte \u00een mod perdant \u015fi \u00een general se caracterizeaz\u0103 pe ra\u0163ionament abstact. Primul scolastic a fost ALAUr adus de Carol cel Mare pentru \u00eenf\u0103ptuirea reformei \u015fcolare. Primii mari Scolastici se individualizeaz\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een secolul XI. Cei mai de seam\u0103 scolastici sunt: Aeveselm de Canterbury (sec. XI-XII), al doilea este Jean Roscelm rin Conpigne (sec. XI-XII).
O dimensiune important\u0103 a filosofiei din Europa Vestic\u0103 este \u201ccartea universalilor\u201d \u2013 nu epuizeaz\u0103 \u00eentregul con\u0163inut al filosofiei. Ea aduce \u00een discu\u0163ie o problem\u0103 pe care o discut\u0103 \u015fi Platon \u015fi Aristotel. Scolastica ajunge s\u0103 pun\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 \u00een centrul discu\u0163iei. Cartea universului este problema care se refer\u0103 la natura generalului sau a universalului \u015fi raportul lor cu individualismul. Disputa \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modul sub care exist\u0103 generalul \u015fi raportul cu particularul a dat na\u015ftere la 2 cerin\u0163e filosofice care vor fi cele mai importante numite:
1. normalismul \u2013 adep\u0163ii nominali\u015fti
2. realismul \u2013 adep\u0163ii reali\u015fti.
Adep\u0163ii normalismului sus\u0163in c\u0103 generalul nu este dec\u00e2t un simplu nume, el nu exist\u0103 nici \u00een lucruri nici separat de acestea. Numai lucrurile au existen\u0163\u0103 real\u0103. Deviza \u201cUniversalia sunt nomina\u201d. Principalii reprezentan\u0163i sunt: Roselin, Duns Scotus, W. Ocean.
Reprezentan\u0163ii realismului sus\u0163in c\u0103 no\u0163iuni generale constutuie realit\u0103\u0163i de sine st\u0103t\u0103toare cu caracter spiritual, anterior lucrurilor \u015fi independente de acestea. Pentru ei universalia sunt realit\u0103\u0163i (universul exist\u0103 \u00een realitate). Reali\u015ftii \u00eenterprind unanismul ca ni\u015fte entit\u0103\u0163i de sine st\u0103t\u0103toare pe c\u00e2t\u0103 vreme ra\u0163ionalismul contest\u0103 existen\u0163a \u00een realitate a universalului. Reprezentan\u0163ii sunt: Anselm, Toma d Aquina secolul XIII .
At\u00e2t nominalismul c\u00e2t \u015fi realismul sunt 2 orient\u0103ri filosofice \u00een filosofie, sunt 2 r\u0103spunsuri diferite la aceea\u015fi problem\u0103 filosofic\u0103, existen\u0163a \u015fi natura existen\u0163ei universalului. Sunt 2 prezent\u0103ri diferite dar nu \u00een sensul c\u0103 una de\u0163ine adev\u0103rul \u015fi una eroarea. Nominalismul tindea spre adev\u0103r dar ajungea s\u0103 fie adev\u0103r, realismul de\u015fi divergent avea semnifica\u0163ii importante pentru proba pus\u0103 \u00een discu\u0163ie. Ambele vor \u00eenainta unilateral \u015fi nu se vor impune ca singura solu\u0163ie posibil\u0103. Deoarece nominalismul neg\u00e2nd existen\u0163a universalului punea \u00een pericol ideea de \u015ftiin\u0163\u0103, ori de la Platon \u015fi Aristotel se \u015ftia c\u0103 a \u015fti \u00eenseamn\u0103 a \u015fti universal.
Reali\u015ftii \u00eenzestreaz\u0103 universul cu o transcenden\u0163\u0103, \u00eel separ\u0103 de individual. Prin urmare \u015fi realismul avea o pozi\u0163ie unilateral\u0103 fa\u0163\u0103 de universal, \u00eenc\u00e2t nu putea fi departe nici o realitate , dar s-a ales un progres. Pentru a \u00een\u0163elege mai bine trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 filosofia a existat \u015fi \u00een mediul arab, mai ales prin reprezentarea a 2 filosofi: ABEN ALI SINA \u2013 Anicenna \u015fi ILEN ROSED \u2013 Averras.
Ace\u015ftia vor dezvolta filosofia lui Platon \u015fi Aristotel aduc\u00e2nd elemente \u00eennoitoare, fiind nu numai comentator c\u00e2t \u015fi \u00eentregiuitor. Ei au determinat na\u015fterea unui climat de liber\u0103 cugetare \u015fi \u00eendr\u0103zniri filosofice, pun\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 filosofia lui Aristotel \u015fi Platon.
Amicenna era medic, scriitor, el reprezint\u0103 ramura oriental\u0103 a filosofiei arabe. A scris c\u0103r\u0163i de medicin\u0103, este considerat un \u00eentemeietor a istoriei medicinii. Lucrarea \u201cCartea t\u0103m\u0103duirii\u201d este o enciclopedie, g\u0103sim \u00een ea o logic\u0103, matematic\u0103, meta-fizic\u0103. Sub aspect filosofic se inspir\u0103 din platonism, dar \u015fi din spiritualism islamic. De fiecare dat\u0103 el aduce lucruri noi fa\u0163\u0103 de filosofii care l-au inspirat.
Averroes reprezint\u0103 ramura occidental\u0103 a filosofiei arabe. Mai este numit \u015fi comentatorul, pentru c\u0103 a comentat natura. El pune \u00een eviden\u0163\u0103 pe Aristotel cel autentic. Filosofia lui se va r\u0103sp\u00e2ndi \u00een sec. XII \u00een Europa, va sus\u0163ine \u00een rena\u015ftere \u015fi \u00een filosofia modern\u0103.
Toma d`Aquino este unul din reprezentan\u0163ii realismului, un realist mai moderat \u015fi se va \u00eencerca s\u0103 realizeze o sintez\u0103 a \u00eentregii realit\u0103\u0163i. Pleac\u0103 la Paris unde devine profesor universitar, va preda filosofia, a scris numeroase lucr\u0103ri cum ar fi: \u201cDe veritate\u201d, \u201cSuma Theologic\u0103\u201d. Are un merit deosebit \u00een traducerea lucr\u0103rilor lui Aristotel. Prin el \u00een Europa Apusean\u0103 se va cunoa\u015fte filosofia lui Aristotel. A \u00eencercat s\u0103 uneasc\u0103 filosofia lui Aristotel cu credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi s\u0103 dea filosofiei o orientare ra\u0163ionalist\u0103. Pentru merite deosebite \u00een 1323 a fost canonizat. \u00cen 1879 sistemul lui filosofic a fost declarat de Vatican filosofia oficial\u0103 a catolicismului. \u00cen 1925 se \u0163ine un congres \u00een care se hot\u0103re\u015fte s\u0103 se lase ceea ce nu mai sunt \u00een realitate \u015fi s\u0103 se p\u0103streze credin\u0163a \u00een Dumnezeu. A\u015fa a ap\u0103rut curentul filosofic numit neotomism. La aceast\u0103 dat\u0103 s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se revin\u0103 la filosofia lui Toma. Profilul filosofic nu a fost pus \u00een eviden\u0163\u0103. Filosofia Tomist\u0103 este complex\u0103, are o bog\u0103\u0163ie impresionant\u0103, se caracterizeaz\u0103 prim metoda sistematic\u0103, foarte minu\u0163ioas\u0103, se bazeaz\u0103 pe ra\u0163ionamentul abstract \u015fi pe apelul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 aristocratic\u0103. A dominat secolul XIII prin realiz\u0103rile \u00een plan filosofic.
Roger Bacon este filosof englez, a scris multe lucr\u0103ri \u00een care dezbate raportul dintre filosofie \u015fi teologie, cauzele ignoran\u0163ei umane. El manifest\u0103 o mare \u00eencredere \u00een ra\u0163iune, se ridic\u0103 \u00eempotriva argumentelor autorit\u0103\u0163ilor anticilor. Consider\u0103 c\u0103 este util s\u0103 studiem pe antici dar ei au fost supu\u015fi gre\u015felilor. El critic\u0103 nominalismul \u015fi realismul \u015fi opune metoda experimental\u0103. R\u0103m\u00e2ne important prin \u00eendemnul de a studia natura, de a \u00eenl\u0103tura credin\u0163a \u00een minusuri. El creeaz\u0103 credin\u0163ele de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 se ridic\u0103 \u00eempotriva dogmatismului.
Duns Scotus secolul XIII- XIV. Este cel care va dep\u0103\u015fi caracterul unilateral al realismului \u015fi nominalismului, nu va fi acceptat nici de reali\u015fti nici de nominali\u015fti. A l\u0103sat o oper\u0103 bogat\u0103, d\u0103 o interpretare aproape de adev\u0103r a nominalismului. \u00cen secolul XIII ap\u0103rea ca un prevestitor al unui nou veac.
W. Occan este un mare deschiz\u0103tor de drumuri, este scolastic dar pare s\u0103 fie o resim\u0163ire a rena\u015fterii. El va fi acela care va da lumin\u0103 interpret\u0103rii scolasticii.<\/p>\n

Filosofie 08.12.2000
Curs Nr. IX<\/p>\n

Rena\u015fterea<\/p>\n

1. Caracterizare general\u0103 a rena\u015fterii
2. Filosofia renascentist\u0103<\/p>\n

Termenul de Rena\u015ftere provine din limba francez\u0103 \u201cRenaissance\u201d care a fost pus \u00een circula\u0163ie \u00een secolul XVIII pentru a \u00eensemna re\u00eennoirea artelor. \u00cencep\u00e2nd cu deceniul III al sec XVII termenul va c\u0103p\u0103ta un sens deplin. De-a lungul timpului s-au n\u0103scut puncte de vedere diferite. Se explic\u0103 prin faptul complexit\u0103\u0163ii problemelor \u015fi fenomenelor pe care le cuprinde Rena\u015fterea \u015fi datorit\u0103 perspectivei diferite din care diferi\u0163i cercet\u0103tori cercetau aceast\u0103 perioad\u0103, fiind cercetat\u0103 de istorici, litera\u0163i, filosofi, fiecare a \u00eentreprins rena\u015fterea prin prisma profesiei sale.
Rena\u015fterea este apreciat\u0103 de cercet\u0103tori ca fiind o adev\u0103rat\u0103 auror\u0103 \u00een aceast\u0103 istorie, caracterizat\u0103 prin adev\u0103rate explozii spirituale, materiale, efervescen\u0163\u0103 cultural\u0103. Unii spun c\u0103 Rena\u015fterea este o mi\u015fcare cultural\u0103.
La apari\u0163ia Rena\u015fterii au contribuit factori cum ar fi:
– transformarea structurii profunde ce a avut loc prin trecerea societ\u0103\u0163ii de la feudalism la capitalism
– prin acumularea de cuno\u015ftin\u0163e
– a fost favorizat\u0103 (rena\u015fterea) de nevoia de adev\u0103r \u015fi ra\u0163ionalitate
– de nevoia de renun\u0163are la dogme
– \u00eentoarcerea la valorile culturale ale antichit\u0103\u0163ii
– afirmarea nestingherit\u0103 a individualit\u0103\u0163ii umane.
\u015ei ast\u0103zi mai exist\u0103 reac\u0163ii antirenascentiste, pozi\u0163ie ce se opune admiterii unei etape de dezvoltare \u015fi neag\u0103 Rena\u015fterea. Aceasta supradimensioneaz\u0103 realiz\u0103rile din evul mediu \u015fi neag\u0103 pe acelea ce \u0163in de rena\u015ftere. Neag\u0103 faptul c\u0103 Rena\u015fterea ar fi o perioad\u0103 de progres cultural. Sus\u0163ine c\u0103 toate realiz\u0103rile care se atribuie Rena\u015fterii au existat din evul mediu, \u015fi c\u0103 din sec. X au avut loc mai multe rena\u015fteri succesive.
Majoritatea societ\u0103\u0163ilor recunosc Rena\u015fterea ca o perioad\u0103 istoric\u0103 specific\u0103 umanit\u0103\u0163ii. Delimitarea \u00een timp a Rena\u015fterii prezint\u0103 \u015fi ea anumite pozi\u0163ii controversate, dar \u00een linii mari se recunoa\u015fte c\u0103 putem vorbi de rena\u015ftere din a doua jum\u0103tate a secolului XIV p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului XVI.
Mai mul\u0163i cercet\u0103tori propun ca rena\u015fterea s\u0103 fie interpretat\u0103 \u00een 2 sensuri:
\uf0d8 mai larg
\uf0d8 mai restr\u00e2ns.
\u00cen sens larg prin rena\u015ftere se caracterizeaz\u0103 prin :
\uf0d8 umanismul
\uf0d8 reforma propriu zis\u0103
\uf0d8 reforma,
Toate aceste dimensiuni sunt momente de emancipare social\u0103 \u015fi spiritual\u0103.<\/p>\n

UMANISMUL \u2013 este faza de \u00eenceput a rena\u015fterii cu care debuteaz\u0103 aceasta \u015fi se caracterizeaz\u0103 prin 2 elemente, \u015fi anume:
– prin \u00eentoarcerea la valorile culturale \u015fi filosofice
– prin cultivarea unor discipline ale spiritului (literatur\u0103, art\u0103) pecntru ca s\u0103 se prem\u0103reasc\u0103 omul, care este considerat nu numai fiin\u0163\u0103 natural\u0103 ci \u015fi social\u0103, fiind o parte a societ\u0103\u0163ii.
Aceast\u0103 pozi\u0163ie de exaltare a omului o g\u0103sim \u00een operele lui Dante Aligheri, Bocacio, Petrarca, \u00een care g\u0103sim exprimat\u0103 \u00een\u0163elepciunea antic\u0103. Rabloise \u2013 \u00een romanul \u201cM\u0103n\u0103stirea din Tellem\u201d \u00ee-\u015fi ia ca motto \u201cf\u0103 tot ce vrei\u201d \u2013 este o chemare la desc\u0103tu\u015farea omului, pentru c\u0103 omul nu este considerat numai parte ci el este considerat \u015fi ca \u00eentreg, el are obliga\u0163ii dar \u015fi drepturi, el trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ca o fiin\u0163\u0103 real\u0103 cu aspira\u0163iile sale. Umanismul atinge o dezvoltare maxim\u0103 \u00een secolul XV \u00een ITALIA \u0163i \u00een sec XVI \u00een celelalte \u0163\u0103ri europene.<\/p>\n

RENA\u015eTEREA PROPRIU ZIS\u0102 \u2013 este etapa de maturitate \u00een care se manifest\u0103 pregnant transform\u0103rile generale ale rena\u015fterii, \u00een care cultura dob\u00e2nde\u015fte o mai mare autonomie fa\u0163\u0103 de antichitate. Se caracterizeaz\u0103 prin dezvoltarea artei ilustrat\u0103 de LEONARDO da VINCI, MICHELANGELO, RAFAEL. Prin dezvoltarea \u015ftiin\u0163ei reprezentat\u0103 de Copernic \u015fi de dezvoltarea filosofiei reprezentat\u0103 de Giordanno Bruno. \u00cen aceast\u0103 faz\u0103 umanismul continu\u0103 s\u0103 se dezvolte mai ales \u00een \u0163\u0103rile din afara Italiei. Aceast\u0103 faz\u0103 a rena\u015fterii are loc \u00eentre 1450-1600.<\/p>\n

REFORMA \u2013 este o alt\u0103 dimensiune a Rena\u015fterii legat\u0103 de primele dou\u0103, preg\u0103tit\u0103 de Erasmus din Rotterdam, pus\u0103 \u00een practic\u0103 de c\u0103tre Martin Luther \u015fi calvin. Reforma exprim\u0103 voin\u0163a de emancipare, de \u00eensu\u015fire a tuturor formelor vie\u0163ii, se manifest\u0103 tendin\u0163a c\u0103 via\u0163a social\u0103 s\u0103 se despart\u0103 de biseric\u0103.
Rena\u015fterea nu a fost un fenomen na\u0163ional, ci a fost o mi\u015fcare de eliberare spiritual\u0103 care s-a manifestat \u015fi \u00een Fran\u015fa, Germania, Anglia, Polonia, \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne. \u00cen acest sens putem aminti numele unor umani\u015fti rom\u00e2ni, cum ar fi: Ioanes Soneras, Nicolae Olacus, Constantin Contacuzino, \u015fi \u00eentr-un alt timp istoric Dimitrie Kantemir.<\/p>\n

Filosofia renascentist\u0103<\/p>\n

Aceast\u0103 filosofie a fost influen\u0163at\u0103 puternic de dezvoltarea statelor, c\u00e2nd s-au pus bazele experimentului \u015fi aplica\u0163iilor matematice. Filosofia renascentist\u0103 are un caracter antiscolastic, este umanist\u0103, este orientat\u0103 spre studiul omului \u015fi al naturii. Se caracterizeaz\u0103 prin apelul la experien\u0163\u0103, care ca, cercetarea naturii s\u0103 se fac\u0103 f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i. Se caracterizeaz\u0103 prin proclamarea libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire.
\u00cen cadrul filosofiei renascentiste deosebim 2 elemente : – pe de o parte revine modalit\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire antic\u0103 \u2013 se contur\u0103 \u00eentr-un fel sau altul filosofia antic\u0103 sub forma re\u00eenoirii filosofiei antice. A\u015fa este Academia Platonic\u0103 din Floren\u0163a reprezentat\u0103 prin Marsilio Ficino \u015fi Pico Della Marsandela care dezvolt\u0103 \u015fi o g\u00e2ndire platonic\u0103. A doua \u015fcoal\u0103 filosofic\u0103 este Universitatea din Padova cu reprezentan\u0163i ca Pietro d Abano \u015fi Mascilio Da Padova. Aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 dezvolt\u0103 sub semnul lui neo, filosofia lui Aristotel. Filosofia lui Aristotel deabia acum este mai bine conturat\u0103.
\u00cen domeniul filosofiei cel care va fi \u00eentemeietorul noilor tendin\u0163e este Nicolo Cusanus, de\u015fi cardinal esre un om foarte cult influen\u0163at de umanism, lucrarea sa numit\u0103 \u201cDi docta ignora\u0163io\u201d ridic\u0103 ni\u015fte probleme foarte importante, presante de-a dreptul uimitoare pentru timpul respectiv (sec. XV). Aici g\u0103sim o teorie cosmologic\u0103 foarte interesant\u0103. Cusanus pe baza argumentelor filosofice sus\u0163ine teza \u201cInfinitatea universului\u201d. De asemenea el era un bun cunosc\u0103tor al matematicii \u015fi vorbe\u015fte de rolul metodologic al acesteia.<\/p>\n

LEONARDO da VINCI \u2013 a tr\u0103it \u00eentre 1452-1519, este un reprezentant de seam\u0103 al g\u00e2ndirii renascentiste, este un adev\u0103rat titan de care perioada a avut nevoie \u015fi pe care a creato. Leonardo da Vinci nu a elaborat un sistem filosofic propriu zis dar a fost un remarcabil g\u00e2nditor ce a tras concluzia teoretic\u0103 de pe urma a numeroase observa\u0163ii \u015fi experimente. El este cel care face pasul hot\u0103r\u00e2tor \u00een abandonarea principiului autorit\u0103\u0163ii \u00een \u015ftiin\u0163\u0103. El cere ca s\u0103 se studieze \u015fi interpreteaz\u0103 natura prin propria \u00een\u0163elepciune, el cere ca g\u00e2ndirea s\u0103 fie proprie, s\u0103 se treac\u0103 de la declara\u0163ia abstract\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor privind demnitatea omului la afirmarea valorii. Evul mediu poate fi dep\u0103\u015fit prin afirmarea capacit\u0103\u0163ii creatoare a omului d\u00e2nd drept c\u0103l\u0103uz\u0103 puterile sale intelectuale. Refuz\u0103 \u00een\u0163elepciunea gata f\u0103cut\u0103 \u015fi cere contactul direct cu natura care s\u0103 fie cercetat\u0103 prin observa\u0163ii \u015fi experien\u0163\u0103, dar \u015fi ra\u0163iunea care este cristalizat\u0103 \u00een modelele matematicii. Leonardo consider\u0103 c\u0103 cea mai important\u0103 problem\u0103 a \u015ftiin\u0163ei este cea a naturii. \u00cen acest sens el aduce o contribu\u0163ie important\u0103 la teoretizarea \u015fi aplicarea metodei \u00een \u015ftiin\u0163\u0103. La baza metodei \u015ftiin\u0163ifice trebuie s\u0103 stea experien\u0163a pentru c\u0103 \u00een\u0163elepciunea este fiica experien\u0163ei. Critic\u0103 pe filosofii speculativi care sunt reprezentan\u0163ii unei false \u015ftiin\u0163e. Dup\u0103 el nu se poate spune c\u0103 o \u015ftiin\u0163\u0103 este adev\u0103rat\u0103 care \u00eencepe \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een minte. Leonardo formuleaz\u0103 dou\u0103 rezultate ale metodei experimentale, valabile \u015fi ast\u0103zi :
– s\u0103 procedeze \u00een mod sistematic
– s\u0103 repe\u0163i de mai multe ori experien\u0163a \u00eenainte de a face generaliz\u0103ri.
Leonardo pune accentul pe observa\u0163ii \u015fi experien\u0163\u0103, nu a neglijat rolul intelectului \u00een cunoa\u015ftere. El nu este un empirist \u015fi are \u00een vedere rolul ra\u0163iunii, g\u00e2ndirii prin descoperirea cauzelor, s\u0103 descopere legile ce guverneaz\u0103 fenomenele. El clarific\u0103 problema dintre teorie \u015fi practic\u0103, consider\u0103 c\u0103 practica este subordonat\u0103 teoriei. El spune c\u0103 \u015ftiin\u0163a este c\u0103pitanul \u015fi practica solda\u0163ii. Studiaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u015ftiin\u0163a \u015fi apoi practica n\u0103scut\u0103 din aceast\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, ironizeaz\u0103 pe aceea care \u0163in mor\u0163i\u015f la practic\u0103. Leonardo a dat o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 matematicii spun\u00e2nd c\u0103 aceasta ne ofer\u0103 adev\u0103ruri sigure \u015fi necesare. A avut preocup\u0103ri multiple \u2013 pictor, sculptor, arhitect, fizician, anatomist, muzician, botanist, scriitor. \u00cen toate astea a adus o contribu\u0163ie important\u0103. \u00cen domeniul artistic apare ca un adev\u0103rat inovator al artei din sec. XV. Tablourile pictate de el \u2013 Monalisa, Cina cea de tain\u0103, Buna vestire, Madona \u015fi pruncul sunt adev\u0103rate opere nemuritoare.
Leonardo este un adev\u0103rat UOMO UNIVERSALE. Criticul Edgard Papu arat\u0103 c\u0103rei personalit\u0103\u0163i i se poate atribui acest apelativ de uomo universale (om universal). Se poate atribui apelativul de uomo universale acelei personalit\u0103\u0163i care st\u0103p\u00e2nesc cu geniu mai multe domenii ale culturii.
\u00cen sec. XVI \u2013 Neagoie Basarab este considerat un uomo universale, \u00een lucrarea lui g\u0103sim o limb\u0103 bine calculat\u0103 \u00een efecte, calit\u0103\u0163i de orator \u015fi poet.
Antimonie Tineanu \u2013 uomo universale \u2013 cu o contribu\u0163ie deosebit\u0103 la cultura rom\u00e2neasc\u0103. A scris opera de baz\u0103 \u201cDidahiile\u201d. Din aceast\u0103 oper\u0103 reies calit\u0103\u0163ile lui de om universal \u2013 orator, xilograf, sculptor, arhitect, miniaturist.
Dimitrie Cantemir \u2013 uomo universale \u2013 filosof, istoric, compozitor, desenator, scriitor \u2013 \u201cCre\u015fterea \u015fi descre\u015fterea Imperiului Otoman\u201d.<\/p>\n

GIORDANO BRUNO \u2013 1548-1600 \u2013 s-a n\u0103scut la Nala \u00een apropiere de Napoli. La v\u00e2rsta de 11 ani a fost \u00eencredin\u0163at unui c\u0103lug\u0103r pentru educare, apoi \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire ce o p\u0103r\u0103se\u015fte \u00een cur\u00e2nd, fiind nevoit s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 de pelerin, deoarece era urm\u0103rit de Inchizi\u0163ie. Neput\u00eendu-i suprima ideile, inchizi\u0163ia la 17 februarie 1600 la ars pe rug. El este considerat un erou al filosofiei. Opera sa reprezint\u0103 prototipul cunoa\u015fterii umane. A scris mult, dintre operele lui amintim : \u201cArca lui Noe\u201d, \u201cDespre infinit\u201d, \u201cDespre cauz\u0103\u201d, \u201cDialoguri Italiene\u201d.
De\u015fi a dus o via\u0163\u0103 chinuit\u0103 el a studiat operele marilor filosofi ai Antichit\u0103\u0163ii. Concep\u0163ia filosofic\u0103 a lui se caracterizeaz\u0103 prin atitudinea autodogmatic\u0103 \u015fi antiscolastic\u0103. El \u015fi-a propus s\u0103 elaboreze o nou\u0103 teorie asupra naturii spun\u00e2nd c\u0103 obiectul filosofiei este natura, iar scopul ei este cunoa\u015fterea naturii.
Lui \u00eei sunt proprii 2 caracteristici :
– dinamismul intern
– ordinea.
Natura este finit\u0103 \u015fi \u00eentruchiparea ordinii \u015fi perfec\u0163iunii. El sus\u0163ine idei dup\u0103 care P\u0103m\u00e2ntul nu poate fi centrul absolul al lumii fiindc\u0103 exist\u0103 o infinitate absolut\u0103 de lumi. O alt\u0103 idee important\u0103 este considerentul c\u0103 dinamismul \u015fi dificultatea sunt determinate de contrar \u015fi iminente naturii, el consider\u0103 c\u0103 natura \u015fi Dumnezeu sunt totuna. Sus\u0163in\u00e2nd ideea infinit\u0103\u0163ii Universului pe care o argumenteaz\u0103, completeaz\u0103 teoria geocentric\u0103 a lui Copernic. A fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne un filosof al Rena\u015fterii ce a contribuit la dezvoltarea g\u00e2ndirii \u015fi apropierea Rena\u015fterii de perioada modern\u0103 sec. XVII.<\/p>\n

Filosofie<\/p>\n

Subiecte posibile la colocviu<\/p>\n

1. Filosofia \u015fi istoria filosofiei, nevoia de filosofie \u00een societatea contemporan\u0103.
2. Sensurile filosofico-umaniste ale epocii lui Ghilgame\u015f.
3. Filosofia orientului antic \u2013 China + India (reprezentan\u0163i).
4. \u015ecoala din Milet \u2013 deschiz\u0103toare de drumuri \u00een orizontul etapei preclasice a filosofiei grece\u015fti.
5. \u015ecoala filosofic\u0103 \u00eentemeiat\u0103 de Pythagora.
6. Heraclit din Efes \u015fi originea principiului \u201cfoc\u201d.
7. Sofistul Protagoras \u015fi semnifica\u0163ia maximei \u201comul m\u0103sura tuturor lucrulilor\u201d.
8. Sofistul Prodicos \u015fi probleme libert\u0103\u0163ii umane ca posibilitate de alegere.
9. Socrate \u015fi sensul maximei \u201ccunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i\u201d.
10. Socrate \u015fi metoda maieutic\u0103.
11. \u201cMomentul Democrit\u201d \u00een istoria filosofiei \u2013 importan\u0163a g\u00e2ndirii sale.
12. Platon \u2013 cel ma-I de seam\u0103 filosof \u00een istoria filosofiei (omul+opera).
13. Filosofia lui Platon a\u015fa cum e cuprins\u0103 \u00een \u201cDialoguri\u201d.
14. Aristotel \u2013 omul \u015fi opera .
15. Filosofia lui Aristotel.
16. Etapa elenistic\u0103 a filosofiei grece\u015fti \u2013 filosofia lui Epicur.
17. Caracteriza\u0163i scepticismul \u2013 etapa elenistic\u0103.
18. Caracteriza\u0163i stoicismul, noul stoicism \u015fi problema libert\u0103\u0163ii umane.
19. Evul mediu filosofic \u2013 apogetica \u015fi patristica.
20. Realismul \u015fi nominalismul \u2013 orient\u0103ri filosofice de seam\u0103 \u00een evul mediu (carta universalilor).
21. Rena\u015fterea \u2013 caracterizare general\u0103.
22. Filosofia Rena\u015fterii.
23. Leonardo da Vincii \u2013 personalitate proieminent\u0103 a Rena\u015fterii.
24. Giordano Bruno \u2013 filosof al Rena\u015fterii.
25. \u201cTeoria idolilor\u201d spiritului lui Francisc Bacon.
26. Metoda inductiv\u0103 a lui F. Bacon \u015fi importan\u0163a ei.
27. Rene Descartes \u2013 \u00eentemeietorul na\u0163ionalismului modern.
28. John Lock \u2013 \u00eentemeietorul empirismului modern
29. I. Kant \u2013 noutatea adus\u0103 de filosoful din Keonisberg \u00een teoria cunoa\u015fterii.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bibliografie obligatorieIoan Banu \u2013 \u201cFilosofia greac\u0103 p\u00e2n\u0103 la Platon\u201d. Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 1979Platon \u2013 \u201cOpere\u201d. Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 1974 sauDialoguri \u00een diferite edi\u0163iiAristotel \u2013 \u201cMetafizica\u201d . Ed. Academiei 1975 cap. IBacu Fr. \u2013 Noul organon . Ed. Academiei 1957 cartea IDecartes R. \u2013 \u201cDiscurs asupra metodei de a ne conduce bine ra\u0163iunea \u015fi dea c\u0103uta adev\u0103rul \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108743"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108743"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108743\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108743"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108743"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108743"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}