{"id":108713,"date":"2018-02-14T03:41:00","date_gmt":"2018-02-14T03:41:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:46:05","modified_gmt":"2023-01-08T10:46:05","slug":"relatia-filosofie-stiinta-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/14\/relatia-filosofie-stiinta-3\/","title":{"rendered":"RELA\u0162IA FILOSOFIE – \u015eTIIN\u0162\u0102"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Eseul prezent \u00eencearc\u0103 s\u0103 degajeze o concluzie referitoare la raportul filosofie-\u015ftiin\u0163\u0103, din perspectiva unora dintre discursurile pe aceast\u0103 tem\u0103 din sec. XX, secol \u00een care tema devine problematic\u0103.
Se va contura specificul fiec\u0103rui mod de a cunoa\u015fte, se vor identificaa posibilele influen\u0163e negative ale unuia asupra celuilalt, se vor puncta principalele moduri de a raporta filosofia la \u015ftiin\u0163\u0103, argument\u00e2ndu-se \u00een favoarea unuia dintre modele.\u00cen final, am dori s\u0103 cercet\u0103m ideea necesit\u0103\u0163ii filosofice \u015fi modalitatea acestei necesit\u0103\u0163i.
Ortega y Gasset, \u00een “Ce este filosofia?”, pornind de la \u00eentrebarea asupra \u00eentampl\u0103rii din via\u0163a omului de a filosofa, construie\u015fte ca r\u0103spuns un \u00eentreg demers filosofic, \u00een cadrul c\u0103ruia se articuleaz\u0103 \u015fi o viziune asupra rela\u0163iei filosofie- \u015ftiin\u0163\u0103.
Pentru Ortega filosofia este “cunoa\u015fterea universului” , cunoa\u015ftere de un dramatism particular \u015fi un eroism intelectual specific acestea activit\u0103\u0163i a spiritului. Am puteaa explicaa acest eroism, ca acel ceva al filosofiei, care se opune tenta\u0163iei existente \u00een orice organism de a se desprinde de prezent \u015fi a se face \u00eencetul cu \u00eencetul arhaic (p.51), un ceva care corespunde unei asum\u0103ri a destinului. Filosoful refuz\u0103 trecutul, cu supozi\u0163iile sale, constituindu-\u015fi filosofarea ca un sistem de adev\u0103ruri constituit, f\u0103r\u0103 a admite ceva ce nu poate fi dovedit \u00een cadrul acestui sistem. Pentru filosof “universul e vocabula enorm\u0103 \u015fi monolitic\u0103, ce, asemeni unei gesticula\u0163ii vaste \u015fi vagi, mai degrab\u0103 ascunde dec\u00e2t enun\u0163\u0103 acest concept viguros : tot ce se g\u0103se\u015fte(p.71).
Obiectul filosofiei este straniu \u015fi radical diferit de orice altceva, prin ” tot ceea ce se g\u0103se\u015fte” \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se lucruri reale, fizice, spirituale, ireale, ideale, fantastice, dar \u00een m\u0103sura \u00een care constitue totul.
Obiectul filosofiei este cel care nu poate fi dat, cel care-i este filosofului la \u00eenceput total necunoscut, este nici unul din celelaalte obiecte, el fiind totul, acel tot care nu las\u0103 nimic \u00een afara sa \u015fi, prin urmare, singurul obiect \u00ee\u015fi este suficient sie\u015fi.
\u00cen viziunea lui Ortega y Gassett omul de \u015ftiin\u0163\u0103 nu se apropie nici pe departe prin gestul eroic de obiectul s\u0103u. Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00eencepe prin a delimita o por\u0163iune din Univers, prin a-\u015fi limita problema proprie, care altfel, nefiind absolut\u0103, \u00eenceteaz\u0103 par\u0163ial a mai fi problem\u0103. C\u0103ci se \u00eencepe cu o problem\u0103 \u015fi cu ceva care se \u015ftie. Fizicianul \u015fi matematicianul cunosc cu anticipa\u0163ie \u00eentinderea \u015fi atibutele esen\u0163iale ale obiectului cunoa\u015fterii lor, \u00eencep\u00e2nd de fapt cu ceva pe care-l iau drept \u015ftiut, nu cu o problem\u0103.
O alt\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre filosofie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 este sensul pe care-l are \u00een fiecare din acestea dou\u0103 moduri vocabula “cunoa\u015ftere”. Pentru \u015ftiin\u0163ele particulare cunoa\u015fterea e solu\u0163ie pozitiv\u0103 \u015fi concret\u0103 a unei probleme, p\u0103tundere perfect\u0103 a obiectului de c\u0103tre intelectul subiectului.
Astfel, \u015ftiin\u0163a este conceput\u0103 ca o serie de solu\u0163ii date unor probleme. Pentru a fi filosofie un ansamblu de reflec\u0163ii trebuie s\u0103 se constituie ca creatie universal\u0103, integral\u0103, un sistem absolut al intelectului. Pentru a fi universal\u0103, trebuie ca filosofia s\u0103-\u0163i asume constitutiv obliga\u0163ia de a se confrunta cu orice problem\u0103. Aceasta \u00eens\u0103 presupune un risc. Exist\u0103 posibilitatea ca lumea s\u0103 fie o problem\u0103 \u00een sine insolubil\u0103. Pentru filosofare are primat con\u015ftiin\u0163a problemei, iar nu solu\u0163ia, care se poate s\u0103 nu fie dat\u0103 la un moment dat. Pragmatismul, \u00een cadrul c\u0103ruia o problem\u0103 insolubil\u0103 nu este problem\u0103, nu este considerat de Ortega filosofie , ci “teoria sincer\u0103 \u00een care se exprim\u0103 modul cognitiv al \u015ftiin\u0163elor particulare” (p. 73).
Adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific este altfel dec\u00e2t cel filosofiic Ortega y Gasset considerr\u0103 c\u0103 exactitatea \u015fi rigoarea previziunilor \u015ftiin\u0163ifice sunt dob\u00e2ndite de \u015ftiin\u0163a experimental\u0103 cu pre\u0163ul men\u0163inerii sale \u00eentr-un plan de probleme secundare. Ortega consider\u0103 c\u0103 doar filosofia \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea r\u0103spuns \u00eentreb\u0103rilor prime, decisive. Adev\u0103rul filosofic va fi astfel suficient, dar inexact; adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific este insuficient, dar exact.
Esen\u0163ial\u0103 \u00een cadrul viziunii sale asupra rela\u0163iei filosofie-\u015ftiin\u0163\u0103, aceast\u0103 compara\u0163ie a adev\u0103rului \u015ftiin\u0163ific cu cel filosofic are drept consecin\u0163\u0103 o subordonare fundamental\u0103 a \u015ftiintei fa\u0163\u0103 de filosofie: “\u00abAdev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific\u00bb este un adev\u0103r exact, dar incomplet \u015fi penultim, care se integreaz\u0103 obligatoriu \u00een altfel de adev\u0103r, ultim \u015fi complet, chiar dac\u0103 inexact, pe care n-a\u015f vedea nici un inconvenient s\u0103-l numim “\u00abmit \u00bb” (8p. 75).
Adev\u0103rul filosofic are calitatea de a fi mai radical, mai esen\u0163ial; atributul adev\u0103rului \u015ftiin\u0163ific de a fi exact nu este un indiciu de superioritaate al acesstuia \u00eentruc\u00e2t fiind existen\u0163a cert\u0103 a \u015ftiin\u0163ei \u015fi rela\u0163ia adev\u0103r filosofie-adev\u0103r \u015ftiin\u0163ific, filosofia devine ea \u00eens\u0103\u015fi necesar\u0103.
\u00cen m\u0103sura \u00een care se va dovedi existen\u0163a unui temei \u00een virtutea c\u0103ruia omul, fiind ceea ce este, s\u0103 fie h\u0103r\u0103zit filosofiei, filosofia va fi nu numai necesar\u0103, ci \u015fi inevitabil\u0103. Faptul c\u0103 filosofia este necesar\u0103 \u015ftiin\u0163ei \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eei este necesar m\u0103car un individ care s\u0103 fi creat adev\u0103rul filosofic; faptul c\u0103 filosofia este inevitabil\u0103, implic\u0103 \u00eens\u0103 faptul de a fi o necesitate esen\u0163ial\u0103 filosofia pentru fiecare individ uman \u00een parte, necesitate ce izvor\u0103\u015fte din fiin\u0163a \u00eens\u0103\u015fi \u015fi care nu-i survine \u00een mod accidental din afar\u0103.
Filosofia r\u0103spunde unei nevoi a intelectului de a fi ceea ce este, afirm\u0103 Ortega y Gasset \u00een lec\u0163ia a 5-a din “Ce este filosofia?”. Ea nu se ive\u015fte dintr-o ra\u0163iune de utilitate \u015fi nici dintr-o ira\u0163iune de capriciu , ci este constitutiv necesar\u0103 intelectului. Filisofia \u00eenseamn\u0103 a-i c\u0103uta lumii care ne este dat\u0103 prin sim\u0163uri, integritatea, filosofia completeaz\u0103 lumea \u015fi a ob\u0163ine ca Univers. Caci lumea este un obiect insuficient \u015fi fragmentar \u00eentemeiat pe ceea ce nu este el; “fiin\u0163a”.
Pentru a explica aceast\u0103 semnifica\u0163iea filosofiei, ne putem sprijini pe faptul c\u0103 filosofia \u00eenseamn\u0103 ridicarea de probleme teoretice. Problema teoretic\u0103 este de “a face s\u0103 nu fie ceea ce este, dar care, astfel fiind, irit\u0103 intelectul cu insuficien\u0163a sa”(p. 85), unde acel ” de ce” al filosofiei \u00eenseamn\u0103 ” a face s\u0103 fie ceea ce nu este”. Acest ceva care nu este dat al problemei filosofice ne irit\u0103 pentru c\u0103 nu \u00ee\u015fi este sie\u015fi suficient, lipsindu-i ra\u0163iune a de a fi. De aceea, dac\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tul aparen\u0163ei nu se afl\u0103 \u00eenc\u0103 ceva care s\u0103-l completeze, existen\u0163a sa este de ne\u00een\u0163eles.Problema teoreticc\u0103 este ireductibil\u0103 la orice finalitate practic\u0103.
Filosofia \u015fi \u015ftiin\u0163a reprezint\u0103 dou\u0103 moduri distincte de a pune probleme teoretice. “\u00centruc\u00e2t problema filosofiei este singura absolut\u0103, filosofia e unica atitudine pur\u0103, radical teoretic\u0103. Ea este cunoa\u015fterea dus\u0103 la gradul s\u0103u maxim , este eroismul intelectual”(p.86). iar problema filosofic\u0103 este numit\u0103 absolut\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00eentregul cu o intensitate maxim\u0103. \u015etiin\u0163a \u00eens\u0103 creeaz\u0103 probleme par\u0163iale, \u00een cadrul ei p\u0103str\u00e2ndu-se un rest de atitudine practic\u0103, a premeditaa s\u0103 d\u0103m fiin\u0163\u0103 unui ceva care \u00eenc\u0103 nu este, dar ne intereseaz\u0103 s\u0103 fie.
Principiile pe care \u015fi le asum\u0103 constitutiv filosofia sunt autonomia \u015fi pantonomia. Autonomia sa deriv\u0103 din gestul eroic de a nu se sprijini pe prezum\u0163ii ce se consider\u0103 demonstrate \u00een afara sistemului s\u0103u, \u00een timp ce pantonomia este un principiu de tensiuni contrare: universalismul, n\u0103zuind c\u0103tre tot. Pantonimia este principiul care deosebe\u015fte filosofia de \u015ftiin\u0163ele particulaare. Din acest punct de vedere Ortega y Gasset consider\u0103 marxismul o pseudofilosofie.
Ca dovad\u0103c\u0103 folosofia este inevitabil\u0103, Ortega aduce drept argument faptul c\u0103 \u00een epocile anti-filosofice filosofia era redus\u0103 laa minimum , dar nu anulat\u0103. Burghezul, om cu voca\u0163ie practic\u0103, a impus fizica (accept\u00e2nd-o doar pe ea) doar datorit\u0103 faptului c\u0103 fizica \u00eei putea conferi confort. Acesta \u00eens\u0103 nu e un argument pentru afirmarea superiorit\u0103\u0163ii fizicii \u015fi a \u015ftiin\u0163elor \u00een general \u00een raport cu filosofia. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 filosofia s-a consolat \u00een a fi filosofia \u015ftiin\u0163ei. Fizicienii \u00eens\u0103\u015fi, \u00een preocupaarea lor filosofic\u0103, au afirmat c\u0103 fizica este o form\u0103 inferioar\u0103 de cunoa\u015ftere \u015fi anume, cunoa\u015fterea simbolic\u0103. Ulterior \u00eens\u0103, \u015ftiin\u0163ele \u00ee\u015fi vor accepta limita\u0163ia, instal\u00e2ndu-se \u00een interiorul propriilor limite \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 la plenitudine. Ortega y Gasset consider\u0103c\u0103 o dat\u0103 realizat\u0103 aceast\u0103 autonomie a \u015ftiin\u0163elor, este necesar ca ele s\u0103 se articuleze unele \u00een altele \u00een filosofie.
Ortega consider\u0103 cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103 drept venind dinspre exterior \u015fi fiind necesar\u0103 periferiilor eului omenesc, inteligen\u0163ei. Filosofia \u00eensa este necesar\u0103 fiin\u0163ei omene\u015fti \u00eense\u015fi. Filosofia este tr\u0103ire, iar a tr\u0103i \u00eenseamn\u0103 a decide \u00een mod constant ce vrem s\u0103 fim. A tr\u0103i \u00eenseamn\u0103 ” a te afla deodat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a \u015fti cum, c\u0103zut, cufundat, proiectat \u00eentr-o lume de neschimbat: \u00een ceea de acum” (p.193).
Oalt\u0103 caracteristic\u0103 a filosofiei, prin cae \u00eens\u0103 s-ar putea asem\u0103na \u015ftiin\u0163ei secolului XX, ar fi c\u0103 filosofia este para-doxa (\u00eempotriva opiniei). Datul universului, bucuriile a c\u0103ror existen\u0163\u0103 e indubitabil\u0103, nu sunt cele care apar ca av\u00e2nd existen\u0163aa indubitabil\u0103 pentru sim\u0163ul comun. Filosofia e a te dezinteresa de tine \u015fi a te interesa de identitatea fiec\u0103rui lucru, a-l dota cu independen\u0163\u0103, subzisten\u0163\u0103, dar \u00een virtutea acelei “fiin\u0163e”.\u015etiin\u0163a nu este \u00eentr-at\u00e2t para-doxa, plec\u00e2nd de la presupozi\u0163ia c\u0103 universul fizic este guvernat de legi.
Lucian Blaga este ,asemeni lui Ortega y Gasset,un ap\u0103r\u0103tor aal filosofiei . \u00cen lucrarea sa “Despre con\u015ftiin\u0163a filosofic\u0103” el \u00eencearc\u0103 s\u0103 legitimeze filosofia \u00een fa\u0163a celor ce-i pretind s\u0103 satisfac\u0103 exigen\u0163e care nu \u2013i sunt proprii.Argumenta\u0163ia lui Blaga se centreaz\u0103 pe demonstrarea ireductibilit\u0103\u0163ii filosofiei la \u015ftiin\u0163\u0103, \u00een acest sens discursul s\u0103u filosofic atac\u00e2nd concep\u0163ia despre filosofie a pozitivismului logic.
Poyitivismul logic (M. Schlick) consider\u0103 filosofia ca activitate prin care este descoperit \u015fi fixat sensul enun\u0163urilor, \u015fi nu sistem de cuno\u015ftin\u0163e teoretice.\u00cen cadrul acestei pozi\u0163ii se consider\u0103 c\u0103 filosofia este alfa \u015fi omega pentru cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103,din moment ce ea reprezint\u0103 clarificarea enun\u0163urilor, pe c\u00e2nd \u015ftiin\u0163a urm\u0103re\u015fte verificarea lor.
\u00cempotriva acestui reduc\u0163ionism,Blaga reliefeaz\u0103 independen\u0163a filosofiei \u015fi a \u015ftiin\u0163ei , ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 fiecare are un mod propriu de a se raporta la experien\u0163\u0103,la probleme,la metod\u0103.
Pentpu filosof experien\u0163a este un pretext ce se deschide asupra totalit\u0103\u0163ii existen\u0163ei, \u00een timp ce pentru omul de \u015ftiin\u0163\u0103 ea este o instan\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a c\u0103reia este subordonat permanent. Deosebirea \u00eentre cele dou\u0103 raport\u0103ri la experien\u0163\u0103 ,considerat\u0103 de obicei “totalitatea materialului concret , pe care spiritul \u015fi-l \u00eensu\u015fe\u015fte cu ajutorul sim\u0163urilor” (p. 54) , autonomizeaz\u0103 fiecare mod de cunoa\u015ftere. Filosoful , ca “autor al unei lumi”, e imposibil de substituit prin omul de \u015ftiin\u0163\u0103, ce tinde a fi “un organ de cercetare \u015fi de completare marginal\u0103”.\u00cen filosofie ,experien\u0163a este mai mult un pretext pentru declan\u015farea actelor de interpretare ,astfel \u00eenc\u00e2t construc\u0163iile filosofice sunt cel mai adesea foarte originale , \u00eendr\u0103zne\u0163e ;\u00een \u015ftiin\u0163\u0103 situa\u0163ia este exact invers\u0103 ,teoria fiind asimilat\u0103 experien\u0163ei \u015fi oferind imaginea unei p\u0103r\u0163i din tot. Filosoful va c\u0103uta ad\u00e2ncimi prin acest pretext, pretext care \u00eei ofer\u0103 nu numai datele prime ce vor fi reorganizate \u00een cadrul unei teorii, ci \u00eei \u015fi favorizeaz\u0103 accesul la unele taine pe care le va converti ulterior \u00een concepte \u015fi \u00eei pot sugera analogii. Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 nu atinge ad\u00e2ncimi neobi\u015fnuite ,mul\u0163umindu-l atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een hotarele exactit\u0103\u0163ii. A\u015fa cum spunea Ortega y Gasset, adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific este exact, dar penultim \u015fi insuficcient sie\u015fi.
Blaga \u00eent\u0103re\u015fte ideea autonomiei filosofiei fa\u0163\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103 prin compararea problemei filosofice cu cea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Problema este caracterizabil\u0103 prin precizarea ariei ,domeniul la care problema se aplic\u0103, \u015fi a z\u0103rii interioare,care este modelul suprapus ariei, o idee propulsiv\u0103 care asigur\u0103 trecerea de la punerea problemei la rezolvarea sa. Aria problemei filosofice vizeaz\u0103 existen\u0163a ca totalitate,fie explicit, fie implicit ,atunci c\u00e2nd explicit este vizat doar un aspect, dar plec\u00e2ndu-se de la \u00een\u0163elegerea acelui aspect se ajunge laa\u00een\u0163elegerea \u00eentregului . Zarea interioar\u0103 a problemei filosofice este dat\u0103 fie de maniera categorial\u0103 a discursului filosofic (substan\u0163a, unitatea, pluralitatea…), fie de anticip\u0103ri ideatice minime (fiin\u0163a la Parmenide,indeterminatul la Plotin…).Aria problemei \u015ftiin\u0163ifice este delimitat\u0103 ,\u00een discursul s\u0103u f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de ceea ce dep\u0103\u015fe\u015fte aceast\u0103 arie. Zarea problemei \u015ftiin\u0163ifice este multiplu determinat\u0103 de cuno\u015ftin\u0163ele din domeniul respectiv.
\u00cen concluzie, problema filosofic\u0103 are drept arie existen\u0163a ca existen\u0163\u0103,iar zarea sa interioar\u0103 este \u00een mare m\u0103sur\u0103 nedeterminat\u0103.Problema \u015ftiin\u0163ific\u0103 are \u00eens\u0103 aria circumscris\u0103 , delimitat\u0103 ,iar zarea sa interioar\u0103 este complex determinat\u0103.Ne\u00eengr\u0103dit \u00een solu\u0163ionare de ideea propulsiv\u0103, av\u00e2nd libertate creatoare mare ,spiritul filosofic este spontan. \u00cen schimb, solu\u0163ia problemei \u015ftiin\u0163ifice este intens prefigurat\u0103 de zarea interioar\u0103 bine determinat\u0103 , spiritul \u015ftiin\u0163ific fiind mai ghidat.
O deosebire important\u0103 \u00eentre filosofie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 const\u0103 \u00een aceea c\u0103 fiecare filosof trebuie s\u0103-\u015fi pun\u0103 problema metodei \u00eenc\u0103 o dat\u0103,\u00een timp ce omul de \u015ftiin\u0163\u0103 are la dispozi\u0163ie un repertoriu de metode \u00een care are \u00eencredere ca \u00eentr-un dat de mai presus de el. Aspir\u00e2nd la \u00eentemeiere,fiecare filosofie va c\u0103uta \u00eenceputul f\u0103r\u0103 de presupozi\u0163ii,s\u0103rind din acesta “printr-un act de optare,ce echivaleaz\u0103 cel pu\u0163in cu o anticipa\u0163ie de natur\u0103 metodologic\u0103”(p.73). Metoda nu se poate justifica originar \u00een chip eficient ,ci “se legitimeaz\u0103 mai mult de facto , prin puterea ei de a organiza datele cunoa\u015fterii \u015fi de a cl\u0103di o lume”.Filosofii pot opta fie pentru purismul metodologic(ca Parmenide, Bergson ,Hegel),fie pentru expansiune metodologic\u0103 (ca Platon, Plotin).
Un alt ap\u0103r\u0103tor al filosofiei \u00een fa\u0163a pozitivismului logic este Karl Popper,ce sus\u0163ine c\u0103 filosofia trebuie s\u0103 \u0163inteasc\u0103 ne\u00eencetat cunoa\u015fterea, s\u0103 nu abdice de la menirea de a \u00eentre\u0163ine \u015fi stimula interesul pentru teorii c\u00e2t mai generale, cuprinz\u0103toare \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163e.Oadat\u0103 ce va abdica de la acest scop filosofia nu \u00ee\u015fi va mai putea p\u0103stra poyi\u0163ia pe care a cucerit-o \u00een cultura uman\u0103.\u00cen acest sens Popper critic\u0103 tendin\u0163ele decadente din cadrul filosofiei, reprezentate at\u00e2t de orgoliul reprezentan\u0163ilor Cercului de la Viena,care consider\u0103 problemele \u00een mod obi\u015fnuit numite filosofice ca fiind pseudoprobleme,c\u00e2t \u015fi resemnarea existen\u0163iali\u015ftilor,care \u015fi-au pierdut cu totul \u00eencrederea \u00een posibilitatea de a progresa \u00een solu\u0163ionarea problemelor pe calea g\u00e2ndirii ra\u0163ionale .
\u00cen lucrarea sa ,”Logica cercet\u0103rii”, Popper formuleaz\u0103 pentru prima dat\u0103 coerent \u015fi sistematic o concep\u0163ie asupra \u015ftiin\u0163ei \u015fi asupra metodei ei, neneglij\u00e2nd justificarea necesit\u0103\u0163ii filosofiei. Viziunea popperian\u0103 asupra \u015ftiin\u0163ei se instituie \u00een principal din conceperea unei \u015ftiin\u0163e ca un ansamblu de teorii, a teoriilor ca sisteme ipotetico-deductive \u015fi concepera \u015ftiin\u0163ei ca “\u015ftin\u0163\u0103 eroic\u0103.”Am putea face leg\u0103tura cu faptul c\u0103 Ortega y Gasset considera filosofia drept cunoa\u015ftere a Universului de un eroism intelectual aparte \u015fi am putea concluziona c\u0103 ambele moduri de cunoa\u015ftere incit\u0103 la un eroism specific lor.
Este relevant a dezvolta punctul de vedere popperian despre \u015ftiin\u0163\u0103 ca \u015ftiin\u0163\u0103 eroic\u0103, \u00eentruc\u00e2t vorbind despre aceasta filosoful ofer\u0103 \u015fi un criteriu de demarca\u0163ie \u00eentre teoriile \u015ftiin\u0163ifice \u015fi cele pseudo\u015ftiin\u0163ifice. Omul care practic\u0103 \u015ftiin\u0163a eroic\u0103 este pus \u00een mi\u015fcare de n\u0103zuin\u0163a de a \u00een\u0163elege c\u00e2t mai profund \u015fi mai adecvat lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u015fi propria sa fiin\u0163\u0103 ,iar \u00een acest sens nu ezit\u0103 s\u0103 formuleze idei c\u00e2t mai \u00eendr\u0103zne\u0163e; o astfel de idee “\u00eendr\u0103znea\u0163\u0103” are un \u00eenalt grad de generalitate \u015fi explic\u0103 o mare varietate de fapte \u015fi legi \u015ftiin\u0163ifice cunoscute ,inclusiv fapte \u00eentre care nu s-a v\u0103zut p\u00e2n\u0103 atunci nici o leg\u0103tur\u0103. Criteriul de demarca\u0163ie \u00eentre teoriile \u015ftiin\u0163ifice \u015fi cele pseudo\u015ftiin\u0163ifice este tocmai aceast\u0103 “\u00eendr\u0103zneal\u0103” a ideilor:ideile valoroase \u015ftiin\u0163ific sunt idei “\u00eendr\u0103zne\u0163e”.Teoriile \u015ftiin\u0163ifice sunt principial falsificabile ,unde a fi falsificabil \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pot s\u0103 intre \u00een contradic\u0163ie consecin\u0163ele empirice particulare derivate logic din teorie \u015fi rezultatele observa\u0163iei.
Pornind de la aceste considera\u0163ii, Popper contureaz\u0103 raportul \u00eentre \u015ftiin\u0163a empiric\u0103 \u015fi metafizic\u0103 , opun\u00e2ndu-se concep\u0163iei filosofiei analitice.Popper subliniaz\u0103 c\u0103 teoriile metafizice au semnifica\u0163ie cognitiv\u0103 ,chiar dac\u0103 nu sunt falsificabile , iar formul\u0103rile mai obscure din filosofie sunt propozi\u0163ii cu sens. Criteriul formulat de el urm\u0103re\u015fte doar s\u0103 stabileasc\u0103 diferen\u0163ierea \u00eentre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi ceea ce nu este \u015ftiin\u0163\u0103 ,iar a spune despre metafizic\u0103 c\u0103 nu este \u015ftiin\u0163\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 o cobor\u00e2re a metafizicii.Acest tip de formulare nu are sens peiorativ. Apoi faptul c\u0103 teoriile metafizice nu sunt falsificabile nu implic\u0103 faptul c\u0103 acestea nu ar fi criticabile \u00een mod ra\u0163ional ,ci exist\u0103 temeiuri ra\u0163ionale pentru a prefera o idee metafizic\u0103 alteia. \u00cen plus ,formularea unui criteriu de demarca\u0163ie nu echivaleaz\u0103 cu a contesta importan\u0163a teoriilor filosofice speculative pentru progresul \u015ftiin\u0163ei.Posibilitatea articul\u0103rii filosofiei cu \u015ftiin\u0163a cre\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u015fte gradul dee universalitate al teoriilor \u015ftiin\u0163ei empirice . Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Popper subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103, ca \u015fi \u00een via\u0163a de fiecare zi ,nu ne putem dispensa de idei metafizice.\u015etiin\u0163a \u00eens\u0103\u015fi porne\u015fte de la a admite existen\u0163a obiectiv\u0103 a legilor,ca propriet\u0103\u0163i structurale ale lumii.
O alt\u0103 diferen\u0163iere \u00eentre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi filosofie pe baza discursului popperian s-ar putea face \u00een ce prive\u015fte termenul de “adev\u0103r”.\u015etiin\u0163a nu e episteme,ea nu atinge adev\u0103rul ,ci utilizeaz\u0103 acest termen \u00een sens de norm\u0103, de limit\u0103 ideal\u0103 \u00een procesul cunoa\u015fterii .Filosofia \u00een schimb cl\u0103de\u015fte adev\u0103rul \u00een timp ce-l dezv\u0103luie.
Un alt tip de orientare \u00een ce prive\u015fte rela\u0163ia filosofie \u2013\u015ftiin\u0163\u0103 este cea a istorismului sociologizant,av\u00e2nd drept reprezentant pe Thomas Kuhn. Teza de baz\u0103 a acestuia este ideea c\u0103 discursul \u015ftiin\u0163ific nu are maxim\u0103 obiectivitate (cum se credea p\u00e2n\u0103 atunci),ci este afectat de idei preconcepute, preluate acritic.Ideile acritice sunt cadre conceptuale relativ imune la modific\u0103rile empirice, idei cu care se lucreaz\u0103.Aceste idei acritice,inegrate \u00een paradigme,nu se pot schimba dec\u00e2t odat\u0103 cu survenirea unei revolu\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, c\u00e2nd se schimb\u0103 practic gestaltul vizual.Din perspectiva lui Thomas Kuhn este o concep\u0163ie imatur\u0103 cea care consider\u0103 experien\u0163a senzorial\u0103 fix\u0103 \u015fi neutr\u0103,iar teoriile ca simple interpret\u0103ri ale unor date. De fapt opera\u0163iile \u015fi m\u0103sur\u0103torile efectuate de omul de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een laborator sunt “ceea -ce-este-adunat -cu-dificultate”,\u015fi nu “ceea -ce-este-dat” \u00een experien\u0163\u0103 ,fiind indici concre\u0163i ai con\u0163inutului unor percep\u0163ii mai elementare ,ce \u0163in de o paradigm\u0103 \u015fi promit o elaborare fructuoas\u0103 a paradigmei acceptate.
Cele patru pozi\u0163ii prezentate ne pot da o imagine asupra rela\u0163iei filosofie-\u015ftiin\u0163\u0103: filosofia \u015fi \u015ftiin\u0163a sunt dou\u0103 moduri distincte \u015fi autonome de a cunoa\u015fte ale individului uman, coexisten\u0163a lor fiind nu numai posibil\u0103,ci \u015fi necesar\u0103.\u015etiin\u0163a se desf\u0103\u015foar\u0103 pe acest fundal al concep\u0163iilor despre Univers pe care individul uman \u00eel creeaz\u0103 \u00een mod spontan ,aceasta neimplic\u00e2nd subordonarea \u015ftiin\u0163ei fa\u0163\u0103 de filosofie. Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 trebuie s\u0103 adere la un mod de filosofare \u00een acord cu misiunea sa \u015ftiin\u0163ific\u0103, care ar putea fi un pragmatism mai mult sau mai pu\u0163in complex, con\u015ftient sau mai pu\u0163in con\u015ftient. Ar fi necesar\u0103 chiar o preocupare mai intens\u0103 a omului de \u015ftiin\u0163\u0103 pentru o filosofie subiacent\u0103 demersului s\u0103u ,aceasta sporindu-i sentimentul responsabilit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de umanitate. Pe de alt\u0103 parte filosofia este necesar s\u0103 existe ca activitate autonom\u0103 fa\u0163\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103 a omului ,ea corespunz\u00e2nd unei autentice \u00eenclina\u0163ii a spiritului uman.G\u00e2nditor independent, adev\u0103ratul filosof tebuie s\u0103-\u015fi aplice ra\u0163iunea liber \u015fi personal,neuit\u00e2nd sfatul lui Kant : “f\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163e nu vei deveni niciodat\u0103 filosof,dar nici cuno\u015ftin\u0163ele sigure nu te vor face vreodat\u0103 filosof,dac\u0103 nu se adaug\u0103 o reunire corespunz\u0103toare a tuturor cuo\u015ftin\u0163elor \u015fi abilit\u0103\u0163ilor \u015fi o \u00een\u0163elegere a concordan\u0163ei acestora cu cele mai \u00eenalte scopuri ale ra\u0163iunii umane”.Filosofia trebuie privit\u0103 dintr+o perspectiv\u0103 universal\u0103,ca teorie a \u00een\u0163elepciunii,\u015ftiin\u0163a despre raportul oric\u0103rei cunoa\u015fteri cu scopurile ultime ale ra\u0163iunii omene\u015fti.<\/p>\n

Bibliografie:
Jos\u00e9 Ortega y Gasset \u2013 Ce este filosofia?Ce este cunoa\u015fterea?,Ed. Humanitas,
Bucure\u015fti,1999
Lucian Blaga- Despre con\u015ftiin\u0163a filosofic\u0103
Karl Popper-Logica cercet\u0103rii ,Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103 ,Bucure\u015fti, 1981
Thomas Kuhn-Structura revolu\u0163iilor \u015ftiin\u0163ifice,Ed. Humanitas, Bucure\u015fti ,1999<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eseul prezent \u00eencearc\u0103 s\u0103 degajeze o concluzie referitoare la raportul filosofie-\u015ftiin\u0163\u0103, din perspectiva unora dintre discursurile pe aceast\u0103 tem\u0103 din sec. XX, secol \u00een care tema devine problematic\u0103.Se va contura specificul fiec\u0103rui mod de a cunoa\u015fte, se vor identificaa posibilele influen\u0163e negative ale unuia asupra celuilalt, se vor puncta principalele moduri de a raporta filosofia […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108713"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108713"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108713\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108713"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108713"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108713"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}